Stresul oxidativ: Ce este, cum se manifesta si cum se trateaza

Ce este stresul oxidativ

Stresul oxidativ este un termen folosit pentru afectiunile produse de radicalii liberi. Este definit ca fiind dezechilibrul dintre radicalii liberi si antioxidanti, in conditiile in care oxidantii (radicalii liberi) sunt mai multi si au un potential distructiv asupra organismului uman. Sau altfel spus, stresul oxidativ este declansat de dezechilibrul dintre cantitatea de oxigen reactiv produs in organism si capacitatea acestuia de a-l elimina.

In functie de componenta genetica, stresul oxidativ ataca punctele nevralgice ale organismului nostru, favorizand aparitia unor boli precum: cancerul, bolile Parkinson și Alzheimer, sindromul Asperger, oboseala cronica, depresia, ateroscleroza, infectiile de toate tipurile. De asemenea, fiindca favorizeaza rezistenta la insulina si dezechilibre in asimilarea glucozei, exista o legatura intre stresul oxidativ si riscul de diabet.

Radicalii liberi sunt substante derivate din compusi oxidati incomplet (adica au trecut prin arderi partiale) care au capacitatea de a initia reactii agresive de oxidare. In urma expunerii la factorii de mediu (poluare, radiatii) sau compusi chimici (fum de tigara, pesticide, toxine), medicamente, aditivi, rezulta molecule instabile din punct de vedere chimic (acestia sunt radicalii liberi). Radicalii liberi nu pot fi eliminati pur si simplu, ei actioneaza asupra membranelor celulare, modificand structuri de ADN, ceea ce are ca rezultat deformarea sau moartea celulelor respective (urmarea este ceea ce vedem noi in oglinda, o imbatranire inainte de vreme si o stare de sanatate precara).

La fiecare inspiratie, 2% din oxigen se transforma in radicali liberi. Acestia nu au viata lunga, iar in cantitati mici pot chiar sa lupte impotriva infectiilor. Cu toate acestea, exista o categorie de radicali liberi foarte nocivi, care provin din specii reactive de oxigen si care determina aparitia acestui stres oxidativ.

Organismul uman are un sistem natural de a lupta impotriva radicalilor liberi, in primul rand printr-o serie de enzime protectoare:

• superoxid dismutaza (SOD);
• glutation peroxidaza (GPx);
• catalaza (CAT);
• glutation S-transferaza (GST).

In afara de aceste enzime protectoare, sunt si alti antioxidanti prin intermediul carora sistemul natural de protectie actioneaza: vitamina A, vitamina C, vitamina E si alti compusi din plante precum: flavonoide, taninuri, lignine.

Numai ca atunci cand acesti antioxidanti (enzimele protectoare, vitaminele, flavonoizii, tanininurile, lignine) nu mai reusesc sa faca fata actiunii radicalilor liberi, acestia nu mai sunt neutralizati si incep sa se acumuleze. Atunci se instaleaza stresul oxidativ, atunci este dat peste cap dezechilibrul dintre oxidanti si antioxidanti.

Trebuie sa mai stii ca oxidarea este un proces care are loc in mod natural in organismul nostru atunci cand, de exemplu, transformam glucoza in energie, sau cand organismul se lupta cu o bacterie, sau cand eliminam toxinele din fumul de tigara. Tot oxidare se numeste si cand suntem stresati (fizic sau psihic). Important pentru sanatatea noastra este ca dezechilibrul dintre procesele de oxidare si antioxidanti sa fie in favoarea ultimilor.

Surse de radicali liberi

Cea mai importanta cauza a stresului oxidativ este poluarea (aerului, apei, solului). Poluarea din mediu afecteaza si alimentele de pe mesele noastre. Acestea devin cu atat mai toxice pentru organism cu cat contin mai multe ingrasaminte chimice, de exemplu.

Atunci cand radicalii liberi daunatori organismului nu mai pot fi anihilati, apare stresul oxidativ care sta la baza degradarii sanatatii, imbatranirii premature, slabirii tesuturilor. Poate ca aspectul cel mai periculos este acela ca stresul oxidativ afecteaza celula la nivel de membrana si nucleu, ceea ce poate conduce la o modificare a ADN-ului.

Stresul oxidativ poate avea loc intracelular sau extracelular, in ambele cazuri fiind la fel de daunator. Iata care pot fi sursele acestuia:

Radicali liberi din surse exogene

Cei mai importanti sunt acestia:

• fumul de tigara: are in componenta o serie de oxidanti si radicali liberi, dar si compusi organici;
• metale grele: fier, cupru, cadmiu, nichel, arsenic, plumb;
• expunerea la ozon: poate afecta functia pulmonara chiar si la persoanele sanatoase;
• poluare;
• consumul de alcool;
• nicotina;
• tratamentele medicamentoase (citostaticele, de exemplu).

Radicali liberi din surse endogene

Principalii oxidanti (radicali liberi) care se formeaza intracelular (unii dintre ei in urma unor procese metabolice sau fiziologice) sunt:

• peroxidul de hidrogen;
• superoxidul;
• radicalul peroxil;
• radicalul hidroxil;
• radicalul hidroperoxil;
• acid hipocloric;
• deficienta nutritionala;
• stres (fizic sau psihic);
• stres cronic;
• interventii chirurgicale;
• diabet zaharat;
• afectiuni cronice renale.

Surse de antioxidanti

Antioxidantii sunt substante care pot neutraliza potentialul negativ al radicalilor liberi, formand un sistem de aparare antioxidanta. Exista antioxidanti enzimatici, antioxidanti non-enzimatici, dar si surse externe de antioxidanti.

Antioxidanti enzimatici:

• glutation -peroxidaza;
• glutation-transferaza;
• superoxid-dismutaza;
• catalaza;
• thioredoxina;
• peroxiredoxina.

