Sindromul Cushing: Cauze, manifestari si optiuni de tratament

Sistemul endocrin, acea retea complexa de glande responsabile de secretia de hormoni, are un rol foarte important in reglarea functiilor organismului uman si buna functionare a acestuia. Cand aceste glande secreta prea multi sau prea putin hormoni, apar diverse tulburari endocrine.[4] Una dintre aceste tulburari este sindromul Cushing, o afectiune ce poate fi fatala daca nu este tratata.[2] 

Ce este sindromul Cushing?

Sindromul Cushing este o boala ce apare atunci cand corpul tau este expus la niveluri prea mari de cortizol o perioada mai indelungata. Cortizolul este un hormon produs de glandele suprarenale, doua glande situate deasupra rinichilor. Cunoscut si sub denumirea de ”hormonul stresului” deoarece ajuta organismul sa reactioneze la stres, acesta contribuie si la: 

• Mentinerea tensiunii arteriale in limite normale;
• Reglarea glicemiei; 
• Reducerea inflamatiei; 
• Transformarea alimentelor pe care le consumi in energie.

Desi sindromul Cushing poate afecta si copiii, cele mai multe cazuri sunt diagnosticate in randul adultilor cu varste cuprinse intre 30 si 50 de ani, in special al femeilor.[2]

Cauzele sindromului Cushing

Aceasta afectiune are mai multe posibile cauze, ce pot fi impartite in doua categorii: tratamentul medicamentos cu glucocorticoizi si productia excesiva de cortizol si de adrenocorticotrop. 

• Tratamentul cu glucocorticoizi 

Cea mai frecventa cauza a sindromului Cushing este utilizarea pe termen lung, in doze mari, a glucocorticoizilor. Corticosteroizii orali sunt folositi pentru a trata astmul, artrita reumatoida, lupusul sau alta afectiune inflamatorie si pentru a suprima activitatea sistemului imunitar dupa un transplant de organe. Corticosteroizii injectabili pot fi utilizati in caz de dureri articulare, bursita sau dureri de spate.[2][1]

• Boala Cushing vs. sindromul Cushing

Atunci cand excesul de cortizol nu este rezultatul tratamentului cu glucocorticoizi, cea mai comuna cauza este o tumoare hipofizara. Numita si adenom hipofizar, este o excrescenta benigna ce se dezvolta la nivelul glandei pituitare, localizata la baza creierului. Aceasta glanda produce mai multi hormoni, inclusiv unul numit adrenocorticotrop (ACTH), care regleaza productia de cortizol. Hipersecretia de ACTH de la nivelul adenomului hipofizar determina si suprarenalele sa produca prea mult cortizol. Atunci cand sursa problemei este glanda pituitara, afectiune este numita boala Cushing si este cauza a 8 din 10 cazuri de sindrom Cushing.

• Tumori ectopice

Mai rar, productia excesiva de ACTH este asociata cu tumori ectopice. Acestea pot fi maligne sau benigne si, de obicei, sunt localizate in plamani, dar se pot dezvolta si la nivelul pancreasului, glandei tiroide sau timusului.

• Tumori ale glandelor suprarenale 

Uneori, excesul de cortizol din organism este cauzat de o tumoare, maligna sau benigna, care se dezvolta la nivelul glandelor suprarenale.[2]

Simptomele sindromului Cushing

Simptomele sindromului Cushing pot varia de la o persoana la alta, in functie de cat de ridicat este nivelul de cortizol. 5 probleme comune ale pacientului cu boala Cushing sunt: 

• Cresterea in greutate si formarea de depozite adipoase, in special la nivelul trunchiului si partii superioare a spatelui, al fetei (facies in luna plina) si intre umeri; bratele si picioarele sunt subtiri in raport cu trunchiul; 
• Vergeturi pe abdomen, brate, coapse si sani;
• Piele subtire, fragila, care se invineteste usor; 
• Diminuarea capacitatii de vindecare a taieturilor, intepaturilor si muscaturilor de insecte si a infectiilor; 
• Acnee. 

Alte posibile semne si simptome ale sindromului Cushing sunt: 

• Oboseala severa; 
• Slabiciune musculara; 
• Depresie;
• Anxietate; 
• Iritabilitate; 
• Tulburari cognitive; 
• Hipertensiune arteriala; 
• Durere de cap; 
• Infectii; 
• Scaderea densitatii oaselor;  
• Hiperpigmentare. 

