Accident vascular cerebral (AVC): cauze, simptome, tratament
In acest articol iti explicam ce este accidentul vascular cerebral. Vorbim despre cum sa recunosti simptomele acestei afectiuni grave, care sunt cauzele si factorii de risc, dar si ce tipuri de AVC exista. Vom detalia metodele de diagnostic si, cel mai important, vei afla cum se poate preveni aparitia unui AVC.
Continutul articolului
- Ce faci daca banuiesti ca o persoana a suferit un accident vascular cerebral
- Tipuri de accidente vasculare cerebrale
- Factori de risc ai accidentului vascular cerebral
- Cauzele AVC
- Simptomele AVC
- Metode de diagnostic pentru AVC
- Complicatiile accidentului vascular cerebral
- Tratamentul accidentului vascular cerebral (AVC)
- Cum previi accidentul vascular cerebral
Ce faci daca banuiesti ca o persoana a suferit un accident vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral (AVC), sau infarctul cerebral, are loc atunci cand o parte a creierului nu mai este alimentata cu sange, fie partial, fie total. Acest lucru inseamna ca tesutul cerebral nu mai primeste oxigen sau nutrienti. In lipsa acestora, celulele se deterioreaza sau mor in numai cateva minute, iar acest fenomen afecteaza capacitatile controlate de acea zona a creierului: memorie, controlul muschilor. De asemenea, se poate instala paralizia, amorteala fetei, a bratelor sau picioarelor.
Nu toti pacientii care sufera un accident vascular cerebral sunt afectati la fel. Severitatea depinde foarte tare de localizarea zonei afectate si de gravitatea accidentului. O persoana care a suferit un accident vascular cerebral minor poate avea consecinte minore (un brat sau un picior amortit). Accidentele vasculare cerebrale majore au consecinte mult mai grave (incapacitatea de a vorbi, paralizie permanenta pe o parte a corpului). Unii pacienti se recupereaza complet in urma unui accident vascular cerebral, dar cei mai multi vor ramane cu un tip de dizabilitate pentru tot restul vietii.
Un accident vascular cerebral este o afectiune foarte grava. Boala necesita ingrijire de urgenta, pentru ca provoaca leziuni cerebrale de lunga durata, invaliditate sau chiar moarte.
Daca presupui ca tu sau altcineva din preajma ta a suferit un AVC, iata ce trebuie sa faci:
- suna de urgenta la 112: daca este vorba despre tine, nu urca la volan, solicita imediat ambulanta pentru a se putea interveni medical chiar si in drum spre spital. Fiecare minut este important. Daca nu poti suna, pune pe altcineva sa sune, iar tu ramai calm in timp ce astepti ajutorul de urgenta.
- asigura o pozitie confortabila: daca altcineva din preajma ta are un accident vascular cerebral, fii sigur ca sta intr-o pozitie sigura si confortabila. Persoana ar trebui sa stea pe o parte, cu capul usor inaltat si sustinut.
- verifica daca respira: daca nu respira, poti efectua resuscitarea cardiorespiratorie. Daca are dificultati de respiratie, asigura-te ca nu este jenat de o cravata sau esarfa.
- vorbeste calm, linistit.
- acopera persoana cu o patura pentru a-si pastra caldura.
- nu ii da nimic de mancat sau baut, pentru a nu exista riscul sa se inece.
- daca persoana reclama o slabiciune a membrelor, n-o misca.
- observa cu atentie persoana pentru a vedea eventualele schimbari.
- asigura-te ca are acces la aer curat.
In cazul in care suspectezi o alta persoana ca a suferit un accident vascular cerebral, fa rapid testul FAST pentru a afla ce simptome te pot face sa te gandesti la accidentul vascular cerebral:
F - Face (Fata): cere persoanei sa zambeasca. Fata este asimetrica sau gura e cazuta intr-o parte?
A - Arms (Brate): cere persoanei sa ridice ambele brate deasupra capului. Unul dintre ele ramane inert sau mai jos decat celalalt?
S - Speech (Vorbire): cere persoanei sa repete o fraza simpla. Nu intelegi ce spune sau vorbeste ciudat?
T - Time (Timp): In cazul unui AVC, fiecare minut conteaza. Asigura-te ca spui operatorului de la ambulanta despre simptome si cand s-a produs accidentul. Precizeaza daca persoana a cazut sau s-a lovit la cap.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, accidentul vascular cerebral este una dintre principalele cauze de deces si dizabilitate la nivel mondial. Conform Societatii Romane de Neurologie, in Romania se inregistreaza aproximativ 50.000 de cazuri de AVC in fiecare an.
Tipuri de accidente vasculare cerebrale
Exista doua tipuri de accidente vasculare cerebrale:
Accident vascular cerebral ischemic
Accidentul vascular cerebral ischemic este cauzat de un blocaj (cheag de sange) care impiedica alimentarea cu sange a creierului. Cele mai multe accidente vasculare cerebrale sunt ischemice (circa 87% din toate accidentele vasculare cerebrale).
Accidentul vascular ischemic poate fi de doua feluri:
- atac vascular cerebral embolic: are loc atunci cand un cheag se formeaza cel mai adesea in inima si ajunge in vasele de sange. Sau cand o acumulare de colesterol, grasime sau alte substante din artere se rup si se deplaseaza in vasele de sange. Respectiva acumulare poate ajunge sa blocheze un mic vas de sange din creier, iar atunci cand acest lucru se intampla, circulatia sangelui este intrerupta in zona cerebrala respectiva.
- atac vascular cerebral trombotic: cauza lui o reprezinta tot un cheag de sange care ajunge in creier, numai ca de data asta se formeaza un cheag sau un blocaj intr-o artera care transporta sange prin creier. Celulele creierului incep sa moara, pentru ca fluxul sanguin este blocat.
Accident vascular cerebral hemoragic
Accidentul vascular cerebral hemoragic poate fi cauzat de spargerea unui anevrism cerebral. Sangele care se acumuleaza provoaca o presiune asupra celulelor si tesuturilor din creier. Exista doua tipuri de accident vascular cerebral hemoragic:
- AVC hemoragic intracerebral: un vas de sange din interiorul creierului se sparge, iar sangele se aduna in tesutul cerebral inconjurator (aceasta este hemoragia intracerebrala). Tensiunea arteriala ridicata si imbatranirea vaselor de sange sunt cele mai frecvente cauze ale acestui tip de AVC. Uneori, accidentul hemoragic intracerebral poate fi cauzat de o malformatie arterio-venoasa (MAV). MAV este o afectiune genetica, o conexiune anormala intre artere si vene care apare fie in creier, fie in coloana vertebrala. Atunci cand MAV apare in creier, vasele de sange se pot sparge si sangera. Cauza MAV este neclara, dar odata diagnosticata, aceasta poate fi tratata cu succes.
- accident vascular cerebral hemoragic subarahnoidian: acesta implica sangerare in zona dintre creier si tesutul care acopera creierul (spatiul subarahnoidian). Cauza acestui tip de accident vascular cerebral este un anevrism spart, cel mai adesea.
Accident vascular cerebral tranzitor
Pe langa accidentul vascular cerebral ischemic si accidentul vascular cerebral hemoragic, mai exista o forma de accident vascular cerebral, tranzitor.
Accidentele vasculare cerebrale tranzitorii (AIT) apar atunci cand exista o intrerupere temporara a fluxului sanguin catre creier, cauzata de ingustarea unei artere sau de un cheag de sange care se dizolva rapid. Simptomele unui AIT pot dura de la cateva minute la cateva ore, dar daca dureaza mai mult de 24 de ore aceasta afectiune este diagnosticata ca fiind un accident vascular cerebral. Un AIT creste riscul de a suferi in viitor un accident vascular cerebral, este un avertisment ca un AVC sever ar putea urma.
Factori de risc ai accidentului vascular cerebral
Un accident vascular cerebral intrerupe fluxul de sange intr-o zona a creierului. Poate fi fatal, dar de asemenea riscurile pot fi reduse.
Factorii de risc ai atacului vascular cerebral sunt de doua feluri:
- cei ce au la baza o boala sau un stil de viata nesanatos;
- cei care nu pot fi preveniti.
Factori de risc ce au la baza o boala sau un stil de viata nesanatos
Unii dintre acesti factori de risc au legatura cu stilul de viata, ceea ce inseamna ca pana la urma toata lumea poate reduce riscul de a avea un accident vascular cerebral. Iata care sunt cei mai importanti factori ai riscului de accident vascular cerebral:
Hipertensiune arteriala
Tensiunea arteriala crescuta este cel mai important factor de risc pentru accident vascular cerebral si se refera la presiunea din interiorul arterelor.
