Intertrigo (dermatita intertriginoasa): cauze, simptome, tratament

Ce este intertrigo (dermatita intertriginoasa)?

Intertrigo, cunoscuta si sub denumirea de dermatita intertriginoasa (1), este un tip de dermatita frecvent intalnit in pliurile pielii, cum ar fi sub sani, in zona axilelor, intre degetele picioarelor, in zona inghinala sau in pliurile abdominale. Afectiunea este cauzata de frecarea constanta, umiditatea ridicata si dezvoltarea microorganismelor patogene.

Cauzele intertrigo

Intertrigo apare din cauza unei combinatii de factori favorizanti care creeaza un mediu propice pentru dezvoltarea inflamatiei si infectiilor secundare. Aceste cauze (2) pot fi impartite in factori fizici, factori de mediu si factori legati de sanatatea generala a persoanei.

Factori fizici 

Printre cei mai importanti factori fizici de aparitie a dermatitei intertriginoase (intertrigo) se numara:

Frecarea pielii (Frecarea mecanica)

In pliurile pielii, doua suprafete cutanate sunt in contact constant, ceea ce duce la frecare si abraziuni minore ale epidermei. Pielea devine mai fragila si vulnerabila la deteriorare, facilitand patrunderea microorganismelor.

Transpiratia excesiva

Zonele intertriginoase au tendinta de a retine umezeala din cauza transpiratiei, creand un mediu umed si cald care favorizeaza cresterea bacteriilor si fungilor. Transpiratia contine sare si alte substante iritante care pot agrava inflamatia locala.

Ocluzia pielii

Lipsa ventilatiei adecvate in zonele pliurilor cutanate impiedica evaporarea transpiratiei si a secretiilor sebacee, determinand macerarea pielii.

Factori de mediu

Intertrigo este o afectiune multifactoriala cauzata in principal de combinatia dintre frecare, umezeala si caldura

Clima calda si umeda

Temperaturile ridicate si umiditatea crescuta favorizeaza transpiratia excesiva si inmultirea microorganismelor. In regiunile tropicale sau in anotimpurile calde, incidenta intertrigo este mai mare.

Purtarea hainelor stramte si sintetice

Materialele sintetice impiedica pielea sa respire si retin umezeala. Hainele stramte amplifica frecarea mecanica si favorizeaza supraincalzirea locala.

Igiena inadecvata

Lipsa spalarii corespunzatoare sau a uscarii incomplete a pliurilor pielii dupa dus sau baie poate contribui la macerarea tegumentului si la proliferarea microorganismelor.

Factori legati de sanatatea generala

Factorii precum obezitatea, diabetul, hiperhidroza si igiena necorespunzatoare pot creste semnificativ riscul de aparitie (1), (2). 

Obezitatea

Persoanele supraponderale au pliuri cutanate mai mari si transpiratie mai abundenta, ceea ce creste riscul de intertrigo. Depunerile de grasime pot restrictiona circulatia aerului in zonele afectate, favorizand umiditatea.

Diabetul zaharat

Persoanele cu diabet sunt mai predispuse la infectii cutanate, deoarece glicemia crescuta favorizeaza dezvoltarea fungilor, in special a Candida albicans. Fluxul sanguin deficitar si scaderea imunitatii locale ingreuneaza procesul de vindecare.

Hiperhidroza (transpiratia excesiva)

Unele persoane sufera de transpiratie abundenta chiar si in conditii normale de temperatura, ceea ce creste riscul de macerare a pielii.

Infectii fungice si bacteriene preexistente

Candida albicans si bacteriile precum Staphylococcus aureus sau Streptococcus pyogenes pot coloniza zonele umede si iritate, agravand simptomele intertrigo.

Sistem imunitar slabit

Pacientii imunodeprimati (bolnavii de HIV/SIDA, cei care fac chimioterapie sau tratamente imunosupresoare) sunt mai vulnerabili la infectiile oportuniste care agraveaza intertrigo.

Incontinenta urinara sau fecala

Umezeala cronica din zona inghinala si perianala poate contribui la iritatia pielii si la dezvoltarea infectiilor.

Deficitul de nutrienti

Lipsa unor vitamine si minerale esentiale, precum zincul si vitamina B6, poate duce la fragilizarea pielii si la scaderea capacitatii de regenerare.

Factori asociati cu stilul de viata

Exista si cauze ale intertrigo legate de activitatile zilnice (2):

Activitati fizice intense

Sportivii sau persoanele care practica activitati fizice regulate au un risc crescut de intertrigo din cauza frecarii repetate a pielii si a transpiratiei abundente.

Utilizarea excesiva a sapunurilor agresive si a deodorantelor iritante

Produsele de igiena care contin alcool, parfumuri sau substante chimice agresive pot afecta echilibrul pielii si pot predispune la iritatii.

Expunerea la medii umede pentru perioade lungi de timp

Lucratorii din medii umede (bucatari, muncitori in fabrici, fermieri) sunt mai predispusi la intertrigo din cauza expunerii constante la umezeala.

Simptomele intertrigo

Simptomele intertrigo variaza in functie de severitatea afectiunii si de posibila suprainfectare. Cele mai comune simptome includ:

• roseata si iritatie a pielii – pielea afectata devine rosie, iritata si inflamata;
• mancarime si senzatie de arsura – pielea poate deveni pruriginoasa si poate provoca senzatii de arsura sau disconfort;
• piele umeda sau lipicioasa – din cauza umiditatii crescute, pielea afectata poate parea umeda sau lipicioasa la atingere;
• fisuri si leziuni cutanate – in cazuri severe, pielea poate suferi fisuri, ducand la durere si sangerare usoara;
• miros neplacut – daca intertrigo este suprainfectat, poate aparea un miros neplacut, cauzat de bacterii si fungi;
• secretie galbuie sau albicioasa – la infectii secundare, pielea poate elimina un lichid urat mirositor.

Complicatii ale intertrigo (dermatita intertriginoasa)

Daca nu este tratat corespunzator, intertrigo poate duce la afectiuni dermatologice si complicatii (1), inclusiv:

• infectii bacteriene secundare – stafilococii si streptococii pot infecta zona inflamata, ducand la formarea pustulelor si agravarea simptomelor;
• infectii fungice – candida albicans este unul dintre fungii care se dezvolta frecvent in zonele afectate de intertrigo;
• ulceratii si eroziuni cutanate – leziunile se pot agrava, ducand la ulcere dureroase;
• celulita – infectia bacteriana severa poate duce la inflamarea profunda a tesuturilor.

Diagnosticul intertrigo

Pentru un tratament eficient, este esential ca intertrigo sa fie diagnosticat corect. Diagnosticul se bazeaza pe examinarea clinica si, in unele cazuri, pe teste de laborator pentru a determina prezenta si tipul unei infectii secundare (3).

Diagnosticul clinic

Diagnosticul intertrigo este in principal clinic, bazandu-se pe anamneza si examinarea fizica a pacientului.

Anamneza (istoricul medical al pacientului)

Medicul va discuta cu pacientul despre simptomele sale si factorii de risc. Intrebarile comune includ:

• de cat timp persista leziunile cutanate?
• exista senzatie de mancarime, arsura sau durere?
• a observat pacientul modificari ale pielii, cum ar fi roseata, umflare, fisuri sau secretii?
• exista transpiratie excesiva sau obezitate?
• pacientul are diabet sau alte afectiuni cronice care ar putea favoriza infectiile pielii?
• foloseste pacientul produse cosmetice sau haine care ar putea irita zona afectata?

Examinarea fizica

Medicul va inspecta zona afectata pentru a observa:

• eritemul (roseata pielii) – unul dintre cele mai comune semne ale intertrigo;
• maceratia pielii – aspect umed si fragil al pielii, cauzat de expunerea prelungita la umezeala;
• fisuri sau eroziuni – pielea poate deveni fisurata sau ulcerata in cazurile severe;
• exudat sau secretii – in caz de infectie secundara, poate aparea puroi sau o secretie albicioasa cu miros neplacut;
• marginile leziunii – daca este vorba despre o infectie fungica, leziunea poate avea margini bine definite, cu descuamare periferica;
• miros neplacut – poate indica o suprainfectie bacteriana;
• prezenta placilor albicioase sau a pustulelor – sugestiv pentru o infectie fungica (candidoza intertriginoasa).

Diagnosticul diferential

Intertrigo trebuie diferentiat de alte afectiuni dermatologice care pot avea simptome similare:

• candidoza cutanata – leziunile sunt insotite de pustule satelite si margini descuamative;
• dermatita de contact – apare ca reactie la substante iritante sau alergene;
• psoriazis inversat – afecteaza pliurile pielii si se manifesta prin placi rosii, lucioase, bine delimitate;
• eritrasma – o infectie bacteriana cauzata de Corynebacterium minutissimum, care se poate confunda cu intertrigo;
• tinea cruris (infectia fungica a zonei inghinale) – este cauzata de dermatofiti si are margini bine definite, cu descuamare intensa;
• impentigo – o infectie bacteriana contagioasa, care poate provoca cruste de culoarea mierii.

