Fosfataza alcalina de origine osoasa (ostaza): ce trebuie sa stii despre ea

Ce este fosfataza alcalina de origine osoasa (ostaza)?

Ostaza este o forma de fosfataza alcalina (1) / Alkaline phosphatase (ALP) produsa in principal de osteoblaste, celulele responsabile de formarea oaselor. Activitatea acestei enzime este esentiala pentru mineralizarea matricei osoase, un proces care permite depozitarea calciului si fosfatului in oase, conferindu-le duritate si rezistenta.

Rolul biologic al ostazei

Rolul biologic al ostazei este strans legat de procesul de formare si mineralizare osoasa. Principalele sale functii includ:

Mineralizarea matricei osoase

Ostaza contribuie la cresterea concentratiei de fosfat in jurul osteoblastelor, ceea ce faciliteaza depunerea calciului si fosfatului sub forma de hidroxiapatita, principalul component mineral al osului.

Activitatea osteoblastica

Ostaza este un marker al activitatii osteoblastelor, celule responsabile de formarea osului. Nivelurile crescute de ostaza reflecta intensificarea proceselor de sinteza osoasa.

Reglarea echilibrului osos

Ostaza ajuta la mentinerea unui echilibru intre formarea si resorbtia osoasa, fiind implicata in remodelarea continua a osului.

Repararea osului

In cazul fracturilor, ostaza joaca un rol important in regenerarea osoasa prin activarea proceselor de mineralizare.

Astfel, ostaza este esentiala pentru mentinerea sanatatii osoase si pentru adaptarea scheletului la diverse solicitari mecanice sau patologice.

Ostaza: determinare si utilizare clinica

Ostaza este masurata printr-o analiza de sange, fiind o fractiune specifica a fosfatazei alcaline totale. Testele (2) pot include metode specifice pentru izoenzime, precum electroforeza sau imunotestele, pentru a diferentia fosfataza alcalina osoasa de alte tipuri (hepatic, intestinal etc.). Ca utilizare clinica, ostaza este utilizata drept marker pentru diagnosticul si monitorizarea afectiunilor osoase.

Cand este masurata fosfataza alcalina osoasa?

Masurarea nivelului de ostaza este utila in diagnosticul si monitorizarea afectiunilor osoase. Testele de laborator pentru aceasta fractiune a fosfatazei alcaline pot fi recomandate in urmatoarele situatii (1), (2):

Diagnosticarea bolilor osoase

Ostaza este masurata pentru a identifica afectiuni precum boala Paget, osteomalacia sau alte boli metabolice osoase. In cazurile de osteoporoza, ostaza este masurata pentru a evalua activitatea osteoblastica si pentru a diferentia tipurile de osteoporoza.

Monitorizarea tratamentului

Fostaza alcalina de origine osoasa este masurata si pentru a urmari eficacitatea terapiei antiresorbtive (ex. bifosfonati) sau a tratamentelor osteoanabolice (ex. teriparatida). De asemenea, reprezinta un marker important in boala Paget, pentru a monitoriza raspunsul la tratament si reducerea activitatii patologice osoase.

Investigarea fracturilor

Ostaza este masurata pentru a evalua procesul de vindecare osoasa. Nivelurile ostazei pot creste temporar in timpul regenerarii osoase, de aceea interpretarea valorilor este semnificativa.

Detectarea metastazelor osoase

La pacientii cu cancer (ex. cancer de san, prostata sau plamani), ostaza este utila pentru a identifica posibila implicare osoasa sau metastaze.

Evaluarea afectiunilor endocrine

In hiperparatiroidism, unde activitatea osteoblastica poate fi crescuta din cauza remodelarii osoase excesive. In hipovitaminoza D, ostaza este folosita pentru a identifica efectele deficitului de vitamina D asupra osului.

Cresterea fiziologica

La copii si adolescenti, ostaza este masurata pentru a evalua daca nivelurile crescute de fosfataza alcalina sunt normale, asociate cu cresterea osoasa activa.

Suspiciunea de afectiuni genetice sau metabolice

Ostaza este folosita pentru diagnosticarea unor tulburari rare, cum ar fi hipofosfatazia (o afectiune in care activitatea fosfatazei alcaline este scazuta).

Valori normale ale ostazei

Valorile normale ale ostazei pot varia in functie de varsta, sex si starea fiziologica a unei persoane. De asemenea, laboratoarele pot utiliza metode diferite de masurare, ceea ce poate influenta intervalul de referinta. In general, valorile normale pentru fosfataza alcalina osoasa (ostaza) sunt exprimate in unitati pe litru (U/L) si pot fi impartite astfel (2):

Valorile normale ale ostazei dupa varsta si sex

• valorile normale ale ostazei la barbati adulti: 15 - 41 U/L;
• valorile normale ale ostazei la femei adulte: 11 - 35 U/L;
• valorile normale ale ostazei la copii si adolescenti: pot avea valori semnificativ mai mari in timpul perioadelor de crestere, de obicei intre 50 - 200 U/L sau chiar mai mult, in functie de etapa de dezvoltare;
• valorile normale ale ostazei la femei postmenopauza: valorile pot fi usor crescute din cauza remodelarii osoase mai intense.

Este important de retinut ca aceste valori sunt orientative. Interpretarea lor trebuie facuta de catre un medic, tinand cont de istoricul medical al pacientului, de alte analize de laborator si de simptomele clinice.

Factori care influenteaza valorile normale ale ostazei

La copii si adolescenti, nivelurile sunt mai ridicate datorita activitatii crescute a osteoblastelor in perioada de crestere. La femeile insarcinate, nivelurile pot fi mai mari din cauza activitatii enzimatice suplimentare din placenta. De asemenea, nivelurile pot creste temporar in timpul procesului de refacere a oaselor.

Ce poate indica o crestere a nivelului de ostaza?

Nivelurile crescute de fosfataza alcalina osoasa pot indica (3):

• Boala Paget: o afectiune caracterizata prin remodelare osoasa anormala;
• fracturi recente: cresterea activitatii osteoblastelor in timpul vindecarii;
• osteomalacie sau rahitism: deficienta de vitamina D poate duce la mineralizare osoasa deficitara;
• tumori osoase: unele cancere pot produce metastaze la nivel osos, afectand activitatea enzimatica;
• hiperparatiroidism: activitatea osteoblastica este stimulata ca raspuns la resorbtia osoasa crescuta indusa de nivelurile mari de hormon paratiroidian (PTH);
• osteoporoza severa: in special in cazul pierderii osoase active.

Cresterea nivelului de ostaza se poate inregistra si la pacienti cu afectiuni hepatice, la femeile insarcinate (in al treilea trimestru din cauza activitatii placentare) si in cazul unor infectii osoase (osteomielita) sau procese inflamatorii cronice. 

O crestere a osteazei necesita investigatii suplimentare, cum ar fi teste imagistice, alte analize de sange (de exemplu, GGT, ALT, AST) si corelarea cu simptomele clinice, pentru a determina cauza exacta. Exista si posibilitatea unor boli autoimune, de exemplu Boala Crohn, colita ulcerativa sau alte boli care pot afecta metabolismul osos sau ficatul.

Ce poate cauza niveluri scazute de ostaza?

Nivelurile scazute de ostaza (fosfataza alcalina osoasa) sunt mai rare, dar pot indica afectiuni sau conditii specifice. Iata principalele cauze (2), (3):

• hipofosfatazie: o afectiune genetica rara caracterizata prin deficienta de fosfataza alcalina, care afecteaza mineralizarea osoasa;
• hipotiroidism: o functionare redusa a glandei tiroide poate scadea activitatea osteoblastica, ducand la niveluri mai mici de ostaza;
• hipoparatiroidism: o productie insuficienta de hormon paratiroidian poate reduce remodelarea osoasa si activitatea osteoblastica;
• deficit nutritional sever: malnutritia sau carentele severe de zinc sau magneziu, care sunt cofactori esentiali pentru activitatea fosfatazei alcaline, pot duce la niveluri scazute;
• anemie severa: in anumite forme de anemie, cum ar fi anemia aplastica sau anemia din afectiuni cronice, poate exista o reducere a activitatii enzimatice, inclusiv a ostazei.

Cum se interpreteaza rezultatele analizelor de ostaza?

Rezultatele analizelor de osteaza (testele pentru evaluarea densitatii minerale osoase) sunt utilizate pentru a evalua sanatatea oaselor si pentru a diagnostica afectiuni precum osteopenia sau osteoporoza. Interpretarea acestora se bazeaza in principal pe valorile T-score si Z-score, care sunt masurate prin tehnici precum absorptiometria duala cu raze X (DXA).

Daca rezultatele sugereaza osteopenie sau osteoporoza, medicul poate recomanda (4):

• suplimente de calciu si vitamina D;
• terapie medicamentoasa (bifosfonati, denosumab etc.);
• exercitii fizice pentru intarirea oaselor;
• modificari ale stilului de viata (reducerea consumului de alcool, renuntarea la fumat).

Este important sa discuti rezultatele cu un medic specialist (de obicei un reumatolog sau endocrinolog), care le va corela cu istoricul medical si factorii individuali de risc.

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Bibliografie: 

1.  my.clevelandclinic.org „Alkaline Phosphatase (ALP)” https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/22029-alkaline-phosphatase-alp (accesat la 08.11.2024)
2. medicalnewstoday.com „ What to know about an alkaline phosphatase test and its results” https://www.medicalnewstoday.com/articles/321984 (accesat la 08.11.2024)
3. healthline.com „Alkaline Phosphatase Level (ALP) Test” https://www.healthline.com/health/alp (accesat la 08.11.2024)
4.  my.clevelandclinic.org „Osteopenia” https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21855-osteopenia (accesat la 08.11.2024)