Procrastinare: ce este, tipuri, cauze, recomandari

Procrastinarea este un comportament in care intarziem sau evitam intentionat anumite activitati, proiecte sau sarcini. Oamenii pot procrastina din mai multe motive, inclusiv teama de esec, lipsa de motivatie, dezechilibre emotionale. Procrastinarea poate avea consecinte negative, cum ar fi stresul crescut si sentimentul de vinovatie. Exista insa metode cu ajutorul carora acest comportament poate fi corectat.

Ce este procrastinarea?

Procrastinarea este un comportament obișnuit și universal în care indivizii amână intenționat activitățile importante sau dificile, în loc să le rezolve imediat. Aceasta se poate referi atât la viața personală, cât și la cea profesională și poate afecta într-o mare măsură producția și starea de spirit a unei persoane.

Exista o serie de factori care contribuie la procrastinare, precum anxietatea, teama de esec, frica de responsabilitate si alte emotii negative asociate cu sarcina care trebuie sa fie indeplinita. 

De asemenea, atunci cand este nevoie sa se realizeze mai multe activitati simultan, unele persoane prefera sa se concentreze pe lucrurile mai putin importante sau mai usor de realizat, in detrimentul celor mai importante. Din cauza factorilor de distragere a atentiei, de exemplu, social media, este destul de simplu pentru oameni sa se abata de la sarcinile importante pe care le au de facut. 

Tipuri de procrastinare

Procrastinarea este de mai multe tipuri si poate fi clasificata in functie de gradul de activitate sau de diferite comportamente. In functie de gradul de activitate, exista doua tipuri de procrastinare: activa sau pasiva. [1]

Cea activa se refera la faptul ca persoana amana sarcinile intentionat atunci cand munceste in conditii de stres, deoarece se simte provocata si motivata. Cea pasiva are loc atunci cand persoana amana sarcinile, deoarece intamplina dificultati in a lua decizii si a le pune in aplicare.

Procrastinarea in functie de comportamentul persoanei include:

• tipul perfectionist: amana efectuarea sarcinilor deoarece ii este teama ca nu le va indeplini perfect;

• tipul visator: amana efectuarea sarcinilor intrucat atentia sa la detalii este deficitara;

• tipul sfidator: considera ca cineva nu ar trebui sa ii stabileasca programul;

• tipul temator: amana indeplinirea sarcinilor pentru ca are teama de schimbare sau de a iesi din zona de confort a situatiilor familiare;

• tipul care declanseaza crize: amana sarcinile pentru ca ii place sa lucreze in conditii de stres;

• tipul care este prea implicat: preia un numar mare de sarcini sau de o dificultate crescuta si se straduieste sa se organizeze astfel incat sa le duca la indeplinire.

Din ce cauze apare aceasta?

Cauzele procrastinarii sunt destul de variate si pot fi, uneori, foarte profunde. Unele dintre motivele comune ale procrastinarii sunt teama de esec, credintele limitative si stresul.

Teama de esec este o cauza importanta a procrastinarii. Oamenii pot evita activitatile cu care nu se simt confortabil, in special acelea care au un grad mai ridicat de dificultate si risc crescut. Aceste persoane se tem ca vor obtine rezultate slabe sau ca nu vor putea face fata cerintelor impuse. Astfel, aleg sa amane efectuarea sarcinilor respective, pentru a evita orice eventual esec sau situatie stanjenitoare.

Alta cauza comuna a procrastinarii o reprezinta credintele limitative despre propriile lor capacitati. Unele persoane pot simti ca nu sunt suficient de capabile pentru a realiza anumite sarcini si se autosaboteaza prin amanarea indeplinirii lor. De obicei, acestea sunt activitati care necesita o munca sustinuta sau implica mult timp si energie, prin urmare, persoana poate simti ca nu are suficienta putere sa le faca fata.

Stresul poate fi un alt factor important in procrastinare. Atunci cand persoana se confrunta cu stres excesiv, poate avea tendinta de a procrastina in momentele respective, pentru a evita sa faca fata problemelor. In acest mod, se poate concentra pe activitati mai usoare si mai placute, cum ar fi navigarea pe internet.

Multi adulti care au sindromul hiperkinetic cu deficit de atentie (ADHD) se confrunta cu procrastinarea. [1] Acestia pot intampina dificultati in a isi indeplini sarcinile, mai ales daca sunt dificile sau nu le starnesc indeajuns de mult interesul, si sunt distrasi atat de stimuli exteriori, cat si interiori, precum gandurile.

Deoarece cauzele procrastinarii variaza de la o persoana la alta, este important sa te cunosti pe tine insuti si sa identifici ce cauzeaza tendinta ta spre amanare. Astfel, vei putea gasi modalitatile adecvate de a iti gestiona responsabilitatile si termenele-limita impuse, fara a recurge la comportamente nesanatoase precum procrastinarea.

Recomandari pentru a evita procrastinarea

Procrastinarea are efecte negative nu doar asupra performantei la scoala sau la locul de munca, ci si asupra relatiilor personale, a vietii financiare si a starii generale de sanatate. Iata diverse recomandari cu privire la cum scapi de procrastinare!

Disciplina este esentiala si este necesar sa inveti cum sa iti gestionezi timpul in mod eficient. Astfel, organizeaza-ti obiectivele realiste si prioritizeaza sarcinile in functie de importanta, cu termene-limita, apoi respecta programul fara sa te abati de la el. 

Limiteaza accesul la factorii care iti distrag atentia, pentru a evita tentatia de a face alte activitati in afara de cele pe care ti le-ai propus. Discuta cu alte persoane motivate despre cum se organizeaza si cum isi gestioneaza timpul, intrucat poti incerca sa aplici si tu unele tactici. 

O alta idee care ti-ar putea fi de ajutor sa amani procrastinarea este sa discuti cu un psihoterapeut. Cu ajutorul unui specialist, poti identifica strategii eficiente pe care sa le aplici.

Sursa de informare:

1. Cherry, Kendra. The Psychology behind Why We Wait until the Last Minute to Do Things. Verywell Mind, 30 May 2020, www.verywellmind.com/the-psychology-of-procrastination-2795944. Accessed 6 Mar. 2023.