Ovare: functii, rol, afectiuni asociate

Ce sunt ovarele?

Ovarele sunt doua glande cu forma ovala, ce, dupa cum mentionam mai sus, fac parte din sistemul reproducator feminin. Sunt situate in cavitatea pelviana, de o parte si de alta a uterului, iar dimensiunea lor poate varia, in functie de varsta, intre aproximativ 6 cm (inainte de menopauza) si 2 cm (dupa menopauza). Si culoarea lor poate varia, de la alb pana la un gri deschis.[1]

Fiecare oval are mai multe straturi: stratul exterior, cortexul ovarian, care contine foliculii ovarieni, si stratul interior sau medular, care contine vase de sange si limfatice.[1] 

Functiile ovarelor

Ovarele indeplinesc doua functii esentiale: 

• producerea si depozitarea de ovule, celulele sexuale feminine mature care pot fi fecundate de spermatozoizi pentru a forma un embrion;
• secretia de estrogen si progesteron, doi hormoni esentiali, cu roluri foarte importante.[2]

Rolul ovarelor

Dat fiind faptul ca sunt responsabile de producerea si eliberarea ovulelor in fiecare luna, in cadrul ciclului menstrual, dar si prin hormonii pe care ii secreta, ovarele au un rol foarte important in procesul de reproducere. La aproximativ jumatatea ciclului menstrual (ziua 14 in cazul unui ciclu de 28 de zile), in timpul fazei ovulatorii, ovarul elibereaza un ovul. Daca acesta este fertilizat de un spermatozoid, apare sarcina. In caz contrar, ovulul se dezintegreaza, este reabsorbit de corpul tau si va incepe menstruatia.[1]. Tot acest proces va fi reluat cu fiecare ciclu menstrual, pana la menopauza, cand ovarele inceteaza sa mai produca ovule. 

Estrogenul si progesteronul sunt implicati in reglarea ciclului menstrual si joaca un rol important procesul de reproducere. Una dintre functiile estrogenului, de exemplu, este aceea de a ajuta la eliberarea ovulului, in timp ce progesteronul ajuta la pregatirea uterului pentru o posibila sarcina. Daca aceasta din urma apare, progesteronul va ramane ridicat pe tot parcursul sarcinii, pentru a opri organismul sa produca ovule suplimentare si pentru a ajuta la pregatirea sanilor pentru productia de lapte.

Pe langa functia reproductiva, ovarele mai au si un rol in dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare feminine, rol care se datoreaza tot hormonilor pe care ii produc. Acestea sunt responsabile de cresterea sanilor, dezvoltarea tesutului adipos in anumite zone ale corpului si cresterea pilozitatii pubiene. Transformarile fizice observate in timpul pubertatii si in perioada adulta sunt rezultatul actiunii hormonilor produsi de ovare.[2]

Ovarele reprezinta si o sursa importanta de testosteron pentru femei, in special dupa menopauza. 

Afectiuni asociate ovarelor

Exista numeroase afectiuni care se pot dezvolta la nivelul ovarelor. Unele dintre cele mai comune sunt:

• sindromul ovarelor polichistice - este una dintre cele mai frecvente afectiuni ovariene, caracterizata de prezenta a multiple chisturi pe ovare; cauza sa exacta nu este cunoscuta; multe cazuri raman nediagnosticate deoarece simptomele pot varia de la o persoana la alta; in lipsa unui diagnostic precis si a unui tratament adecvat, poate avea consecinte semnificative asupra sanatatii pe termen lung; 
• chisturile ovariene - acestea sunt saci umpluti cu lichid care se formeaza pe sau in interiorul ovarelor; se dezvolta deseori in timpul ovulatiei sau al sarcinii, dar pot aparea si ca rezultat al unor tratamente hormonale ori al unor afectiuni precum sindromul ovarelor polichistice sau endometrioza; majoritatea chisturilor sunt benigne si nu cauzeaza simptome, dar in cazul unor chisturi mai mari sau care se rup, pot aparea dureri severe sau sangerari; foarte rar, aceste chisturi ovariene pot fi si canceroase; 
• endometrioza - este o afectiune in care tesutul care captuseste interiorul uterului (endometrul) creste in afara acestuia, adesea pe ovare; poate cauza dureri severe de ovare si poate duce la infertilitate; 
• tumorile ovariene - de obicei, sunt benigne, dar pot fi si maligne; 
• boala inflamatorie pelvina - este o infectie, de regula de natura bacteriana, a unuia sau a mai multora dintre organele de reproducere feminine; 
• insuficienta ovariana - apare atunci cand ovarele isi inceteaza activitatea normala inainte de varsta de 40 de ani; de obicei, cauza o reprezinta o problema cu foliculii ovarieni, care, la randul sau, poate avea la baza o tulburare genetica sau metabolica, o boala autoimuna, expunerea la radiatii sau toxine precum pesticidele si fumul de tigara;
• torsiunea ovariana - apare atunci cand un ovar se rasuceste in jurul ligamentului care il sustine, provocand dureri severe; desi rara, este considerata o urgenta medicala deoarece poate duce la intreruperea alimentarii cu sange a ovarelor si trompelor uterine, fiind necesar sa se intervina cat mai curand posibil;
• cancerul ovarian - lipsa simptomelor in stadiile initiale a facut ca aceasta boala sa fie adesea numita si „ucigasul tacut”;[2][3]

Simptomele asociate afectiunilor ovariene vor varia in functie de afectiunea specifica, dar pot include:

• durere pelvina sau balonare;
• presiune sau sensibilitate abdominala;
• greata sau diaree;
• sangerari vaginale neregulate;
• scurgeri vaginale;
• dureri menstruale (dismenoree);
• cicluri menstruale neregulate;
• anovulatie (este posibil ca ovarele sa nu elibereze un ou la mijlocul ciclului).[1]

In ceea ce priveste tratamentul afectiunilor asociate ovarelor, acesta poate presupune, dupa caz, administrarea de analgezice, antibiotice sau alte medicamente, interventii chirurgicale precum ovariectomia sau extirparea ovarelor, radioterapie sau chimioterapie.[1]

In ciuda dimensiunilor reduse, ovarele indeplinesc doua functii foarte importante, producerea ovulelor si producerea hormonilor, ceea ce le face o componenta esentiala a sistemului reproducator feminin. Exista insa, dupa cum am vazut mai sus, numeroase afectiuni care pot aparea la nivelul acestora, cu consecinte mai mult sau mai putin grave, si ale caror simptome nu sunt intotdeauna usor de recunoscut. De aceea, este indicat sa te prezinti la controale ginecologice periodice si sa adresezi unui medic oricand observi prezenta unui potential semn de alarma. Fie ca este vorba de durere de ovare, cicluri menstruale neregulate, dismenoree, scurgeri vaginale anormale sau orice alt simptom, este important sa fie identificata cauza exacta a acestora si sa se stabileasca daca este sau nu necesar un tratament anume. 

Atentie! Acest articol are rol strict informativ si nu reprezinta o sursa suficienta de autodiagnosticare. Medicul este singurul in masura sa stabileasca un diagnostic si un plan de tratament si cel caruia trebuie sa te adresezi oricand te confrunti cu o problema de sanatate, indiferent de natura acesteia. 

Bibliografie: