Aritmie cardiaca: Cauze, simptome, tratament

Aceste disfunctii fac inima sa bata prea repede sau prea lent. Aceste batai neregulate pot aparea fie in camerele superioare ale inimii (atrii), fie in camerele inferioare (ventricule). Unele dintre ele sunt abia sesizabile, altele sunt suficient de puternice pentru a pune in pericol viata pacientului.

Pe de o parte, exista tulburari de ritm, care sunt aritmii cardiace aparute atunci cand impulsul electric are loc in afara nodului sinusal. Aceste tulburari pot aparea atat la persoane sanatoase cat si la persoane care au anumite patologii.

Pe de alta parte, sunt tulburari de conducere, acele aritmii care se produc pe circuitul prestabilit al impulsului electric.

Tipuri de aritmii

Ritmul cardiac normal, in repaus, este intre 60 si 100 de batai pe minut. Aritmiile pot fi clasificate dupa locul unde au loc (atriu sau ventricul), dar si dupa viteza ritmului cardiac rezultata:

• tahicardie: este o bataie rapida a inimii;
• bradicardie: o bataie lenta a inimii.

Ce inseamna acest lucru? Inseamna ca la peste 100 de batai pe minut se pune diagnosticul de tahicardie cardiaca, iar, daca se inregistreaza sub 60 de batai pe minut se vorbeste despre bradicardie cardiaca. In ambele cazuri, trebuie consultat un cardiolog specializat in electrofiziologie. Medicul cardiolog poate recomanda un tratament pentru aritmia cardiaca, astfel incat, bataile inimii prea rapide sau prea lente sa fie eliminate.

Exista si o situatie mai dificila, care se numeste fibrilatie ventriculara. Aceasta apare atunci cand inima bate cu impulsuri electrice rapide si haotice. Acest tip de aritmie poate fi fatala. Inima nu reuseste sa pompeze sangele, iar, daca pomparea nu este suficienta, presiunea sanguina scade. Consecintele sunt din cele mai grave culminand cu intreruperea alimentarii cu sange a organelor interne.

Important de retinut!

• Diagnosticul de aritmie cardiaca este pus frecvent.
• Nu orice ritm cardiac anormal se numeste aritmie. Este normal, de exemplu, ca, in timpul efortului fizic, ritmul cardiac sa creasca pentru a face fata necesarului de oxigen sporit al organismului. Se poate intampla acelasi lucru in cazul febrei, in cazul unei dureri intense, in cazul consumului exagerat de cafea sau bauturi energizante. In timpul somnului, ritmul cardiac scade, iar, in cazul sportivilor sau al persoanelor care se misca mult, ritmul cardiac este scazut in repaus.

Cauzele aritmiilor cardiace

Exista mai multe cauze ale aritmiilor cardiace, iar unele sunt mai frecvente decat altele. Este vorba, in primul rand, de anumite afectiuni, unele dintre ele grave, precum:

• atac de cord in desfasurare;
• cicatrizarea tesutului cardiac, in urma unui atac de cord anterior;
• cardiomiopatia;
• boala coronariana;
• tensiune arteriala crescuta;
• hipertiroidism/hipotiroidism;
• diabet;
• apnee de somn;
• insuficienta cardiaca/insuficienta respiratorie;
• dezechilibre la nivel hidroelectrolitic: poate fi vorba despre deshidratare severa sau dezechilibre de potasiu, magneziu sau calciu.

Factorii de risc ai aritmiei cardiace

O serie de factori cresc riscul de aritmie cardiaca, iar, printre acestia se numara:

• inaintarea in varsta;
• fumatul;
• excesul de alcool sau cafea;
• consumul de droguri;
• stresul puternic sau pe intervale indelungate;
• factorii genetici;
• temperatura mediului ambiant;
• unele medicamente (aerosolii inhalati, pastilele de slabit sau medicamentele pentru tuse si raceala).

Simptomele aritmiei cardiace

Este posibil ca unii pacienti sa nu stie ca sufera de aritmie cardiaca, iar afectiunea sa fie descoperita in timpul unui control de rutina. De asemenea, chiar daca este identificata o problema legata de ritmul cardiac, nu inseamna, neaparat, ca este vorba despre o problema grava. Exista pacienti care nu au simptome dar carora aritmia le poate pune viata in pericol si exista persoane care au simptome si carora nu le este viata pusa in pericol.

De asemenea, este bine sa retii ca simptomele depind si de tipul de aritmie pe care il are pacientul. Astfel, in cazul tahicardiei, manifestarile pot fi:

• dispneea;
• ametelile;
• sincopele;
• durerile in zona pieptului;
• slabiciunea.

Cele mai frecvente simptome ale bradicardiei sunt:

• dureri in piept (angina);
• dificultati de concentrare;
• stare de confuzie;
• ameteli;
• oboseala puternica;
• palpitatii;
• dificultati de respiratie.

Complicatiile aritmiilor cardiace

Daca nu sunt tratate la timp sau corespunzator, aritmiile pot duce la complicatii grave precum:

• accident vascular cerebral: atunci cand inima nu functioneaza bine, ea nu mai poate pompa sange catre organele interne, adica nu le mai aprovizioneaza cu substantele nutritive de care acestea au nevoie. Dincolo de faptul ca organele interne nu mai pot functiona corespunzator, la nivelul inimii se acumuleaza sange ceea ce duce la formarea de cheaguri. Daca un asemenea cheag se desprinde si se deplaseaza de la inima la creier, se poate ajunge in situatia in care se blocheaza fluxul sanguin, provocandu-se, astfel, un atac vascular cerebral. Exista medicamente (anticoagulante) care pot reduce riscul de AVC, dar, un astfel de tratament este recomandat de catre medicul specialist, in functie de tipul de aritmie de care sufera pacientul.
• insuficienta cardiaca: poate apare daca inima pompeaza ineficient, o perioada prelungita de timp, din cauza aritmiei.

Cand sa mergi la medic

In mod normal, pacientul simte daca inima bate prea tare sau prea lent, daca se simte ca o bataie in plus sau in minus. Pot aparea si alte simptome precum dispnee, slabiciune, ameteli, vertij, lesin, dureri in piept, oboseala, disconfort. In aceste cazuri, trebuie sa consulti imediat medicul cardiolog, pentru a afla daca inima ta este in stare buna.

Cum se pune diagnosticul de aritmie

Daca ai simptome de aritmie, ar trebui sa iti faci o programare la medicul cardiolog (eventual, specialist in electrofiziologie cardiaca interventionala). Acesta poate recomanda o serie de teste pentru a confirma prezenta aritmiei si pentru a stabili cauzele:

• electrocardiograma (EKG sau ECG): ofera imaginea impulsurilor electrice din muschiul cardiac. Testul presupune folosirea unor electrozi (sub forma unor plasturi mici, adezivi) care se ataseaza de piept, brate si picioare. Impulsurile sunt inregistrate pe o hartie gradata.
• testul de efort: este folosit pentru inregistrarea aritmiilor care debuteaza sau se manifesta in timpul unui efort fizic.
• ecocardiograma: este un tip de ecografie care da o imagine a inimii si care poate spune daca aritmia este provocata de o boala a muschiului cardiac sau a valvei. Testul se face in perioada de repaus sau in timpul unui efort.
• cateterizarea cardiaca: se folosesc un cateter si un anestezic local. Testul ajuta medicul sa stabileasca daca aritmia are drept cauza boala arteriala coronariana.
• studiul electrofiziologic: reprezinta o cateterizare speciala a inimii, in timpul careia se evalueaza sistemul electric al acesteia.
• testul mesei inclinate: masoara tensiunea arteriala si ritmul cardiac al pacientului care se afla intins pe o masa inclinata la diferite unghiuri.

Cum se trateaza aritmia cardiaca

• In cazuri de aritmie cardiaca, medicul specialist poate decide sa trateze bradicardia sau tahicardia.
• Medicamentele nu vindeca afectiunea, dar, pot reduce episoadele de tahicardie si pot face inima sa functioneze corect, din punct de vedere electric.
• Tratamentul depinde de tipul si de severitatea aritmiei. In anumite cazuri, nici nu este necesar. Variantele de tratament includ medicamente, modificari de stil de viata, terapii invazive, dispozitive electrice sau interventia chirugicala.
• Cardioversie: este vorba despre un soc electric sau medicamente care pot „reseta“ inima, astfel incat aceasta sa bata intr-un ritm corect.
• Terapia ablatiei: reprezinta o interventie chirurgicala de corectare a aritmiei.
• Defibrilator cardioverter implantabil: este un dispozitiv care se implanteaza in apropierea claviculei stangi si care are rolul de a monitoriza ritmul cardiac. In cazul in care semnalizeaza un ritm anormal de rapid, inima este stimulata sa revina la unul normal.
• Procedura labirintica: se realizeaza o serie de incizii chirurgicale in inima. Dupa ce se vindeca, acestea ajuta la ghidarea mai buna a impulsurilor electrice.
• Se poate intampla ca un anevrism al unui vas de sange sa provoace aritmia. In acest caz, chirurgul poate indeparta anevrismul.
• Interventie chirurgicala de bypass coronarian: arterele sau venele din alte parti ale corpului sunt introduse in arterele coronare. In acest fel, se imbunatateste aportul de sange din muschiul cardiac (miocard).

Modificari ale stilului de viata