Hematii (Globule Rosii): ce sunt, rol in organism
Alaturi de leucocite, plasma si trombocite, hematiile, pe care poate le-ai mai auzit numite si globule rosii sau eritrocite, sunt componente importante ale sangelui.[6] In acest articol vei descoperi tot ce trebuie sa stii despre acest tip de celulele sangvine, inclusiv care este rolul si ce inseamna hematii scazute sau crescute.
Ce sunt hematiile
Hematiile sunt celule sangvine produse in maduva osoasa printr-un proces numit eritropoieza. Productia lor este controlata de eritropoietina, un hormon secretat in principal de rinichi, si dureaza aproximativ 7 zile ca ele sa ajunga la maturitate si sa fie eliberate in fluxul sangvin.
Au o forma bioconcava, discoida si, spre deosebire de alte celulele sangvine, sunt anucleate. Un alt mod de a le descrie este ca fiind celulele asemanatoare unor discuri mici, cu o indentatie in mijloc, lipsite de nucleu. Lipsa nucleului le face mai flexibile si le permite sa-si schimbe forma si sa calatoreasca prin corp cu usurinta. In acelasi timp, le limiteaza si durata de viata.
Fiecare hematie sau celula rosie supravietuieste, in medie, 120 de zile, dupa care, cand nu isi mai poate indeplini rolul in mod corespunzator, este distrusa, iar maduva osoasa produce noi celulele pentru a o inlocui.[1][2]
Rolul si functiile hematiilor
Principalul rol al hematiilor sau globulelor rosii este acela de a asigura transportul oxigenului de la plamani la tesuturi si organe si de a prelua dioxidul de carbon si a-l duce la plamani pentru a putea fi eliminat prin respiratie. Motivul pentru care hematiile pot face acest lucru este hemoglobina, o proteina care se gaseste in fiecare globula rosie si care este responsabila si de culoarea lor. Hemoglobina are o afinitate mare pentru oxigen, ceea ce asigura un transport eficient al acestuia in organism.[1][2]
Hematiile au, de asemenea, un rol important in determinarea grupului sangvin al unei persoane. Pe suprafata lor se gasesc antigene specifice. Prezenta sau absenta acestor antigene si a anumitor anticorpi din plasma determina cele patru grupe de sange: A, B, O si AB.[3]
Valorile normale ale hematiilor
Aproximativ 7% pana la 8% dintre greutatea totala a corpului este reprezentata de sange, iar hematiile sau globulele rosii reprezinta 40% pana la 45% din volumul sau (numarul mare de globule de rosii din sange explica si culoarea sa). Acest procent de globule rosii din volumul sangvin total se numeste hematocrit si este un parametru hematologic important.[2]
Numarul hematiilor din sange poate fi raportat in milioane de celule pe microlitru (mcL) de sange sau in trilioane de celule pe litru (L) de sange.[4] Cand vorbim despre hematii si valorile lor normale trebuie sa tinem cont si de varsta, sexul si starea generala de sanatate a individului.
La barbati, intervalul normal este de 4,7 - 6,1 milioane de globule rosii/microlitru (mcL) de sange, iar la femei este de 4,2 - 5,4 milioane de globule rosii/ mcL de sange. In cazul copiilor, valorile de referinta se incadreaza intre 4 si 5,5 milioane de hematii/mcL de sange. Daca, in urma unei analize, se constata valori mai mari sau mai mici decat cele de referinta, medicul va stabili daca se impune efectuarea altor teste si investigatii ori este necesar un tratament anume.[6]
Pe langa depasirea valorilor de referinta, un alt posibil semn de alarma este sa ai hematii in urina. Nu se poate vorbi neaparat despre valori normale ale hematiilor in urina - ele nu ar trebui sa apara acolo. In acelasi timp, acest lucru nu indica intotdeauna o problema de sanatate. Prezenta lor poate fi explicata de o infectie, activitatea sexuala, exercitii fizice intense sau calculi renali ori vezicali (pietre la rinichi sau la vezica urinara). Alte posibile cauze ale acestui fenomen sunt hemofilia, boala polichistica renala, siclemia, hepatita sau cancerul vezical ori renal.[5] Mai multe informatii despre ce inseamna prezenta eritrocitelor in urina poti gasi aici.
Modificari ale hematiilor
Cresterea sau scaderea numarului de hematii poate avea mai multe posibile cauze. De multe ori, faptul ca ai hematiile marite sau scazute reprezinta primul semn al existentei unei afectiuni.[4]
Hematii scazute: cauze si simptome asociate
Nivelul hematiilor este scazut atunci cand este mai mic de 4,7 milioane de celule pe microlitru la barbati, respectiv 4,2 milioane de celule pe microlitru la femei si 4 milioane de celule pe microlitru la copii. Un numar scazut de hematii este sinonim cu un deficit al celulelor purtatoare de oxigen din sange si duce la dezvoltarea unei afectiuni numita anemie. Ea este adesea cauzata de deficiente nutritionale, cum ar fi deficitul de fier, vitamina B12, acid folic sau vitamina B6.[4]
Hemoragiile sau pierderile de sange pot duce, de asemenea, la scaderea numarului de hematiilor - corpul pierde mai multe celule sangvine decat poate produce. Alte posibile cauze sunt[4]:
- insuficienta renala;
- problemele cu glanda tiroida;
- leucemia;
- anumite medicamente, inclusiv cele folosite in cadrul chimioterapiei;
- mielomul multiplu (un tip de cancer care afecteaza celulele plasmatice din sange);
- deficitul de eritropoietina (acel hormon secretat in rinichi care, dupa cum am mentionat mai sus, controleaza productia de hematii);
- hemoliza sau distrugerea prematura a globulelor rosii;
- sarcina.
