Insuficienta cardiaca: Manifestari, cauze si optiuni de tratament

Insuficienta cardiaca, numita si insuficienta cardiaca congestiva, este o boala care poate pune viata in pericol. Persoanele care sufera de insuficienta cardiaca pot avea simptome grave, asa ca in unele cazuri ar putea fi nevoie de un transplant de inima sau de un dispozitiv cardiac.

Ce este insuficienta cardiaca?

Insuficienta cardiaca este o boala cardiovasculara care apare atunci cand muschiul inimii nu pompeaza o cantitate suficienta de sange pentru nevoile tesuturilor si organelor corpului. In functie de simptome, aceasta poate fi acuta sau cronica.

O modalitate de a preveni insuficienta cardiaca este aceea de a controla sau evita conditiile care o pot provoca. Printre acestea se numara boala coronariana, hipertensiunea arteriala, diabetul si obezitatea [1].

Tipuri de insuficienta cardiaca

Insuficienta cardiaca poate aparea in ambele parti ale inimii, dar mai frecvent in stanga. Totusi, ambele parti ale inimii pot ceda in acelasi timp.

Insuficienta cardiaca mai poate fi clasificata ca sistolica sau diastolica. Ambele tipuri pot aparea pe partea stanga sau dreapta a inimii. Insuficienta cardiaca sistolica este mai frecventa la barbati. Insuficienta cardiaca diastolica este mai frecventa la femei.

Insuficienta cardiaca stanga

Insuficienta cardiaca stanga reprezinta cel mai frecvent tip de insuficienta cardiaca.

Ventriculul stang al inimii pompeaza sange bogat in oxigen in intreg organismul. Insuficienta cardiaca stanga apare atunci cand acest ventricul nu pompeaza sangele eficient. In consecinta, sangele se intoarce in plamani, situatie ce provoaca dificultati de respiratie si acumulare de lichid.

Insuficienta cardiaca dreapta

De cele mai multe ori, este declansata de insuficienta cardiaca stanga. Ventriculul cardiac drept este cel care pompeaza sangele in plamani pentru a colecta oxigen. Insuficienta cardiaca pe aceasta parte apare atunci cand dreapta inimii nu functioneaza normal. Acumularea de sange in plamani determina ventriculul drept sa functioneze mai greu. Acest lucru poate pune o presiune pe partea dreapta a inimii si poate cauza probleme.

Insuficienta cardiaca sistolica

Insuficienta cardiaca sistolica apare atunci cand muschiul cardiac isi pierde capacitatea de contractare si se manifesta atunci cand inima este slaba si marita.

Insuficienta cardiaca diastolica

Insuficienta cardiaca diastolica apare atunci cand muschiul inimii devine mai rigid decat in mod normal, ceea ce provoaca lipsa fluxului de sange catre restul organelor din corp. Rigiditatea, care este cauzata, de obicei, de bolile cardiace inseamna ca inima nu se mai umple usor cu sange.

Stadiile insuficientei cardiace [2]:

• Stadiul A

Aceasta este perioada in care, foarte probabil, vei capata insuficienta cardiaca. Este posibil sa te afli in acest stadiu daca suferi de:

• hipertensiune arteriala;
• diabet;
• boala coronariana;
• aritmie cardiaca;
• sindromul metabolic. 

•  Stadiul B

Esti in acest stadiu daca nu ai avut niciodata simptome de insuficienta cardiaca, dar esti diagnosticat cu disfunctie ventriculara stanga sistolica. Este posibil sa te afli in acest stadiu daca ai/avut  :

• atac de cord;
• boala valvei cardiace;
• cardiomiopatie.
   
• Stadiul C

Te afli in acest stadiu daca suferi de insuficienta cardiaca sistolica impreuna cu simptome precum:

• dificultati de respiratie;
• oboseala;
• rezistenta redusa la efort fizic.
   
• Stadiul D

Esti in aceasta faza daca ai insuficienta cardiaca sistolica si simptome avansate chiar si dupa ce primesti ingrijiri medicale.

Cauze de aparitie a insuficientei cardiace 

Insuficienta cardiaca este cauzata de multe afectiuni [1], [2] care dauneaza muschiului cardiac, inclusiv:

• boala coronariana–boala a arterelor care furnizeaza sange si oxigen inimii, determina scaderea fluxului sanguin catre cord;
• atac de cord–se intampla atunci cand o artera coronara devine brusc blocata, oprind fluxul de sange catre muschiul inimii; un atac de cord dauneaza muschiului cardiac, fiindca are drept consecinta o zona cicatrizata care nu functioneaza asa cum ar trebui.
• cardiomiopatie–deteriorarea muschiului cardiac din alte cauze decat problemele arterelor sau ale fluxului sanguin: infectii, abuz de alcool, droguri.
• boli care suprasolicita inima–hipertensiunea arteriala, boala valvei, bolile tiroidiene, bolile renale, diabetul zaharat, defectele congenitale cardiace pot provoca insuficienta cardiaca. Aceasta poate aparea atunci cand mai multe boli sau afectiuni sunt prezente simultan.

Factori de risc 

Printre principalii factori de risc ai insuficientei cardiace se numara [3]:

• hipertensiunea arteriala–daca tensiunea arteriala este prea mare, poate deteriora vasele de sange;
• fumatul–substantele nocive din tutun pot deteriora si restrange vasele de sange;
• colesterol ridicat–un colesterol ridicat poate provoca ingustarea vaselor de sange si cresterea riscului de a dezvolta un cheag;
• diabet–afectiune pe tot parcursul vietii care creste nivelul zaharului din sange;
• sedentarism–daca nu esti o persoana activa, este mult mai probabil sa dezvolti hipertensiune arteriala, niveluri ridicate de colesterol si sa devii supraponderal;
• obezitatea–creste riscul de a dezvolta diabet zaharat si hipertensiune arteriala; obezitatea se instaleaza la indici de masa corporala IMC de peste 25, se verifica la barbati cu o talie de peste 94 cm sau/si femei cu o talie de peste 80 cm.
• istoricul familial–daca persoane din familie sufera de insuficienta cardiaca, riscul de a dezvolta boala este mai crescut.

Alti factori de risc includ:

• varsta–mai frecvent la persoanele de peste 50 de ani, iar riscul de a dezvolta creste pe masura ce inaintezi in varsta;
• gen–barbatii sunt mai predispusi sa dezvolte boala la o varsta mai mica decat femeile;
• dieta–un regim alimentar nesanatos poate duce la hipertensiune arteriala;
• alcool–consumul excesiv de alcool poate creste nivelul colesterolului si al tensiunii arteriale si poate contribui la cresterea in greutate.

Simptome de insuficienta cardiaca 

Semne de insuficienta cardiaca si simptome pot include [1]:

• dificultati de respiratie in somn sau in timpul activitatilor zilnice;
• oboseala si slabiciune;
• umflarea membrelor; 
• puls, batai rapide sau neregulate ale inimii;
• capacitate redusa de a efectua exercitii fizice si efort;
• tuse persistenta sau respiratie suieratoare cu mucus alb sau roz cu tenta de sange;
• umflarea abdomenului;
• crestere foarte rapida in greutate de la acumularea de lichide;
• greata si lipsa poftei de mancare;
• dificultati de concentrare sau scaderea vigilentei;
• dureri in piept daca insuficienta cardiaca este cauzata de un atac de cord; 

Atentie! Consulta medicul daca te confrunti cu semne sau simptome de insuficienta cardiaca.

Atentie! Apeleaza serviciul de urgenta 112 daca te confrunti cu:

• dureri in piept;
• lesin sau slabiciune severa;
• batai rapide sau neregulate ale inimii asociate cu dificultati de respiratie, dureri in piept sau lesin;
• dificultati severe de respiratie si tuse pana mucus alb sau roz, spumos.

Metode de diagnosticare a insuficientei cardiace

Medicul specialist efectueaza un examen complet al persoanei, ii asculta inima si cauta semne de insuficienta cardiaca, precum si alte boli care ar fi putut provoca slabirea sau rigidizarea muschiului cardiac. De asemenea, investigheaza simptomele, practicile de viata si istoricul medical.

In anumite situatii, el poate solicita teste pentru a determina cauza si gravitatea insuficientei cardiace precum [2]:

• teste de sange–se evalueaza functia renala si tiroidiana, nivelul colesterolului si prezenta anemiei;
• test de sange peptida natriuretica de tip B–o  substanta secretata din inima ca raspuns la modificarile tensiunii arteriale. Nivelurile de sange BNP cresc atunci cand simptomele insuficientei cardiace se agraveaza si scad atunci cand starea insuficientei cardiace este stabila.
• radiografie toracica–arata dimensiunea inimii si daca exista acumulare de lichid in jurul cordului si plamanilor;
• ecocardiografie–ecografie care arata miscarea, structura si functia inimii.
• fractia de ejectie–este utilizata pentru a masura cat de bine pompeaza inima la fiecare bataie pentru a determina daca este prezenta disfunctie sistolica sau insuficienta cardiaca, eventual cu functie ventriculara stanga conservata;
• electrocardiograma/EKG–inregistreaza impulsurile electrice de la nivelul cordului;
• cateterism cardiac–prin aceasta procedura invaziva se determina daca boala coronariana este o cauza a insuficientei cardiace congestive.
• test de stres neinvaziv–ofera informatii despre probabilitatea bolii coronariene. 

Metode de tratament 

Insuficienta cardiaca este o boala care are nevoie de tratament pe tot parcursul vietii. Cu ajutorul tratamentului, semnele si simptomele insuficientei cardiace se pot imbunatati. In majoritatea cazurilor, tratamentul insuficientei cardiace implica un echilibru intre medicatia potrivita pentru afectiuni cardiologice si, uneori, utilizarea dispozitivelor care ajuta inima sa bata si sa se contracte in mod corespunzator.

• Tratament medicamentos

In functie de simptome, medicul specialist poate recomanda unul sau mai multe medicamente, inclusiv[1]:

• inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei–relaxeaza vasele de sange pentru a reduce tensiunea arteriala, pentru a imbunatati fluxul sanguin si pentru a reduce presiunea asupra inimii;
• blocante ale receptorilor angiotensinei II–au beneficii similare cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei; acestea pot fi o optiune pentru persoanele care nu pot tolera inhibitorii.
• beta-blocante–incetinesc ritmul cardiac si reduc tensiunea arteriala, pot diminua semnele si simptomele insuficientei cardiace, pot imbunatati functia cardiaca si va pot ajuta sa traiti mai mult;
• diuretice–diureticele te fac sa urinezi mai frecvent si impiedica aproape total colectarea lichidului in organism; de asemenea, pot scadea lichidul din plamani, astfel incat sa puteti respira mai usor.
  Atentie! Deoarece diureticele pot conduce la o pierdere de potasiu si magneziu, medicul poate prescrie suplimente alimentare care contin aceste minerale.
• antagonisti ai aldosteronului–sunt diuretice bine cunoscute care economisesc potasiul. Ele au proprietati suplimentare care pot ajuta persoanele cu insuficienta cardiaca sistolica grava sa traiasca mai mult.
• inotropi pozitivi–pot ajuta inima sa pompeze sangele mai eficient si sa mentina tensiunea arteriala; Atentie! Utilizarea pe termen lung a acestor medicamente a fost legata de un risc crescut de deces la unele persoane.
• digoxina–creste puterea contractiilor musculare ale inimii, tinde sa incetineasca bataile cordului si reduce simptomele in insuficienta cardiaca sistolica.

Alte medicamente. Medicul specialist poate prescrie alte medicamente pentru a trata simptome specifice. De exemplu, medicul poate recomanda administrarea de nitrati pentru dureri in piept, statine pentru scaderea colesterolului sau medicamente pentru subtierea sangelui care ajuta la prevenirea cheagurilor de sange.

• Interventii chirurgicale sau alte proceduri

Interventii chirurgicale sau alte proceduri pentru implantarea de dispozitive cardiace pot fi recomandate pentru a trata problemele de sanatate care au dus la declansarea insuficientei cardiace. Interventii chirurgicale sau alte proceduri pentru insuficienta cardiaca pot include:

• operatia de by-pass coronarian–se foloseste in cazul in care arterele grav blocate sunt cauza insuficientei cardiace;
• repararea sau inlocuirea valvei cardiace–utilizata in cazul in care o supapa cardiaca disfunctionala provoaca insuficienta cardiaca;
• defibrilatoare cardiace–utilizate pentru a preveni complicatiile insuficientei cardiace;
• stimulator cardiac biventricular–tratament pentru insuficienta cardiaca la persoanele ale caror camere inferioare ale inimii (ventricule) nu pompeaza in sincronizare unul cu celalalt;
• dispozitive de asistenta ventriculara/ dispozitiv mecanic de sprijin circulator–ajuta la pomparea sangelui din camerele inferioare ale inimii (ventricule) la restul corpului.
• transplant de inima–unele persoane sufera de insuficienta cardiaca severa care nu poate fi remediata prin interventiile chirurgicale  sau medicamentele; in aceste cazuri, aceste persoane pot avea nevoie de o alta inima sanatoasa de la un donator.
• ingrijiri paliative si ingrijire la sfarsitul vietii–medicul poate recomanda includerea ingrijirii paliative in planul de tratament. Ingrijirea paliativa este o ingrijire medicala specializata care se concentreaza pe ameliorarea simptomelor si imbunatatirea calitatii vietii. Oricine are o boala grava sau care pune viata in pericol poate beneficia de ingrijire paliativa, fie pentru a trata simptomele bolii, cum ar fi durerea sau dificultatile de respiratie, fie pentru a usura efectele secundare ale tratamentului, cum ar fi oboseala sau greata. 

Atentie! Doar medicul specialist iti poate oferi un diagnostic precis si poate prescrie tratamentele medicale de care ai nevoie, indiferent de natura afectiunii, in urma unui consult medical si a unor analize specifice.

Complicatii si prognostic 

Printre complicatiile cardiace ale insuficientei cardiace se numara [4]:

• ritm cardiac anormal–inima poate bate prea incet, prea repede, sau intr-un model neregulat.
• fibrilatia atriala–un tip de ritm cardiac anormal pe care il poate provoca insuficienta cardiaca;
• probleme de valve cardiace–inima isi poate schimba dimensiunea in contextul unor probleme cardiace, fapt care contribuie la deteriorarea valvelor;

Printre complicatiile insuficientei cardiace la nivelul celorlalte organe se numara  [4]:

• leziuni renale sau insuficienta renala–rinichii filtreaza deseurile si lichidul suplimentar din sange; la fel ca si celelalte organe, are nevoie de o aprovizionare constanta cu sange pentru a functiona asa cum ar trebui. Fara cantitatea de sange necesara, nu se pot  elimina suficiente deseuri din sange provocand insuficienta renala. Rinichii deteriorati nu pot elimina la fel de multa apa din sange ca si cei sanatosi. In acest caz, organismul se confrunta cu retentie de lichid, care stimuleaza tensiunea arteriala ceea ce face inima sa functioneze si mai greu.
• anemie–lipsa de celule rosii din sange care transporta oxigenul la tesuturile corpului tau. Daca suferi de anemie, corpul tau nu poate primi suficient oxigen. Rinichii produc o proteina numita eritropoietina, care ajuta organismul sa produca noi celule rosii din sange. Leziuni renale pe fondul insuficientei cardiace impiedica organismul sa produca suficienta eritropoietina.
• afectarea ficatului–ficatul descompune toxinele, astfel incat organismul le poate elimina, si stocheaza bila, un fluid folosit pentru digerarea alimentelor. Insuficienta cardiaca duce la o irigare insuficienta a ficatului cu sangele de care are nevoie pentru a functiona.
• probleme pulmonare–problemele cardiace pot determina inima sa nu mai poata pompa eficient sange din plamani in organism. In aceste conditii, sangele creste presiunea in venele din interiorul plamanilor si determina o acumulare de lichid. Pe masura ce lichidul se acumuleaza, respiratia se ingreuneaza si se produce un edem pulmonar.
• scadere in greutate si pierdere de masa musculara–insuficienta cardiaca poate afecta metabolismul muscular si al grasimilor. In stadiile finale, boala conduce la pierderi de masa musculara si scadere in greutate.

Este posibil ca insuficienta cardiaca sa se agraveze pana in punctul in care medicamentele nu mai functioneaza si un transplant de inima sau implantarea unui dispozitiv sa nu reprezinte o optiune viabila.

Ingrijirea persoanelor aflate la final de drum este disponibila in propriul camin sau in casele de ingrijire medicala si centrele de viata asistata. Pentru persoanele care stau intr-un spital, specialistii in ingrijirea la sfarsitul vietii pot oferi confort, atentie, compasiune si demnitate.

Preventia insuficientei cardiace

Iata cateva sfaturi care pot contribui la prevenirea insuficientei cardiace [2]:

• viata activa–discuta cu medicul inainte de a incepe sa practici un sport sau exercitii fizice regulate; incearca sa practici exercitii aerobice de intensitate medie timp de cel putin 2-3 ore pe saptamana. Practica o viata activa in fiecare zi cu plimbari usoare de cel putin 30 de minute.
• renunta la fumat–acest viciu dauneaza arterelor, ceea ce poate declansa insuficienta cardiaca.
• nu consuma substante stupefiante, droguri ilegale; chiar si consumul ocazional poate dauna sanatatii inimii.
• limiteaza consumul de alcool–barbatii nu ar trebui sa consume mai mult de doua pahare pe zi, iar femeile, un pahar pe zi.
• trateaza din timp bolile cardiovasculare si alte afectiuni/probleme cardiace; retine ca atacurile de cord cresc probabilitatea de a avea insuficienta cardiaca.
• limiteaza grasimile saturate, grasimile trans, zaharul si sarea din dieta; in schimb, consuma fructe si legume, produse lactate care au un continut scazut de grasimi, proteine slabe. De asemenea, alege alimente potrivite–ulei de masline, nuci, avocado si peste–intrucat contin grasimi bune.
• nu ocoli un aport de suplimente alimentare pentru o posibila ameliorare a unor simptome - vitamine pentru inima, pentru sistemul cardiovascular.
• elimina kilogramele in plus–acorda o atentie deosebita grasimii de pe abdomen, care poate creste riscul de boli de inima chiar mai mult decat grasimea din alte parti ale corpului;
• gestioneaza stresul–acesta poate ridica tensiunea arteriala; mentine o stare de echilibru practicand meditatia sau yoga.
• asigura-ti un somn odihnitor de cel putin 8 ore pe noapte. Pastreaza un orar constant de somn in fiecare zi, nu te culca mai tarziu de ora 11 p.m. si pastreaza dispozitivele electronice in afara camerei de dormit. 

Atentie!

Consumul de suplimente alimentare nu inlocuieste un stil de viata sanatos si un regim alimentar echilibrat. Suplimentele alimentare sunt alimente și nu medicamente. Daca te confrunti cu efecte adverse, intrerupe imediat consumul si consulta medicul.

Acest articol are un scop strict informativ si nu inlocuieste un consult medical de specialitate.

Insuficienta cardiaca este o afectiune care poate produce consecinte grave asupra sanatatii persoanei. De aceea, daca prezinti simptome, adreseaza-te medicului pentru a beneficia de cea mai potrivita formula de tratament.

Surse de informare:

1. Mayo Clinic, “Heart failure.”, Mayo Clinic, 2022,  https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-failure/symptoms-causes/syc-20373142 Accesat in 12.04.2022.
2. Nazario, Brunilda, “What Is Heart Failure?”, Webmd, 2021. Accesat in 12.04.2022.
3. National Health System, “Cardiovascular disease.”, NHS, 2022, https://www.nhs.uk/conditions/cardiovascular-disease/ Accesat in 12.04.2022.
4. Backerman, James, “What Problems Can Heart Failure Cause?” Webmd, 2020, https://www.webmd.com/heart-disease/heart-failure/heart-failure-complications Accesat in 12.04.2022.