Investigatii paraclinice

Daca diagnosticul nu este clar sau daca se suspecteaza o infectie secundara, medicul poate solicita teste suplimentare pentru identificarea agentilor patogeni implicati (1), (3).

Examinarea cu lampa Wood

Se foloseste o lampa speciala cu lumina ultravioleta, pentru a detecta anumite infectii bacteriene sau fungice. Corynebacterium minutissimum (cauzatorul eritrasmei) emite o fluorescenta rosu-coral sub lumina Wood.

Examen microscopic cu hidroxid de potasiu (KOH)

Se recolteaza o proba de la nivelul pielii afectate si se trateaza cu solutie de hidroxid de potasiu pentru a distruge celulele pielii, lasand in urma doar fungii. Ajuta la diagnosticarea infectiilor cu Candida sau dermatofiti.

Cultura microbiologica

Se recolteaza un tampon din zona afectata si se cultiva pe medii speciale pentru a identifica bacterii sau fungi. Testul este util pentru a confirma infectia bacteriana (de exemplu, Staphylococcus aureus sau Streptococcus pyogenes) sau fungica (Candida albicans).

Examenul citologic (coloratia gram)

Permite identificarea tipului de bacterii prezente si ajuta la stabilirea unui tratament antibiotic adecvat.

Teste de laborator generale

In cazul pacientilor cu infectii recurente sau severe, pot fi necesare investigatii suplimentare:

• glicemie si hemoglobina glicozilata (HbA1c) – pentru a verifica daca pacientul are diabet sau un control glicemic deficitar;
• hemoleucograma completa – pentru a evalua semnele unei infectii sistemice;
• testele de imunodeficienta – pentru pacientii cu infectii frecvente si rezistente la tratament.

Tratamentul intertrigo

Tratamentul intertrigo (3) urmareste reducerea inflamatiei, mentinerea pielii uscate si prevenirea infectiilor secundare. Metodele principale de tratament includ:

Igiena si ingrijirea locala

Se recomanda spalarea zilnica a zonelor afectate cu apa calduta si sapun bland. Este necesara uscarea atenta a pielii prin tamponare, evitand frecarea excesiva. Vor fi utilizate dermatocosmetice pentru corp, inclusiv pudre absorbante (pudra de talc, amidon de porumb), pentru a reduce umiditatea.

Tratamentul medicamentos

• corticosteroizi topici – cremele cu hidrocortizon reduc inflamatia si iritatia;
• antifungice topice – clotrimazol, ketoconazol sau miconazol sunt eficiente impotriva infectiilor fungice;
• antibiotice topice – mupirocina sau acidul fusidic sunt utilizate in cazul unei infectii bacteriene;
• antiseptice – clorhexidina sau solutia Castellani pot fi utilizate pentru dezinfectarea zonelor afectate.

Modificari ale stilului de viata

• purtarea hainelor lejere din bumbac pentru a permite pielii sa respire;
• evitarea hainelor sintetice care retin umezeala;
• scaderea in greutate pentru a reduce frecarea dintre pliurile pielii;
• controlul diabetului pentru a preveni infectiile recurente.

Remedii naturale

• ulei de cocos – are proprietati antimicrobiene si ajuta la calmarea pielii;
• aloe vera – reduce inflamatia si accelereaza vindecarea;
• ceai de musetel – are efect antiinflamator si calmant pentru piele.

Prevenirea intertrigo

Pentru a preveni aparitia intertrigo, se recomanda (3):

• mentinerea pielii curate si uscate;
• aplicarea de pudre absorbante in zonele predispuse;
• purtarea hainelor lejere si a lenjeriei din materiale naturale;
• evitarea expunerii prelungite la caldura si umiditate;
• gestionarea greutatii corporale pentru a reduce frecarea pielii.

Intertrigo este o afectiune comuna a pielii, dar poate fi prevenita si tratata cu ingrijire adecvata. Igiena si ingrijirea pielii si utilizarea produselor topice potrivite ajuta la prevenirea complicatiilor. Daca simptomele persista sau se agraveaza, este recomandata consultarea unui medic dermatolog, pentru un tratament corespunzator.

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Bibliografie

1. sciencedirect.com „Intertrigo-an overview” https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/intertrigo (accesat la 03.03.2025);
2. researchgate.net „Intertrigo: causes, prevention and management” https://www.researchgate.net/publication/342449498_Intertrigo_causes_prevention_and_management (accesat la 03.03.2025);
3. clevelandclinic.org „Intertrigo: What Is It, Causes, Symptoms & Treatment” https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21693-intertrigo (accesat la 03.03.2025);