La copii, acest sindrom poate afecta cresterea. In cazul femeilor, pot aparea simptome precum hirsutismul (cresterea excesiva a parului facial si corporal) sau cicluri menstruale neregulate ori absente. Barbatii pot experimenta o scadere a apetitului sexual si a fertilitatii sau pot suferi de disfunctii erectile.[1]

Complicatii

Daca sindromul Cushing nu este diagnosticat si tratat la timp, pot aparea diverse complicatii, printre care si: 

• Osteoporoza; 
• Hipertensiunea arteriala; 
• Diabetul de tip 2; 
• Cresterea suscebilitatii la infectii; 
• Pierderea masei musculare.[1]

Diagnostic

Simptome precum cele descrise mai sus pot avea multe cauze diferite, ceea ce ingreuneaza diagnosticarea sindromului Cushing. Trebuie sa se tina cont si de faptul ca afectiunea in sine poate avea cauze diferite. Diagnosticul se pune baza anamnezei, a examenului clinic si a mai multor teste de laborator. Se va incepe prin excluderea celei mai comune cauze a sindromului Cushing, adica tratamentul cu glucocorticoizi. Daca iei astfel de medicamente, probabil ca nu vor mai fi necesare alte teste. In caz contrar, exista mai multe analize ce pot confirma sindromul Cushing, inclusiv: 

• Cortizol liber in urina - masurarea cortizolului in urina din 24h; 
• Cortizol salivar - analizarea nivelului cortizolului dintr-un esantion de saliva colectat la miezul noptii; 
• Cortizol seric - determinarea nivelului cortizolului dupa administrarea unui glucocorticoid; 
• Determinarea ACTH;
• Teste imagistice - sunt examinate glanda pituitara si glandele suprarenale cu ajutorul unei tomografii computerizate sau a unei investigatii RMN.[2][1]

Optiuni de tratament pentru sindromul Cushing

Exista mai multe optiuni de tratament, in functie de cauza identificata. In cazul in care cauza este utilizarea pe termen lung, in doze mari, a glucocorticoizilor, se va recurge la reducerea treptata a dozelor si eventual, daca este posibil, la intreruperea tratamentului. Atentie: reducerea dozelor sau intreruperea tratamentului se face numai la recomandarea medicului! 

Daca sursa problemei este o tumora pituitara, cea mai frecventa metoda de tratament este indepartarea chirurgicala a acesteia. O alta optiune in acest caz o reprezinta radioterapia. Si in cazul tumorilor ectopice sau al celor suprarenale se va recurge la interventii chirurgicale pentru indepartarea acestora, radioterapie sau chimioterapie, in functie de particularitatile fiecarui caz.[2]  

Adoptarea unui stil de viata sanatos poate contribui la mentinerea nivelului cortizolului in limitele normale si la prevenirea complicatiilor. Iata cateva lucruri pe care le poti face daca vrei sa incerci tratamente naturale pentru sindromul Cushing:

• Scapa de kilogramele in plus - cresterea in greutate este unul dintre principalele simptome ale acestei afectiuni, ceea ce inseamna ca ti s-ar putea recomanda sa incerci sa slabesti si sa mentii o greutate sanatoasa. 
• Evita consumul excesiv de alcool. 
• Ai grija ce mananci -  se recomanda ca regimul alimentar al pacientilor cu sindrom Cushing sa includa alimente cat mai sanatoase, evitarea celor care pot creste nivelul zaharului din sange si reducerea consumului de sare. Nu este nevoie sa cauti retete pentru boala Cushing; incearca doar sa consumi cat mai multe legume, fructe, cereale integrale, peste si, in general, alimente bogate in vitamine si minerale, in special calciu si vitamina D.[3]
• Continua sa faci miscare - nu exagera insa; asculta-ti corpul si mareste treptat durata si intensitatea exercitiilor si activitatilor pe care le practici. 
• Cauta solutii pentru ameliorarea durerilor musculare si articulare - baile fierbinti, masajele sau un curs de Tai Chi pot ameliora astfel de simptome. 
• Nu-ti neglija sanatatea mintala - depresia si anxietatea sunt tulburari ce pot avea un puternic impact negativ asupra vietii tale. Nu le ignora si nu ezita sa ceri ajutor atunci cand ai nevoie. 

Sindromul Cushing poate fi tratat cu usurinta, insa este foarte important sa fie diagnosticat la timp. Netratat, acesta poate fi fatal. Cat de mult iti va afecta viata depinde de cat de ridicat este nivelul de cortizol, simptomele prezente si cauza acestora, dar si starea ta generala de sanatate. Cu cat mai repede se incepe tratamentul, cu atat mai bun este prognosticul. Daca incepi sa prezinti simptome care te ingrijoreaza, consulta un specialist. Acesta este singurul in masura sa stabileasca un diagnostic si sa-ti recomande un tratament. 

Bibliografie: 

1. “Cushing Syndrome - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cushing-syndrome/symptoms-causes/syc-20351310. Accessed 10 June 2022.
2. “Cushing’s Syndrome.” National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, NIDDK | National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, 10 June 2022, www.niddk.nih.gov/health-information/endocrine-diseases/cushings-syndrome. Accessed 10 June 2022.
3. Kahn, April. “Cushing Syndrome: Everything You Need to Know.” Healthline, Healthline Media, 17 Mar. 2022, www.healthline.com/health/cushings-syndrome. Accessed 10 June 2022.
4. Kandola, Aaron. “What to Know about Endocrine Disorders.” Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 25 Oct. 2021, www.medicalnewstoday.com/articles/endocrine-disorders. Accessed 10 June 2022.