Pulpita dentara: cauze, simptome, tratament
In acest articol, iti vom spune ce reprezinta ea, de ce apare si ce alte simptome mai poate cauza, dincolo de durerile de dinti. De asemenea, ti-am pregatit si cateva informatii utile privind tratamentul pulpitei dentare. Continua sa citesti pentru a afla mai multe despre aceasta afectiune!
Continutul articolului
Durerea de dinti este o problema comuna. Uneori este constanta, alteori apare doar atunci cand mananci sau bei ceva rece, dulce sau fierbinte. Ea nu apare insa niciodata fara motiv, iar una dintre cele mai comune cauze este pulpita dentara.
Ce este pulpita dentara?
Pulpita dentara este o afectiune stomatologica ce se caracterizeaza prin inflamatia pulpei dentare, adica a tesutului moale al dintelui (mai este uneori numit si nervul dintelui). Aceasta pulpa dentara este localizata in camera pulpara si este alcatuita din nervi, vase de sange si tesut conjunctiv.[1]
Daca nu este tratata, pulpita poate duce la mai multe complicatii. Una dintre ele este abcesul dentar, o colectie localizata de puroi la radacina dintelui, care poate provoca umflaturi, dureri severe si poate afecta maxilarul. O alta posibila complicatie a pulpitei dentare este celulita, o infectie bacteriana care se raspandeste dincolo de dinte si in tesuturile moi din jur, caracterizata prin roseata, umflaturi, caldura si durere in zona afectata.[1]
Tipuri de pulpita dentara
Exista doua tipuri principale de pulpita dentara: pulpita reversibila si pulpita ireversibila. Pulpita reversibila reprezinta, dupa cum indica si denumirea sa, forma mai usoara de pulpita. Inflamatia este limitata si, daca se intervine la timp si corect, pulpa dentara se va vindeca. Despre pulpita ireversibila vorbim atunci cand inflamatia este severa, pulpa dentara a suferit daune ireversibile si se va necroza (va muri).[2]
Cauzele pulpitei dentare
Un dinte sanatos este compus din mai multe straturi. Smaltul, stratul exterior dur al dintelui, acopera coroana dentara, cementul dentar acopera radacinile dentare, iar dentina este situata sub smalt si cement. In mod normal, pulpa dentara este protejata de straturile de smalt si dentina, care formeza o bariera solida ce nu permite bacteriilor sa patrunda in camera pulpara. Problemele incep sa apara cand aceste straturi protectoare sunt deteriorate intr-un fel sau altul, lucru care se poate intampla din diverse motive.[1][3]
Una dintre cele mai comune cauze ale pulpitei dentare este reprezentata de cariile dentare - erodeaza smaltul dintilor si creeaza o cale de acces pentru bacterii pana la nivelul pulpei dentare. Traumatismele la nivelul dintelui pot si ele expune dentina si pulpa dentara la bacterii si iritanti. Alte posibile cauze ale pulpitei dentare sunt tratamentele stomatologice precum obturatiile dentare sau tratamentul cu coroane dentare, dar si parodontoza.[2]
Exista si anumiti factori de risc pentru pulpita dentara, care trebuie luati in considerare. Persoanele cu igiena dentara deficitara, cele care consuma in exces alimente cu continut ridicat de zahar sau acide, cele care au suferit leziuni la nivelul danturii sau au un sistem imunitar slabit sunt mai predispuse la aparitia pulpitei dentare. Acelasi lucru este valabil si pentru persoanele care practica sporturi sau au hobby-uri cu risc sporit de traumatisme dentare, precum si pentru cele care au probleme cu bruxismul (scrasnitul dintilor).[4]
Simptomele pulpitei dentare
Simptomele pulpitei dentare sunt variate si depind de stadiul inflamatiei pulpei dentare. Primul semn de pulpita este durerea de dinti. Aceasta poate fi brusca, intensa, pulsanta sau surda. Durerea este adesea declansata de factori specifici precum consumul de alimente sau bauturi dulci sau expunerea la temperaturi extreme.[2]
In cazul pulpitei reversibile, simptomele specifice includ sensibilitatea la alimente sau bauturi dulci si sensibilitatea la frig care dureaza doar cateva secunde. De asemenea, poate aparea o durere ascutita, insa testarea prin percutie, adica lovirea usoara a dintelui cu un instrument special, nu provoaca durere.[3]
Pe de alta parte, pulpitei ireversibile i se atribuie simptome mai grave. Durerea la testarea prin percutie, durerea intensa si spontana si sensibilitatea la frig care dureaza mai mult de 30 de secunde sunt frecvente in aceasta faza. Sensibilitatea la caldura, umflarea in jurul dintelui si gingiilor, febra, respiratia urat mirositoare si dificultatile in a identifica dintele care provoaca durerea sunt, de asemenea, simptome asociate pulpitei ireversibile. Pe masura ce inflamatia se acumuleaza in dinte, pulpa poate muri (necroza pulpara), caz in care sensibilitatea la cald, rece sau dulce va disparea. Poate persista insa sensibilitatea la percutie.[3]
Cum se trateaza pulpita dentara?
Tratamentul pentru pulpita dentara depinde in mare masura de tipul si cauza acesteia. In cazul pulpitei reversibile, tratamentul se concentreaza pe abordarea problemei subiacente care a dus la inflamarea pulpei. De cele mai multe ori, acest lucru implica indepartarea cariei dentare si obturarea (plombarea dintelui). Daca dintele este fracturat sau crapat, se poate aplica o coroana dentara, iar daca pulpita a aparut ca urmare a unei lucrari dentare anterioare, repararea sau inlocuirea acesteia din urma poate duce la rezolvarea problemei.[2][3]
In cazul pulpitei ireversibile, cand daunele la nivelul pulpei dentare sunt prea mari pentru a fi tratate prin metodele obisnuite, este necesar un tratament de canal. Aceasta procedura consta in indepartarea pulpei moarte din interiorul dintelui si a radacinilor sale, urmata de umplerea acestora cu un material de obturatie special si de aplicarea unei coroane dentare. In situatiile extreme, atunci cand dintele nu mai poate fi salvat, acesta trebuie extras.[2][3]
Solutii pentru gestionarea durerii dentare
In ceea ce priveste gestionarea durerii de dinti cauzata de pulpita dentara, exista numeroase optiuni de medicamente disponibile. Analgezicele si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene sunt adesea prescrise pentru a calma durerea si inflamatia. De asemenea, anumite geluri pentru dinti pot ajuta la ameliorarea durerii.
Este important de mentionat faptul ca amanarea tratamentului pentru pulpita dentara poate duce la dureri severe. Desi antibioticele nu sunt un tratament direct pentru pulpita, acestea pot fi folosite pentru a preveni evolutia problemei intr-o infectie in cazul in care tratamentul este intarziat.[3]
Ce poti face pentru a preveni pulpita dentara?
Prevenirea pulpitei dentare poate fi realizata prin adoptarea unor masuri specifice de igiena orala. Una dintre cele mai eficiente metode este pastrarea unei igiene orale riguroase. Aceasta consta in periajul corect al dintilor, efectuat de doua ori pe zi, si in utilizarea zilnica a atei dentare. Aceste actiuni indeparteaza placa bacteriana si resturile de alimente care ar putea provoca infectii dentare si, implicit, pulpita dentara.[2][3]
Este de recomandat sa se efectueze controale stomatologice periodice, cel putin o data pe an, chiar daca nu exista simptome evidente de afectiuni dentare. Aceste vizite permit identificarea si tratamentul precoce al cariilor sau al altor probleme care ar putea duce la pulpita.[2]
Purtarea unei gutiere pentru bruxism, o afectiune caracterizata prin scrasnirea sau inclestarea dintilor, poate de asemenea sa previna pulpita. Bruxismul poate deteriora smaltul dintilor si poate expune dentina, creand astfel conditiile pentru dezvoltarea pulpitei. Gutierele ajuta la protejarea dintilor si la reducerea presiunii asupra acestora, minimizand astfel riscul de pulpita.[2]
Inflamatia pulpei dentare sau pulpita poate cauza dureri mai mult sau mai putin intense si sensibilitate dentara. Pentru a evita astfel de simptome si eventualele complicatii care se pot dezvolta din cauza pulpitei, este de preferat sa se ia toate masurile pentru a preveni o astfel de problema. Daca totusi pulpita a aparut deja, este important sa nu se amane tratarea sa.
Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!
Bibliografie:
- Leonard, Jayne. „What to Know about Pulpitis”, Medical News Today, 3 Mar. 2020, www.medicalnewstoday.com/articles/pulpitis. Accessed 30 Jan. 2024.
- „Pulpitis: Types, Symptoms & Treatment”, Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/23536-pulpitis. Accessed 30 Jan. 2024.
- „What Is Pulpitis?”, WebMD, 21 May 2021, www.webmd.com/oral-health/what-is-pulpitis. Accessed 30 Jan. 2024.
- Whelan, Corey. „What Is Pulpitis?”, Healthline, 8 Mar. 2018, www.healthline.com/health/pulpitis. Accessed 30 Jan. 2024