Diabet
Nu exista tratament impotriva diabetului, dar acesta poate fi tinut sub control cu ajutorul medicamentelor si al unei diete adecvate. Un nivel adecvat de zahar in sange reduce aparitia altor complicatii (atac de cord, accident cerebral, leziuni nervoase).
Colesterol crescut
Colesterolul este o substanta asemanatoare grasimilor si este produsa de corpul uman. Are rolul ei in organism, dar poate fi o problema atunci cand nivelul din sange este prea mari. Colesterolul din sange formeaza o substanta (aterom) care se lipeste de peretii arterelor si poate conduce la ateroscleroza (ingustarea si intarirea arterelor). Daca se blocheaza o artera care duce la creier, se poate declansa un accident vascular cerebral.
Afectiuni cardiace
Pacientii care au boala cardiaca coronariana, angina pectorala sau care au suferit atac de cord din cauza aterosclerozei prezinta de doua ori mai mare riscul de a avea un atac vascular cerebral decat cei care nu au aceste afectiuni.
Boala arteriala periferica
Este vorba despre ingustarea vaselor de sange din cauza acumularii placii in peretii arterelor.
Boala arteriala carotida
Pericolul este reprezentat de ingustarea vaselor de sange in partea din spate a gatului, din cauza acumularii de placi.
Fibrilatie atriala
Bataile neregulate ale inimii determina un flux sanguin scazut. In aceste conditii, cheaguri de sange se pot forma si pot ajunge la creier.
Boala celulara Sickle
Un tip de celule rosii se lipesc de peretii vaselor de sange si blocheaza fluxul de sange la creier.
Antecedente de atac ischemic tranzitor
Antecedente personale de atac ischemic tranzitor (AIT) pot fi de asemenea un factor de risc pentru producerea unui accident vascular cerebral.
Fumat
Nicotina si monoxidul de carbon din fumul de tigara accelereaza procesul de ateroscleroza. De asemenea, exista mai multe sanse de a se forma cheaguri, pentru ca fumatul ingroasa sangele.
Supraponderabilitatea
Excesul de grasime din organism poate conduce la un flux sanguin realizat cu dificultate si la potentiale blocaje. Mai mult decat atat, supraponderabilitatea poate contribui la hipertensiune arteriala si un nivel ridicat al colesterolului. Este bine sa-ti mentii greutatea sub control, iar daca nu poti, apeleaza la un medic sau la un nutritionist.
Stresul
Stresul acumulat la locul de munca poate fi un risc pentru aparitia de accidente vasculare cerebrale.
Factori de risc care nu pot fi preveniti
Exista si factori de risc care nu au la baza o boala sau un stil de viata nesanatos:
Varsta inaintata
Accidentul vascular cerebral afecteaza oamenii indiferent de varsta. Cu cat varsta este mai inaintata, cu atat riscul este mai mare. Exista modalitati prin care se poate creste imunitatea la persoanele in varsta.
Sex
Femeile prezinta un risc mai mare de accident vascular cerebral decat barbatii, din cauza pilulelor contraceptive, a sarcinilor si a tratamentelor hormonale.
Rasa
Afro-americanii prezinta un risc mai mare de deces si handicap in urma unui accident vascular cerebral decat caucazienii.
Ereditate
Persoanele care au rude apropiate cu accident vascular cerebral prezinta un risc mai mare de a suferi de aceasta afectiune.
Accident anterior
Persoanele care au avut un accident vascular cerebral prezinta un risc mai mare de a avea un alt accident vascular cerebral [2].
Cauzele AVC
Un accident vascular cerebral poate fi cauzat de o artera blocata (accident vascular cerebral ischemic) sau de scurgerea/ruperea unui vas de sange (accident vascular hemoragic).
Accident vascular ischemic
Cele mai multe accidente vasculare cerebrale sunt accidente ischemice. Acestea apar cand arterele din creier devin inguste sau blocate si determina un flux sanguin redus. Cele mai frecvente accidente ischemice sunt:
Infarct trombotic
Un accident vascular cerebral trombotic apare cand se formeaza un cheag de sange (tromb) intr-una din arterele care alimenteaza creierul cu sange. Cheagul poate fi cauzat de depunerile grase acumulate in artere si determina un flux sanguin redus (ateroscleroza).
Embolism vascular cerebral
Apare atunci cand un cheag de sange se formeaza departe de creier si ajunge in sange, depunandu-se in arterele cerebrale. Acest tip de cheag se numeste embolus.
AVC hemoragic
Apare atunci cand un vas de sange din creier se sparge. Aceste evenimente pot fi provocate de:
- hipertensiune arteriala;
- suprasolicitare cu anticoagulante;
- anevrisme;
- malformatii arterio venoase [2].
Simptomele AVC
Simptomele unui accident vascular cerebral diferita de la pacient la pacient, in functie de zona din creier care este afectata de lipsa de oxigen. Simptomele apar brusc, de obicei pe o parte a corpului, pentru ca fiecare parte a creierului afecteaza partea opusa a corpului. Daca sangerarea s-a produs pe partea dreapta, simptomele se vor resimti pe partea stanga.
Iata cateva dintre aceste simptome:
- incapacitatea de a controla expresiile faciale;
- amorteala;
- slabiciune;
- furnicaturi;
- tulburari de vedere;
- confuzie;
- modificarea nivelului de constienta;
- tulburari de vorbire;
- tulburari de intelegere;
- vertij;
- probleme de echilibru;
- dureri de cap intense, aparute brusc;
- varsaturi;
- dificultatea de a prinde sau de a tine obiecte;
- dureri: pot fi cauzate de afectarea reala a tesuturilor sau de deteriorarea nervilor, care apoi trimit mesaje incorecte catre creier;
- capacitatea limitata de a efectua activitati fizice sau exercitii;
- probleme de inghitire;
- probleme de vedere;
- depresie;
- iritabilitate - reactii la lucruri care in mod normal nu i-ar deranja;
- agresivitate - fizica sau verbala;
- apatie sau lipsa de motivare;
- comportament repetitiv;
- dezinhibare - tendinta de a spune si de a face lucruri care sunt inadecvate din punct de vedere social;
- impulsivitate - poate include si actiuni bruste si necorespunzatoare din punct de vedere social.
Durata simptomelor in cazul unui AVC este in functie de gravitatea si de severitatea accidentului vascular cerebral. Daca, in urma tratamentului, urmarile accidentului vascular cerebral nu dispar, creierul poate gasi noi cai prin care-si poate recupera functiile. Cu cat dureaza mai mult un simptom, cu atat are mai multe sanse sa se permanentizeze [4].
Metode de diagnostic pentru AVC
Pentru a determina cel mai potrivit tratament pentru accidentul vascular cerebral, echipa de medici trebuie sa evalueze tipul de accident vascular cerebral si zonele din creier afectate de accidentul vascular cerebral. De asemenea, medicii trebuie sa excluda alte cauze posibile ale simptomelor (tumoare pe creier, o reactie la un medicament).
Pentru a obtine cel mai bun diagnostic si tratament posibil, persoanele afectate trebuie tratate la un spital in termen de 3 ore de la aparitia simptomelor. Iata ce investigatii pot fi facute in vederea stabilirii diagnosticului:
Anamneza pacientului
Diagnosticul clinic al accidentului vascular cerebral este dat dupa efectuarea de catre medic a unui istoric si a unui examen fizic. Este important sa se stie circumstantele care l-au adus pe pacient la spital. Medicul va dori sa stie daca pacientul a suferit lovituri la cap, sau care este istoricul personal si familial al afectiunilor cardiace, atacului ischemic tranzitor, AVC.
Testele imagistice
Tomografie computerizata (CT) utilizeaza o serie de raze X pentru a crea o imagine detaliata a creierului. Aceasta analiza poate identifica o hemoragie, o tumoare, un accident vascular cerebral si alte afectiuni. Medicii pot injecta un colorant in sange pentru a vedea vasele de sange din gat si creier in detaliu (angiografie computerizata tomografica).
Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN)
Un RMN utilizeaza unde radio si magneti pentru a crea o vizualizare detaliata a creierului. Un RMN poate detecta tesutul cerebral afectat de un accident vascular cerebral ischemic si hemoragii cerebrale. Si in acest caz se poate injecta un colorant intr-un vas de sange pentru a vedea arterele si venele.
Ultrasonografia carotidiana
Undele sonore creeaza imagini detaliate ale interiorului arterelor carotide din gat. Acest test arata acumularea de depozite grase (placi) si fluxul de sange in arterele carotide.
