Tulburarea de personalitate histrionica: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Tulburarile de personalitate sunt tulburari mintale caracterizate de un model nesanatos si rigid de gandire si comportament. Pacientii percep realitatea diferit, raportandu-se anormal la situatii si oameni. Astfel, simptomele afecteaza viata sociala, profesionala si familiala.

Exista mai multe tipuri de tulburari de personalitate. Acestea apar, in general, in adolescenta sau la adultul tanar. 

Descopera ce este tulburarea de personalitate histrionica!

Ce este personalitatea histrionica?

Personalitatea histrionica, cunoscuta si sub denumirea de personalitate dramatica, este o tulburare psihiatrica sau de sanatate mintala descrisa de un model emotional exagerat si comportamente de cautare permanenta a atentiei (1). 

Histrionismul face parte din tulburarile de personalitate de tip B, categorie in care sunt incluse si tulburarile de personalitate borderline, narcisistice si antisociale. Aceste tipuri de personalitati sunt prezentate ca fiind dramatice, eratice (neregulate), excitabile sau volatile. Pacientii care au aceste tulburari sunt entuziasti, plini de energie, carismatici, seducatori, impulsivi si manipulatori (1).

Persoanele cu personalitate histrionica au o imagine de sine distorsionata, iar stima lor de sine este conditionata de aprobarea celorlalti. Acest lucru le provoaca nevoia de a primi atentie (2). 

Multi pacienti care prezinta aceasta tulburare functioneaza foarte bine in societate si la locul de munca, avand abilitati deosebite. Totusi, acestea sunt adesea transformate in modalitati de manipulare a celor din jur (2). 

Femeile histrionice sunt diagnosticate mai frecvent decat barbatii, insa nu neaparat pentru ca afectiunea ar fi mai putin comuna in cazul acestora. De fapt, barbatii raporteaza mai rar manifestarile (2). 

Cauze de aparitie a histrionismului

Histrionismul incepe sa se manifeste, de obicei, in tinerete. Nu se cunoaste cu exactitate cauza aparitiei personalitatii histrionice. Conform specialistilor, ar putea fi vorba de o combinatie de factori genetici si de mediu (2).

Factori de risc

Tulburarea histrionica poate fi favorizata de (1, 2, 3):

• Factori genetici – persoanele cu istoric medical familial de tulburari de personalitate, afectiuni psihiatrice sau abuz de substante sunt mai predispuse la histrionism. 
• Lipsa disciplinei in copilarie – tulburarea histrionica se poate dezvolta si sub influenta stilului de parenting indulgent. Un copil care a primit foarte multa atentie, dar care nu a fost disciplinat sau pedepsit pentru actiunile negative, este mai predispus. Incercarile de a primi atentie de la parinti se pot transforma intr-un comportament histrionic. 
• Traume in copilarie – tulburarile de personalitate pot aparea si ca un mecanism de adaptare la stres sau trauma.  
• Modelul parental – copiii invata prin imitatie. Astfel, riscul de a dezvolta personalitate histrionica este mai mare atunci cand parintii prezinta un comportament specific acestei tulburari – dramatic, manipulativ, nepotrivit sau cu tenta sexuala. 
• Tipul de temperament – tulburarile de personalitate pot aparea si in relatie cu temperamentul sau cu modalitatile individuale de a face fata stresului in procesul de maturizare. 

Modalitati de manifestare si simptome

Conform DSM-5 (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders - Editia a 5-a), un pacient cu tulburare de personalitate histrionica prezinta cel putin 5 din urmatoarele simptome (2):

• Se foloseste constant de aparente sau de aspectul fizic pentru a fi in centrul atentiei, fiind preocupat excesiv de modul in care arata.
• Nu se simte confortabil sau devine depresiv in situatii in care nu se afla in centrul atentiei.
• Interactiunile cu ceilalti presupun adesea flirt sau un comportament cu tenta sexuala, provocator, seductiv si nepotrivit. Acest lucru nu se intampla doar in viata romantica, ci in orice context sau situatie (de exemplu la locul de munca).
• Tinde sa dramatizeze, are un comportament teatral, entuziastic si isi exprima intr-un mod exagerat emotiile. 
• Emotiile sale se schimba extrem de rapid, iar exprimarea acestora este superficiala, teatrala.
• Are impresia ca relatiile cu ceilalti sunt mai apropiate sau mai intime decat sunt in realitate.
• Stilul sau de comunicare verbala isi propune sa impresioneze, insa este superficial, vag si lipsit de detalii.
• Este caracterizat de sugestibilitate – este usor influentat de alte persoane sau de circumstante, mai ales de figuri autoritare.   

De asemenea, histrionicul poate poza in rolul unei in victime si isi poate controla partenerul prin manipulare sau seductie (4). Mai mult decat atat, poate ameninta ca se sinucide doar pentru a atrage atentia (2). 

Acesta este intr-o continua cautare de „nou”, plictisindu-se rapid de oameni si activitati sau frustrandu-se din cauza rutinei. Acest lucru il face sa schimbe adesea prieteni, parteneri sau joburi (4). 

Comportamentul histrionic poate implica luarea de decizii pripite, pacientul realizand actiuni care ii aduc o imediata satisfactie. In schimb, satisfactia intarziata ii provoaca frustrare (4). 

In mod similar cu celelalte tulburari de personalitate, histrionismul poate fi trecut cu vederea de catre pacient. Acesta nu sesizeaza prezenta unei tulburari mintale, deoarece manifestarile i se par normale sau naturale. 

Totusi, comporamentul histrionic afecteaza relatiile cu ceilalti si influenteaza modul in care pacientul reactioneaza la esec. Astfel, persoanele cu personalitate histrionica prezinta un risc mai ridicat de depresie, comparativ cu populatia generala (3). 

Din cauza dorintei constante de aventura, personalitatea histrionica poate duce la situatii riscante. De asemenea, in functie de severitatea afectiunii, poate impiedica pacientul sa se focuseze pe obiective profesionale, sa mentina un loc de munca sau o relatie amoroasa (2). 

Metode de diagnostic

Initial este necesara vizita la medicul de familie. Acesta te va consulta, pentru a stabili daca exista alte afectiuni prezente. Daca nu identifica o cauza a simptomelor, acesta te va directiona catre medicul psihiatru sau catre un psihoterapeut clinician (3).  

Nu exista teste specifice de diagnostic pentru tulburarea de personalitate histrionica. Aceasta este diagnosticata pe baza simptomatologiei, care trebuie sa cuprinda minim 5 dintre manifestarile mentionate in manualul DSM-5, prezentate anterior (4).  

In orice caz, diagnosticul este dificil, deoarece majoritatea pacientilor cu tulburare histrionica nu considera ca au nevoie de ajutor. Cei mai multi sunt diagnosticati atunci cand se adreseaza medicului pentru alte simptome, cum ar fi cele de anxietate, depresie sau atacuri de panica, aparute ca fiind complicatii ale acestei tulburari sau cauzate de propriile actiuni (2, 3).

Tratament pentru tulburarea de personalitate histrionica

De cele mai multe ori, tratamentul pentru personalitatea histrionica este dificil de realizat, deoarece pacientii nu coopereaza. Rutina pe care o presupune terapia nu este bine tolerata de acestia (2). 

Personalitatea histrionica poate fi tratata prin:

Psihoterapie

Principala optiune de tratament si cea mai eficienta este psihoterapia psihodinamica. Psihoterapeutul ajuta pacientii sa analizeze si sa inteleaga propriile ganduri, comportamente si actiuni, precum si motivatia din spatele acestora. De asemenea, acesta ii invata cum sa relationeze cu ceilalti intr-o maniera pozitiva, mai putin dramatica, fara a cere constant atentie (2). 

Mai mult decat atat, psihoterapeutul ii ajuta pe pacientii cu aceasta tulburare sa isi gestioneze stima de sine intr-un mod sanatos. Acesta ii face sa realizeze de ce comportamentul lor este unul nepotrivit si ii indruma pentru corectarea acestuia (4). 

Tratament medicamentos

Nu exista tratament medicamentos pentru vindecarea sau ameliorarea tulburarii de personalitate histrionica. Totusi, atunci cand pacientul se confrunta in plus si cu anxietate sau depresie, medicatia este necesara. Medicul va prescrie, in acest caz, anxiolitice (medicamente impotriva anxietatii) sau antidepresive (2).

Daca pacientul prezinta si o tulburare afectiva, care se manifesta prin schimbari bruste de dispozitie, furie, emotii puternice, medicul poate prescrie medicamente stabilizatoare de dispozitie (1).

Cum sa ajuti o persoana cu tulburarea de personalitate histrionica?

Ce poti face daca o persoana apropiata sufera de aceasta tulburare de personalitate (5):

• Stabileste limite – discuta cu aceasta despre felul in care vei raspunde la comportamentele sale. Spune-i in ce situatii te face sa te simti incomod. Spre exemplu, atentioneaz-o ca intr-un context social jenant, te vei retrage acasa. 
• Ramai calm in situatii in care se comporta impulsiv sau dramatic.
• Spune-i ca iti pasa de ea, chiar daca nu ii poti oferi atentia totala. 
• Ajut-o sa isi tina sub control impulsivitatea. O persoana cu tulburare histrionica poate fi usor influentata de alte persoane. Discuta cu aceasta despre comportamentul sau si incurajeaz-o sa gandeasca mai mult inainte de a lua o decizie.
• Comunica sincer, dar calm, despre sentimentele tale. Acest lucru o poate face sa realizeze cum alte persoane sunt afectate de comportamentul sau. 
• Distanteaza-te atunci cand e cazul. Poate fi coplesitor sa socializezi cu o persoana histrionica. De aceea, este in regula sa iei o pauza cateodata. 
• Incurajeaza-o cu blandete sa se adreseze unui psihoterapeut pentru indrumare.
• Daca este vorba despre persoana iubita, ofera-te sa o insotesti la terapie de cuplu sau de familie. Sustinerea ta o va motiva. 

Prin urmare, tulburarea de personalitate histrionica este o problema de natura psihiatrica ce poate afecta viata sociala, amoroasa, familiala si profesionala. Adreseaza-te medicului cu incredere, daca recunosti simptomele acestei tulburari! 

Referinte:

1. French, Jennifer H, and Sangam Shrestha. “Histrionic Personality Disorder.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 26 Sept. 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK542325/. Accessed 30 Oct. 2022.
2. Wint, Carmella. “Histrionic Personality Disorder.” Healthline, Healthline Media, 20 Aug. 2012, www.healthline.com/health/histrionic-personality-disorder. Accessed 30 Oct. 2022.
3. “Histrionic Personality Disorder.” WebMD, WebMD, 2 Feb. 2006, www.webmd.com/mental-health/histrionic-personality-disorder. Accessed 30 Oct. 2022.
4. ‌Zimmerman, Mark. “Histrionic Personality Disorder (HPD).” MSD Manual Professional Edition, MSD Manuals, 5 May 2021, www.msdmanuals.com/professional/psychiatric-disorders/personality-disorders/histrionic-personality-disorder-hpd. Accessed 30 Oct. 2022.
5. “Histrionic Personality – Get Help for Histrionic Personality.” Goodtherapy.org, 15 Sept. 2009, www.goodtherapy.org/learn-about-therapy/issues/histrionic-personality/get-help. Accessed 30 Oct. 2022.