Persistenta de canal arterial: cauze, simptome, tratament

Persistenta de canal arterial este un defect cardiac congenital destul de frecvent. Apare atunci cand un vas de sange, numit ductus arteriosus, nu se inchide la scurt timp dupa nastere. Simptomele pot fi minime sau severe. In cazuri rare, defectul poate sa nu fie detectat la timp si se poate mentine pana la varsta adulta (astfel de cazuri sunt rare). In general, corectarea defectului nu pune probleme, interventia restabileste functia normala a inimii. In cazul unei inimi sanatoase, artera pulmonara transporta sange la plamani, pentru a colecta oxigen. Sangele oxigenat este apoi transportat prin aorta (artera principala a corpului) catre restul corpului (1).

In acest articol explicam cum este afectat bebelusul de persistenta de canal arterial, care sunt cauzele si simptomele afectiunii si de asemenea iti spunem care sunt optiunile de tratament.

Cum este afectat copilul de persistenta de canal arterial?

Atunci cand un bebelus are persistenta de canal arterial, vasul de sange ductus arteriosus nu se inchide corespunzator, lasa o mica deschidere care permite sangelui din aorta sa intre in arterele pulmonare ale bebelusului. In functie de marimea acestui vas de sange, inima si plamanii copilului depun mai mult efort pentru a pompa sangele (3). 

Persistenta de canal arterial, care se manifesta moderat sau sever, poate face ca bebelusul sa respire mai repede si mai greu decat ar trebui, deoarece corpul incearca sa tina pasul cu sangele suplimentar care circula prin arterele pulmonare. Daca afectiunea este lasata netratata o perioada indelungata, se poate instala hipertensiunea pulmonara, iar vasele de sange se pot deteriora (3).  

Cauzele persistentei de canal arterial

Persistenta de canal arterial este un defect cardiac congenital destul de comun. Cu toate acestea, medicii nu cunosc cauza exacta a acestuia. La nastere, bebelusii isi umplu plamanii cu aer pentru prima data. Presiunea oxigenului si scaderea fluxului sanguin ar trebui sa ajute la inchiderea canalului, numai ca la bebelusii nascuti prematur dificultatile de respiratie si plamanii insuficient dezvoltati pot intarzia sau chiar impiedica inchiderea canalului (1).

Sunt si alte conditii medicale care cresc riscul persistentei de canal arterial:

• boli cardiace arteriale;
• unele afectiuni ale mamei: diabetul gestational sau anumite tratamente;
• sepsis;
• diverse trisomii: sindromul Down (1). 

Nasterea prematura poate pune bebelusii in pericol si de asemenea, afectiunea apare mai frecvent la fete decat la baieti (3).

Simptomele persistentei de canal arterial 

Manifestarile persistentei de canal arterial pot varia de la usoare la severe. Daca deschiderea este foarte mica, este posibil sa nu existe simptome, iar la consult medicul descopera doar un usor murmur. Cel mai frecvent, un copil cu persistenta de canal arterial prezinta urmatoarele simptome:

• transpiratie;
• respiratie rapida; 
• oboseala;
• nu ia in greutate;
• apetit scazut.

In cazul in care simptomele nu sunt severe, iar afectiunea ramane nedetectata, adultul cu persistenta de canal arterial se poate manifesta prin:

• palpitatii cardiace;
• dificultate respiratorie (2).

Pot aparea complicatii precum:

• hipertensiune arteriala la nivelul plamanilor;
• inima marita;
• insuficienta cardiaca congestiva (1).

Optiuni de tratament

In cazul in care deschiderea canalului arterial este foarte mica, nu este nevoie de tratament, deschiderea se poate inchide pe masura ce copilul creste. In astfel de cazuri, copilul are nevoie doar de monitorizarea persistentei de canal artrerial. Daca insa canalul nu se inchide, este nevoie de medicatie sau interventie chirurgicala, pentru a evita aparitia complicatiilor. 

Tratament medicamentos

Exista medicamente care pot ajuta in cazul bebelusilor prematuri, dar si a copiilor mai mari care au persistenta a canalului arterial. 

Procedura bazata pe cateter

Cateterul este un tub flexibil subtire, care este ghidat printr-un vas de sange din zona inghinala pana spre inima copilului. Dispozitivul de blocare este trecut prin cateter si se plaseaza in canalul arterial. Fluxul de sange este blocat si permite revenirea fluxului sanguin normal.

Tratament chirurgical

Daca deschiderea canalului este mare si nu se sigileaza de la sine, poate fi necesara o interventie chirurgicala pentru a corecta defectul. Interventia se face numai in cazul copiilor care au mai mult de 6 luni. In cazul procedurilor chirurgicale, medicul poate prescrie antibiotice pentru a preveni infectia bacteriana la iesirea din spital (1).

Complicatiile asociate persistentei de canal arterial

Cu cat deschiderea este mai mare, cu atat complicatiile sunt mai grave. In cazul in care se ajunge la maturitate cu persistenta de canal arterial, pacientul se poate confrunta cu:

• dificultati respiratorii;
• palpitatii cardiace;
• hipertensiune pulmonara: se poate ajunge la deteriorarea plamanilor;
• endocardita sau inflamatia mucoasei inimii din cauza unei infectii bacteriene. Persoanele cu defecte cardiace structurale prezinta un risc mai mare de infectie.

In cazurile foarte grave de persistenta de canal arterial lasat netratat, fluxul de sange poate creste in cele din urma dimensiunea inimii, muschiul cardiac este slabit si este afectata capacitatea inimii de a pompa sangele in mod eficient. In asemenea cazuri se poate ajunge la insuficienta cardiaca congestiva si la deces.

Rezumat

• Toti bebelusii se nasc cu persistenta de canal arterial. Canalul ar trebui sa se inchida de la sine, dar acest lucru poate sa nu se intample in cazul copiilor nascuti prematur. 
• In lipsa unui diagnostic si a unui tratament adecvat, persistenta de canal arterial poate creste riscul de mortalitate, pe masura ce pacientul inainteaza in varsta.

Disclaimer 

Informatiile din acest articol sunt menite sa sprijine, nu sa inlocuiasca discutiile cu medicul de familie sau medicul specialist. Articolele noastre medicale contin informatii si cercetari medicale importante, oferite de entitati medicale de renume. Daca ai intrebari sau nelamuriri medicale, te rugam sa discuti cu medicul tau.

Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:

1. Healthline, „Patent ductus arteriosus”: https://www.healthline.com/health/patent-ductus-arteriosus
2. Medical News Today, „What is PDA?”: https://www.medicalnewstoday.com/articles/pda-heart#what-is-it
3. Cleveland Clinic, „Patent ductus arteriosus (PDA)”: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17325-patent-ductus-arteriosus-pda