Angiograma cerebrala
In acest test, medicul introduce un tub subtire, flexibil (cateter), printr-o mica incizie, de obicei in gat si il ghideaza prin arterele majore si in artera carotida sau vertebrala. Apoi medicul injecteaza un colorant in vasele de sange pentru a le face vizibile sub imaginea cu raze X. Aceasta procedura ofera o imagine detaliata a arterelor din creier si gat.
Ecocardiograma
O ecocardiograma utilizeaza unde sonore pentru a crea imagini detaliate ale inimii. O ecocardiograma poate gasi o sursa de cheaguri in inima, care ar fi putut calatori de la inima la creier si cauza accidentul vascular cerebral.
Ecocardiograma transesofagiana
O ecocardiograma transesofagiana poate crea imagini clare si detaliate cu ultrasunete ale inimii si cheagurilor de sange.
Analize de sange
Se pot efectua mai multe teste de sange pentru a afla:
- cat de repede se incheaga sangele;
- daca nivelul de zahar din sange este anormal de mare sau scazut;
- daca substantele chimice critice din sange sunt in afara echilibrului;
- daca exista o infectie [2].
Complicatiile accidentului vascular cerebral
Un accident vascular cerebral poate provoca uneori dizabilitati temporare sau permanente, in functie de cat timp lipseste circulatia sangelui in creier si ce parte este afectata. Complicatiile pot include:
- paralizie sau pierderea miscarilor musculare: este posibil ca pacientul sa paralizeze pe o parte a corpului sau sa piarda controlul anumitor muschi, cum ar fi cei de pe o parte a fetei sau de pe un brat.
- dificultati de vorbire sau de inghitire: un accident vascular cerebral ar putea afecta controlul muschilor din gura si gat, ceea ce inseamna ca pacientului ii va fi greu sa vorbeasca clar, sa inghita sau sa manance. De asemenea, este posibil sa aiba dificultati de limbaj, inclusiv sa vorbeasca sau sa inteleaga vorbirea, sa citeasca sau sa scrie.
- pierderi de memorie sau dificultati de gandire: multe persoane care au suferit accidente vasculare cerebrale se confrunta cu unele pierderi de memorie. Altele pot avea dificultati de gandire, de rationament, de formulare a judecatilor si de intelegere a conceptelor.
- probleme emotionale: persoanele care au suferit accidente vasculare cerebrale pot avea mai multe dificultati in a-si controla emotiile sau pot dezvolta depresie.
- durere. Durerea, amorteala sau alte senzatii neobisnuite pot aparea in partile corpului afectate de AVC. De exemplu, daca un accident vascular cerebral va face sa se piarda sensibilitatea in bratul stang, este posibil ca pacientul sa dezvolte o senzatie inconfortabila de furnicaturi in acel brat.
- modificari ale comportamentului si ale capacitatii de autoingrijire. Persoanele care au suferit accidente vasculare cerebrale pot deveni mai retrase. Este posibil sa aiba nevoie de ajutor pentru ingrijirea si treburile zilnice [3].
Tratamentul accidentului vascular cerebral (AVC)
Tratamentul unui AVC depinde de tipul acestuia (ischemic sau hemoragic), de severitatea afectiunii si de momentul in care pacientul primeste asistenta medicala. De asemenea, tratamentele sunt menite sa minimizeze daunele si sa imbunatateasca sansele de recuperare.
Tratamentul AVC-ului ischemic
AVC-ul ischemic este cauzat de blocarea unui vas de sange cerebral, ceea ce impiedica circulatia sangelui si, implicit, oxigenul si nutrientii sa ajunga la celulele cerebrale. Tratamentul vizeaza restabilirea fluxului sanguin si prevenirea formarii de noi cheaguri.
- Medicamente trombolitice
- tPA (activator tisular al plasminogenului): acest medicament este administrat pentru a dizolva cheagurile de sange care blocheaza vasele cerebrale. Este cel mai eficient atunci cand este administrat in primele 3-4,5 ore de la debutul simptomelor AVC-ului ischemic, astfel incat sa previna deteriorarea severa a creierului.
- Alte medicamente trombolitice pot include streptokinaza si urokinaza, dar tPA este cel mai frecvent utilizat.
- Anticoagulante si medicamente antiplachetare
- Anticoagulante (de exemplu, warfarina sau NOACs - anticoagulante orale cu actiune directa) sunt utilizate pentru a preveni formarea de noi cheaguri de sange si pentru a preveni un alt AVC ischemic.
