Pastarnac: proprietati, beneficii, utilizari

Pastarnacul este o leguma foarte gustoasa, pe care ne-am obisnuit sa o folosim in diverse preparate culinare, in special in supe sau ciorbe, pentru a conferi acestora un plus de savoare. Desi adesea tinde sa fie eclipsata de morcovi sau radacina de patrunjel, popularitatea sa este in continua crestere, in principal datorita aromei intense si a dulcetii sale naturale. Dincolo de efectul pe care il are asupra gustului mancarurilor, nu putem trece cu vederea insa nici potentialele sale benefice pentru sanatate. Continua sa citesti pentru a afla care sunt acestea, precum si cateva informatii utilize privind utilizarile pastarnacului!

Ce proprietati are pastarnacul?

Poate ca nu are un aspect prea apetisant, nici crud, nici gatit, dar consumul de pastarnac iti ofera acces la o sursa valoaroasa de nutrienti, inclusiv vitamine, minerale si fibre (solubile si insolubile), si antioxidanti (compusi ce previn formarea radicalilor liberii si ii neutralizeaza, contribuind la prevenirea multor afectiuni cronice, inclusiv diabet, cancer sau boli de inima). Contine, printre altele, vitamina C, vitamina K si acid folic, precum si potasiu, vitamina E, magneziu, vitamina B1, zinc si vitamina B6. In cantitati mai mici, pastarnacul mai contine si calciu, fier si vitamina B2.[1]

Substantele pe care le contine ii confera proprietati: 

• antibacteriene;
• antiinflamatorii; 
• antioxidante; 
• astringente; 
• digestive; 
• hipolipemiante; 
• hepatoprotectoare; 
• diuretice; 
• diaforetice.[3]

Care sunt beneficiile pastarnacului pentru sanatate?

Pastarnacului ii sunt atribuite numeroase beneficii pentru sanatate: 

Sustine sanatatea digestiva

Dupa cum mentionam mai sus, pastarnacul este o sursa excelenta de fibre solubile si insolubile. Iar fibrele, dupa cum cu totii stim, sunt foarte importante pentru sanatatea sistemului digestiv. Consumul acestei radacinoase poate ajuta la reglarea tranzitului intestinal si la prevenirea unor probleme precum constipatia, balonarea si crampele abdominale, precum si la ameliorarea simptomelor unor afectiuni, cum sunt boala de reflux gastroesofagian, diverticulita sau ulcerul duodenal.[1]

Sustine sistemul imunitar 

Pastarnacul se mai remarca si prin continutul ridicat de vitamina C si antioxidanti, care contribuie semnificativ la sustinerea sistemului imunitar. Aportul adecvat de vitamina C, de exemplu, poate ajuta la ameliorarea simptomelor si reducerea duratei racelilor si a altor infectii ale cailor respiratorii superioare. De asemenea, ajuta la prevenirea si ameliorarea simptomelor malariei, pneumoniei si diareei infectioase.[1]

Sustine sanatatea inimii 

Pe langa vitamina C, pastarnacul mai contine potasiu si alti nutrienti esentiali pentru sanatatea inimii. Din acest punct de vedere, lista efectelor benefice ce ii sunt atribuite include scaderea colesterolului si a tensiunii arteriale, precum si gestionarea glicemiei.[2]

Sustine sanatatea oaselor

Pastarnacul mai contine si suficient calciu si magneziu pentru a avea efecte benefice si asupra sanatatii oaselor tale. Ambele minerale au un rol important in dezvoltarea si intarirea sistemului osos[2] si este important sa te asiguri ca in organismul tau exista o cantitate suficienta de calciu si magneziu. Indicat este ca necesarul de vitamine si minerale al organismului sa fie asigurat prin alimentatie, dar, atunci cand acest lucru nu este posibil, exista si suplimente alimentare care te pot ajuta. Atentie! Acestea se ia doar la recomandarea medicului.

Sustine pierderea in greutate 

Daca incerci sa scapi de kilogramele in plus, pastarnacul este una dintre legumele pe care o poti introduce fara griji in dieta ta. Este sarac in calorii, dar bogat in fibre, ceea ce te ajuta la mentinerea senzatiei de satietate un timp mai indelungat. Totodata, are un continut ridicat de apa (de aproximativ 79,5%), lucru care, potrivit anumitor studii, contribuie la scaderea aportului de calorii si scaderea in greutate.[1]

Sustine vindecarea ranilor 

Vitamina C, pe care am mentionat-o deja de mai multe ori, joaca un rol important si in procesul de vindecare a ranilor, atat datorita efectelor sale antioxidante, cat si a capacitatii sale de a stimula productia de colagen. Iar pastarnacul este, dupa cum spuneam, o sursa excelenta de vitamina C.[2]

Cum se poate utiliza pastarnacul?

Desi poate fi consumat si crud, cel mai adesea, pastarnacul ajunge in farfurie dupa ce a fost preparat termic - fiert, copt, la gratar, sotat sau gatit la aburi. Foarte des, este folosit in supe, tocane si piureuri. De fapt, este una dintre primele radacinoase introduse in meniul bebelusilor, mai ales in acele cazuri in care se opteaza pentru diversificarea clasica. Il mai poti folosi si ca inlocuitor pentru morcovi, cartofi, napi sau alte legume de acest tip. Are un gust dulceag, in special dupa gatire (in trecut, a fost chiar folosit ca indulcitor natural, in locul zaharului din trestie de zahar sau sfecla de zahar).

Crud, il gasim, de obicei, in salate sau sucuri, eventual in combinatie cu alte legume sau fructe.[1][4] In comert mai sunt disponibile si chipsuri din pastarnac sau diverse amestecuri pentru condimentarea mancarurilor care contin si aceasta leguma. 

Pastarnacul este o leguma cu multiple proprietati nutritive, iar consumul sau ofera numeroase beneficii pentru sanatate. Contribuie, printre altele, la intarirea sistemului imunitar si vindecare ranilor, sustine sanatatea sistemului digestiv, a inimii si a oaselor si te ajuta sa pierzi in greutate. In plus, mai prezinta si avantajul ca poate fi introdus cu usurinta in alimentatia zilnica, ca o sursa excelenta de nutrienti. Toate acestea il fac un adaos foarte bun la o dieta sanatoasa si echilibrata. 

Acest articol are rol strict informativ si nu poate inlocui consultul de specialitate. Daca vrei sa faci schimbari in alimentatie si iti doresti sa stii ce alimente sunt recomandate si pe care ar trebui sa le eviti, consulta un nutritionist!

Bibliografie: