Malarie: Cauze, simptome, tratament

Malaria este o boala care poate pune in pericol viata unui om. Afectiunea este cauzata de paraziti care sunt transmisi oamenilor prin muscaturile tantarilor anopheles de sex feminin infectati. Conform raportului Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in 2021 s-au inregistrat aproximativ 241 de milioane de cazuri de malarie la nivel mondial [1]. 

Ce este malaria?

Malaria este o boala febrila acuta cauzata de paraziti Plasmodium care se raspandesc la oameni prin muscaturile tantarilor anopheles de sex feminin, infectati. Exista 5 specii de paraziti care provoaca malarie la om, iar doua dintre aceste specii – P. falciparum si P. vivax – reprezinta cea mai mare amenintare. 

• P. falciparum este cel mai mortal parazit al malariei si cel mai raspandit pe continentul african. 
• P. vivax este parazitul malariei dominant in majoritatea tarilor din afara Africii Subsahariene.

In timp ce boala este mai putin frecventa in zonele cu clima temperata, malaria este comuna inca in tarile tropicale si subtropicale. Imbracamintea de protectie, plasele de pat si insecticidele te pot proteja in timpul calatoriei in zone in care malaria reprezinta o problema. De asemenea, se pot administra medicamente preventive inainte, in timpul si dupa o calatorie intr-o zona cu risc ridicat. 

Conform Centrului National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile, cazurile de malarie inregistrate in Romania sunt toate de import, cauzate, pe de o parte, de intensificarea calatoriilor in zonele endemice de malarie a unui numar mare de persoane in scop lucrativ si turistic, dar si de faptul ca masurile de prevenire nu sunt aplicate/cunoscute sau sunt ignorate de catre calatori [2].

Cauzele malariei: cum se transmite?

O persoana poate dezvolta malarie daca este intepata de un tantar infectat. Pentru a provoca o infectie unei persoane, insecta trebuie sa poarte parazitul Plasmodium.

Cand tantarul musca o persoana, parazitul intra in circuitul sanguin, ajunge la ficat si incepe sa se inmulteasca. Ficatul elibereaza noi paraziti ai malariei inapoi in sange, unde provoaca infectii ale celulelor rosii din sange, inmultindu-se in continuare. 

Unii paraziti ai malariei raman in ficat si nu intra in circulatie decat mai tarziu, ducand la reaparitia bolii.

Pe masura ce parazitii se inmultesc, simptomele incep sa apara, de obicei la 7-30 de zile dupa infectare, in functie de tipul de Plasmodium. Daca o persoana dezvolta o infectie dupa ce a luat medicamente antimalarice, simptomele pot sa apara mai tarziu, uneori chiar dupa cateva saptamani sau luni [5].

In cazuri rare, femeile insarcinate si care au malarie pot transfera boala copiilor lor, inainte sau in timpul nasterii.

De asemenea, este posibil, dar putin probabil, ca malaria sa se transmita prin transfuzii de sange, donari de organe si ace hipodermice [4].

Factori de risc

Cel mai mare factor de risc pentru dezvoltarea malariei il reprezinta petrecerea timpului in zone in care boala este activa. Acestea includ regiunile tropicale si subtropicale din [3]:

• Africa Subsahariana;
• Asia de Sud si de Sud-Est;
• Insulele Pacificului;
• America Centrala si nordul Americii de Sud.

Printre persoanele cu risc crescut de boli grave se numara:

• copii mici si sugari;
• adulti cu varsta de peste 65 de ani;
• calatori care vin din zone fara malarie;
• femei insarcinate si copii nenascuti.

In multe tari cu rate ridicate ale malariei, problema este agravata de lipsa accesului la masuri preventive, asistenta medicala si informatii.

Cum se manifesta malaria: simptome

Semnele si simptomele malariei apar de obicei la cateva saptamani de la infectare. Cu toate acestea, unele tipuri de paraziti pot ramane in corp fara a se manifesta imediat, simptomele aparand chiar dupa un an de la infectare.

Semne si simptome de malarie pot include [3], [4]:

• febra si frisoane;
• senzatie generala de rau;
• cefalee;
• greata si varsaturi;
• diaree;
• dureri abdominale;
• dureri musculare sau articulare;
• oboseala;
• respiratie rapida;
• ritm cardiac alert;
• tuse.

Unele persoane pot suferi de atacuri de malarie. Un atac incepe de obicei cu frisoane, urmate de o febra mare, de transpiratie si apoi de o revenire la temperatura normala.

Cum se diagnosticheaza malaria

Diagnosticul precoce este critic pentru tratarea bolii. O persoana se poate infecta chiar si dupa ce a administrat medicamente antimalarie. In acest caz, simptomele pot aparea pana la un an dupa infectare. Medicul specialist efectueaza un examen clinic, intreaba persoana despre simptome si istoricul de calatorie [4] si elimina posibilitatea existentei unei alergii sau a altor boli precum toxoplasmoza. Daca suspecteaza malaria, medicul solicita analize de sange precum [6]:

• o hemoleucograma completa pentru a testa anemia;
• testare de diagnosticare rapida pentru paraziti;
• examinare microscopica a celulelor sanguine;

Optiuni de tratament pentru malarie

Tratamentul pentru persoanele care au contractat boala include [6]:

• medicamente pentru eliminarea parazitului din sange;
• ingrijire de sustinere;
• spitalizare pentru persoanele cu simptome severe;
• terapie intensiva, in unele cazuri.

Principalele medicamente antimalarice sunt:

• clorochina;
• hidroxiclorochina;
• primachina;
• artemisinina;
• atovaquona-proguanil.

Perioada medie de tratament dureaza de obicei 2 zile.

Atentie! Persoanele care dezvolta complicatii pot avea nevoie de o combinatie de medicamente.

Tipul de pastile pentru malarie si durata tratamentului pot varia, in functie de:

• tipul de Plasmodium care a cauzat malaria;
• gravitatea simptomelor;
• daca persoana a administrat medicamente antimalarie inainte;
• daca persoana este insarcinata.

Atentie! Tratamentul medicul este stabilit doar de medicul specialist in functie de diagnostic.

Complicatiile malariei

Malaria poate fi fatala in special atunci cand este cauzata de speciile Plasmodiu comune in Africa. 

Printre complicatiile grave care pot provoca decesul persoanei se numara [3]: 

• Malarie cerebrala. Cand celulele sanguine cu paraziti blocheaza vasele mici de sange la creier, pot aparea inflamatii ale creierului sau leziuni. Malaria cerebrala poate cauza convulsii si coma.
• Probleme de respiratie. Lichidul acumulat in plamani poate face dificila respiratia.
• Functionarea deficitara a organelor. Malaria poate afecta rinichii sau ficatul sau poate provoca ruptura splinei. 
• Anemie. Malaria poate duce la un numar insuficient de celule rosii din sange pentru o cantitate adecvata cu oxigen pentru tesuturile corpului.
• Glicemie scazuta. Forme severe de malarie pot provoca un nivel scazut de zahar din sange. Glicemia foarte scazuta poate duce la coma sau deces.

Cum poti preveni malaria

Daca locuiesti sau calatoresti intr-o zona cu risc ridicat de malarie, poti lua masuri pentru a evita muscaturile de tantari. Tantarii sunt cei mai activi de seara si pana dimineata. Pentru a te proteja eficient este necesar sa [5], [6]:

• Acoperi pielea. Poarta pantaloni si camasi cu maneca lunga si sosete.

• Aplica produse de ingrijire de sezon si produse de protectie antiinsecte pe piele. Sunt eficiente spray-urile care contin DEET, picaridin, IR3535, ulei de eucalipt de lamaie, para-mentan-3,8-diol, 2-undecanone. 

  Atentie! Nu folosi un spray direct pe fata. Nu folosi astfel de produse pentru copiii cu varsta sub 3 ani.

   

• Aplica spray contra tantarilor pe imbracaminte. Spray-urile care contin permetrin sunt sigure pentru a fi aplicate pe imbracaminte.

• Dormi sub o plasa. Plasele de pat, in special cele tratate cu insecticide cum ar fi permetrina, ajuta la prevenirea muscaturilor de tantari in timp ce dormi.

Medicina preventiva

Daca vei calatori in zone cu malarie, consulta medicul pentru administrarea unor pastile preventiv impotriva acestei boli. In general, medicamentele luate pentru a preveni malaria sunt aceleasi medicamente utilizate pentru a trata boala. Medicamentul  administrat depinde de locul si durata calatoriei si de propria sanatate.

Vaccin

Organizatia Mondiala a Sanatatii a recomandat un vaccin impotriva malariei. Cercetatorii continua sa dezvolte si sa studieze vaccinuri impotriva malariei pentru a preveni infectia [5].

Atentie! Acest articol are un scop strict informativ si nu inlocuieste un consult medical de specialitate. Daca ai simptome, adreseaza-te medicului.

Malaria este o afectiune medicala severa intalnita atat la adulti, cat si la copii. Daca te confrunti cu simptomele malariei, consulta un medic specialist si urmeaza sfaturile medicale ale acestuia.

Surse de informare:

[1] World Health Organization. “World malaria report 2021.” World Health Organization, 2021, https://www.who.int/teams/global-malaria-programme/reports/world-malaria-report-2021, Accesat in 19.06.2022.

[2] Centrul National de Supraveghere si Control a Bolilor transmisibile. “Metodologie de supraveghere a malariei in Romania.”, CNSCBT, 2021, https://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii/malarie/576-supravegherea-malariei-in-romania/file, Accesat in 19.06.2022.

[3]  Mayo Clinic Staff. “Malaria.”, Mayo Clinic , 2022, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/malaria/symptoms-causes/syc-20351184, Accesat in 19.06.2022.

[4] Cleveland Clinic, “Malaria.”, Cleveland Clinic, 2022, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15014-malaria#diagnosis-and-tests, Accesat in 19.06.2022.

[5] World Health Organization. “Malaria.” World Health Organization, 2022  https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/malaria, Accesat in 19.06.2022.

[6] Lam, Peter, “What to know about malaria.”, Medical News Today, 2022, https://www.medicalnewstoday.com/articles/150670#diagnosis, Accesat in 19.06.2022.