Simptomele asociate cu hematiile scazute includ[6]:
- oboseala;
- slabiciunea musculara;
- lipsa de energie;
- durerile de cap;
- ametelile;
- vederea incetosata;
- mainile si picioarele reci.
Hematii crescute: cauze si simptomele asociate
Se poate vorbi despre hematii crescute atunci cand valorile acestora depasesc 6,1 milioane de celule pe microlitru la barbati, respectiv 5,4 milioane de celule/mcL la femei si 5,5 milioane de celule/mcL la barbati.[4] Ca si in cazul de mai sus, motivele sau cauzele care duc la cresterea numarului globulelor rosii din sange sunt diverse.
Uneori, hematiile crescute reprezinta un semn al faptului ca organismul nu primeste suficient oxigen si incearca sa compenseze acest lucru. In alte cazuri, hematiile marite au drept cauze anumite boli sau medicamente care duc la cresterea productiei de eritrocite. Exemple in acest sens sunt[4]
- bolile cardiace congenitale;
- insuficienta cardiaca;
- boala pulmonara obstructiva cronica;
- fibroza pulmonara;
- policitemia vera;
- utilizarea steroizilor anabolizanti;
- carcinomul cu celule renale (un tip de cancer renal);
- deshidratarea.
La cresterea numarului hematiilor mai pot contribui si fumatul sau traiul la altitudini inalte.[6] Simptomele asociate valori ridicate ale globulelor rosii includ durerile de cap, ametelile si problemele de vedere.
Tratarea valorilor anormale ale hematiilor
In cazul in care se constata prezenta unor valori prea mari sau prea scazute ale globulelor rosii in sange, tratamentul se va stabili in functie de cauza acestor modificari. De exemplu, atunci cand cresterea numarului hematiilor se produce pe fondul unui deficit nutritional, a administrarii anumitor medicamente ori a unei afectiuni cronice, ti s-ar putea recomanda:
- efectuarea de exercitii fizice;
- reducerea consumului de carne rosie si alte alimente bogate in fier;
- evitarea suplimentelor cu fier;
- asigurarea unei hidratari adecvate;
- evitarea diureticelor (inclusiv a cafelei si a altor bauturi cu cofeina);
- renuntarea la fumat;
- evitarea utilizarii steroizilor sau a altor medicamente si suplimente care duc la cresterea productiei de eritrocite.[4]
Ca solutii pentru cresterea hematiilor se pot recomanda;
- adoptarea unei diete sanatoase, echilibrate;
- efectuarea de exercitii fizice;
- renuntarea la fumat;
- urmarea tratamentului prescris de medic;
- suplimente cu vitamine sau fier, daca este necesar.[4]
Atentie! Determinarea nivelului hematiilor se poate face doar prin intermediul analizelor recomandate de medic si el este singurul in masura sa interpreteze rezultate testelor respective si sa stabileasca motivul din spatele modificarii valorilor acestor celule sangvine. Tot medicul iti poate oferi indicatii in ceea ce priveste masurile sau tratamentul pe care il vei urma pentru a readuce nivelul hematiilor la normal.
Hematiile reprezinta o componenta esentiala a organismului, avand un rol crucial in transportul oxigenului catre organe si tesuturi si eliminarea dioxidului de carbon. Mentinerea unui numar normal de globule rosii este vitala pentru buna functionare a corpului. Lipsa nucleului, caracteristica ce le permite sa-si schimbe forma si sa se deplaseze cu usurinta prin corp, le afecteaza insa durata viata. In plus, exista, dupa cum am vazut mai sus, multiple afectiuni care pot afecta nivelul acestora, ducand fie la scaderea, fie la cresterea numarului lor. Desi acest lucru nu indica intotdeauna o problema de sanatate grava, este important sa se identifice cauza exacta a modificarilor hematiilor si sa se ia masurile necesare. Intre timp, ai grija de sanatatea ta adoptand o dieta sanatoasa, echilibrata, facand miscare si renuntand la fumat.[6][4]
Atentie! Acest articol are caracter strict informativ si nu reprezinta o sursa suficienta de autodiagnosticare. Pentru o evaluare corecta a numarului hematiilor (globulelor rosii) din sange si a semnificatiei valorilor acestora, adreseaza-te unui medic.
Bibliografie:
- Barbalato, Laura, and Leela Sharath Pillarisetty. „Histology, Red Blood Cell”, StatPearls Publishing, 14 Nov. 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539702/. Accessed 15 June 2023.
- „Blood Basics”, American Society of Hematology, 2021, www.hematology.org/education/patients/blood-basics. Accessed 15 June 2023.
- „Blood Groups”, NHS, 2023, www.nhs.uk/conditions/blood-groups/. Accessed 15 June 2023.
- „RBC Count: Tests That Measure Oxygen-Carrying Red Cells in Blood”, Verywell Health, 2022, www.verywellhealth.com/red-blood-cell-rbc-count-1942659. Accessed 15 June 2023.
- Nall, Rachel. „Why Are There Red Blood Cells in My Urine?”, Healthline, 12 Sept. 2018, www.healthline.com/health/rbc-in-urine. Accessed 15 June 2023.
- „Red Blood Cells: Function & Role”, Cleveland Clinic, 2021, my.clevelandclinic.org/health/body/21691-function-of-red-blood-cells. Accessed 15 June 2023.