- Antiplachetare (de exemplu, aspirina si clopidogrel) sunt administrate pentru a reduce riscul formarii de cheaguri mici in vasele de sange, imbunatatind astfel fluxul sanguin.
- Proceduri chirurgicale
- Trombectomie mecanica: aceasta este o procedura invaziva realizata in primele 24 de ore de la debutul AVC-ului ischemic, care presupune indepartarea cheagurilor mari din vasele cerebrale folosind un cateter. Aceasta procedura poate restabili rapid circulatia sanguina si poate reduce daunele cerebrale semnificative [4].
Tratamentul AVC-ului hemoragic
AVC-ul hemoragic apare atunci cand un vas de sange din creier se rupe si provoaca sangerari interne. Tratamentul vizeaza oprirea sangerarii si controlul presiunii intracraniene.
- Controlul presiunii intracraniene
- In cazurile de AVC hemoragic sever, presiunea intracraniana poate creste, ceea ce poate duce la deteriorarea suplimentara a tesutului cerebral. Se administreaza medicamente pentru a reduce aceasta presiune si se poate utiliza ventilatie mecanica pentru a proteja functiile vitale ale pacientului.
- In unele cazuri, poate fi necesar un drenaj pentru a elimina excesul de lichid cefalorahidian si a reduce presiunea.
- Chirurgie pentru evacuarea sangelui
- Daca hemoragia este semnificativa, se poate recurge la interventie chirurgicala pentru a indeparta sangele acumulat in creier. Aceasta ajuta la reducerea presiunii intracraniene si la prevenirea unor complicatii suplimentare.
- In cazuri de anevrism cerebral rupt, poate fi necesara o interventie pentru a inchide anevrismul si a opri sangerarea.
- Tratament pentru oprirea sangerarii
- In functie de cauza hemoragiei, pot fi administrate medicamente pentru a ajuta la oprirea sangerarii. De exemplu, agenti hemostatici (precum acidul tranexamic) pot fi utilizati pentru a opri hemoragiile minore si pentru a preveni o sangerare ulterioara [1].
Reabilitarea post-AVC
Recuperarea dupa un AVC este un proces complex si de lunga durata care necesita un plan de tratament personalizat, cu sprijinul unei echipe multidisciplinare de medici, terapeuti si psihologi. Reabilitarea poate incepe imediat dupa stabilizarea pacientului si poate dura luni sau chiar ani.
- Fizioterapie
- Fizioterapia se concentreaza pe imbunatatirea mobilitatii si coordonarii motorii. Pacientii pot lucra la recastigarea fortei musculare si a abilitatii de a se deplasa independent.
- Se utilizeaza exercitii pentru intarirea musculaturii afectate si pentru imbunatatirea echilibrului si mobilitatii generale.
- Terapia logopedica
- Dupa un AVC, multe persoane pot avea dificultati de vorbire, de intelegere a limbajului sau de deglutitie. Terapia logopedica ajuta pacientii sa-si recastige abilitatile de comunicare si sa imbunatateasca vorbirea si limbajul.
- De asemenea, se poate lucra si la imbunatatirea capacitatii de a inghiti alimente si lichide in siguranta.
- Terapia ocupationala
- Terapia ocupationala ajuta pacientii sa-si recastige abilitatile necesare pentru activitatile zilnice, cum ar fi imbracarea, gatitul sau igiena personala.
- Se pune accent pe invatarea unor tehnici pentru a compensa pierderile de functie si pentru a spori independenta pacientului.
- Psihoterapie
- Problemele emotionale si psihologice sunt frecvente in urma unui AVC, iar pacientii pot experimenta anxietate, depresie sau schimbari de comportament. Psihoterapia este esentiala pentru a sprijini sanatatea mentala a pacientului si a ajuta la adaptarea la noile conditii de viata.
- Terapia cognitiv-comportamentala poate ajuta pacientii sa faca fata stresului si sa imbunatateasca calitatea vietii post-AVC [4].
Cum previi accidentul vascular cerebral
Un accident vascular cerebral este greu de tratat. Cei mai multi pacienti care au suferit un AVC nu se mai pot recupera complet. Pe de alta parte, este bine sa stim ca accidentul vascular cerebral poate fi prevenit. Iata cateva metode de prevenire care te pot ajuta sa ai o viata sanatoasa, departe de riscul unui AVC, cu mentiunea ca aceste sfaturi sunt comune cu cele pentru prevenirea bolilor de inima.
Controleaza constant tensiunea arteriala
Asta inseamna sa mentii tensiunea arteriala sub 120 (maxima) cu 80 (minima). Iata cum poti face asta:
- redu sarea din dieta la aproximativ jumatate de lingurita/zi.
- evita mancarurile bogate in colesterol (inghetata, burgheri, branza grasa).
- daca trebuie, ia medicamentele pentru reducerea tensiunii.
Redu nivelul colesterolului
Poti face acest lucru avand o alimentatie sanatoasa, bogata in fructe si legume. O dieta care contine cel putin cinci portii zilnice de fructe sau legume poate reduce riscul de accident vascular cerebral. De asemenea, este foarte utila dieta mediteraneeana, care pune accent pe uleiul de masline, fructe, nuci, legume si cereale integrale. Daca nu reusesti printr-o dieta sanatoasa, medicul iti poate prescrie medicamente pentru reducerea colesterolului.
Tine sub control diabetul
Il poti gestiona cu exercitii fizice, controlul greutatii si medicamente. Prezenta unei cantitati mari de zahar in sange de-a lungul timpului deterioreaza vasele de sange, facand mai probabila formarea de cheaguri in interiorul acestora.
Tine greutatea sub control
Obezitatea, precum si complicatiile legate de aceasta (inclusiv tensiunea arteriala ridicata si diabetul), cresc sansele unui accident vascular cerebral.
Fa exercitii fizice
Orice fel de miscare iti place, nu pregeta s-o faci. Miscarea te ajuta sa tii greutatea sub control, sa controlezi diabetul si sa reduci stresul. 30 de minute de activitate fizica pe zi (mers pe jos, jogging, mers cu bicicleta) sunt benefice.
Renunta la fumat
Fumatul creste riscul de accident vascular cerebral pentru fumatori si pentru cei expusi fumului.
Consuma alcool cu moderatie
In cazul alcoolului, exista doua aspecte importante. Pe de o parte, consumul de alcool creste riscul de tensiune arteriala ridicata si de accidente vasculare cerebrale. Pe de alta parte, consumul moderat de alcool ajuta la prevenirea AVC ischemic si la tendinta de coagulare a sangelui.
Trateaza apneea obstructiva de somn
Aceasta este o tulburare de somn in care nivelul de oxigen scade in timpul noptii. Netratata, poate avea consecinte nedorite.
Nu consuma droguri ilegale
Cocaina si metamfetaminele sunt factori de risc pentru accidentul vascular cerebral. Cocaina reduce fluxul de sange si poate ingusta arterele.
Cel mai bun mod de a preveni un accident vascular cerebral este sa ai o dieta sanatoasa, sa faci exercitii in mod regulat si sa eviti fumatul si consumul excesiv de alcool. Stilul de viata sanatos creste si imunitatea organismului.
Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!
Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:
- HealthLine, "Cerebrovascular Accident": https://www.healthline.com/health/cerebrovascular-accident, accesat la 11.03.2025;
- Medline Plus, "Stroke": https://medlineplus.gov/stroke.html, accesat la 11.03.2025;
- Medical News Today, "What to know about cerebrovascular disease": https://www.medicalnewstoday.com/articles/184601, accesat la 11.03.2025;
- Mayo Clinic, "Stroke": https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/stroke/symptoms-causes/syc-20350113, accesat la 11.03.2025.
Articole recomandate
Sindrom extrapiramidal: cauze, simptome, tratament
Sindromul coada de cal: cauze, simptome, tratament
Picior cazut: cauze, simptome, tratament
Acatizia: cauze, simptome, tratament
Bradikinezie: cauze, simptome, tratament
Boala Alzheimer: cauze, simptome, tratament
Continutul articolului
- Ce faci daca banuiesti ca o persoana a suferit un accident vascular cerebral
- Tipuri de accidente vasculare cerebrale
- Factori de risc ai accidentului vascular cerebral
- Cauzele AVC
- Simptomele AVC
- Metode de diagnostic pentru AVC
- Complicatiile accidentului vascular cerebral
- Tratamentul accidentului vascular cerebral (AVC)
- Cum previi accidentul vascular cerebral