Antioxidanti non-enzimatici

• alfa-tocoferol (vitamina E);
• acid ascorbic (vitamina C);
• vitamina A;
• beta-carotenul;
• glutationul;
• oligoelementele (seleniu, zinc).

Vitamina C (acid ascorbic)

Vitamina C este una dintre cele mai eficiente substante antioxidante solubile in apa. Deficitul de vitamina C provoaca, printre altele, o afectiune foarte grava, scorbutul.

Surse de vitamina C

• fructe (pepene galben, citrice, kiwi, mango, papaya, ananas, capsuni);
• legume (broccoli, varza de Bruxelles, conopida, ardei rosu, ardei verde, spanac, rosii).

Vitamina E (tocoferol)

Vitamina E este un antioxidant, protejeaza organismul de efectul colesterolului (care constituie un factor de risc pentru ateroscleroza). In plus, protejeaza acizii grasi nesaturati de radicalii liberi.

Surse de vitamina E

• ulei de floarea soarelui;
• ulei de in.

Oligoelementele

Seleniul

Seleniul se gaseste in hematii si are rol protector asupra acestora. De asemenea, are efecte antiinflamatoare si imunostimulatoare.

Surse de seleniu:

• nuci de Brazilia;
• cereale;
• peste de apa sarata;
• fructe de mare;
• carne de vita;
• carne de pui.

Zinc

Zincul este un oligoelement important pentru functionarea optima a organismului. Aceasta substanta capteaza activ radicalii liberi din organism. In plus, indeplineste un rol important in procesul de detoxifiere.

Surse de zinc:

• carne de vita;
• carne de porc;
• cereale integrale;
• legume.

Surse externe de antioxidanti:

• Gingko biloba: sursa de flavonoizi cu efect benefic asupra celulelor endoteliului vascular;
• Ginseng: efect imunostimulator si actiune asupra axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenal.

Cum te afecteaza stresul oxidativ

Iata cum se manifesta stresul oxidativ, care sunt semnalele dupa care iti poti da seama ca lucrurile nu merg chiar bine in ceea ce priveste functionarea organismului tau:

• esti obosit oricat de mult te odihnesti, fara sa existe un motiv evident al oboselii;
• suferi de pierderi de memorie;
• suferi de lipsa de concentrare;
• ai dureri musculare sau articulare, fara sa suferi alte afectiuni;
• parul tau este uscat si fragil, iar liniile fine de pe fata ta incep sa prinda contur;
• ai dureri de cap;
• esti predispus la infectii;
• suferi de anxietate.

Mai concret spus, iata care sunt afectiuni care se pot dezvolta ca urmare a stresului oxidativ:

• ateroscleroza;
• afectiuni reumatice inflamatorii;
• artrita reumatoida;
• disfunctii ale glandei tiroide;
• afectiuni neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson);
• diabet zaharat;
• cataracta;
• infarct miocardic;
• imbatranire prematura;
• cancer;
• boli hepatice;
• diabet;
• oboseala cronica.

Pentru a functiona optim, organismul are nevoie de substante vitale (vitamine si oligoelemente). Unele dintre acestea nu sunt sintetizate de organism, de aceea este nevoie de un aport exogen. Exista situatii in care organismul are nevoie chiar de o cantitate suplimentara de asemenea elemente vitale: crestere, sarcina, boli inflamatorii, abuz de nicotina, abuz de alcool, chimioterapie, radioterapie, perioade prelungite de stres.

Cum tratezi stresul oxidativ

Stresul oxidativ poate fi redus prin:

• stil de viata echilibrat;
• alimentatia sanatoasa;
• exercitii fizice.

Astfel se poate reduce oxidarea celulara, elimina stresul si relaxa organismul.

Dieta echilibrata este cel mai bun tratament impotriva stresului oxidativ, datorita antioxidantilor care se gasesc in fructe, legume proaspete, acestia avand capacitatea de a anihila surplusul nesanatos de radicali liberi.

Iata un Top 5 al antioxidantilor de care organismul tau are nevoie:

• vitamina A;
• vitamina C;
• vitamina E;
• coenzima Q10;
• resveratrol.

Aportul acestor antioxidanti necesari este destul de dificil de obtinut doar din hrana, uneori este nevoie si de suplimente alimentare (perioada de crestere, sarcina, tratamente cu citostatice, boli neurovegetative).

Vitaminele si mineralele sunt foarte importante pentru functionarea optima a organismului nostru. Unele dintre ele se numesc esentiale pentru ca organismul nostru nu le poate sintetiza si atunci trebuie introduse in organism printr-un aport alimentar. Unii nutrienti pot fi in doze mai mari fara sa se inregistreze efecte adverse, altii insa pot fi toxici atunci cand depasesc o anumita cantitate. Aceasta toxicitate poate cauza: dezechilibre, tulburarea functionarii unor glande, inflamatii majore, afectarea sistemului cardiovascular.

Acesta este motivul pentru care trebuie verificate concentratiile substantelor din sange ale vitaminelor si mineralelor inainte de a administra anumite suplimente alimentare. Cu siguranta medicul stie cel mai bine si el este cel cu care trebuie sa te consulti.

Stresul oxidativ constituie una dintre cauzele procesului de imbatanire. Exista insa sansa de a diminua efectele acestuia, indiferent de contextul clinic sau de varsta pacientului.

Important de retinut!

Informatiile din acest articol nu tin loc de consult medical specializat. Recomandarile medicale din acest articol (daca exista) au scop informativ. Concluziile si referintele pot varia de la individ la individ si depind de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate si de alti factori. Tocmai de aceea, aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Surse suplimentare de informare:

Healthline, "Everything you should know about oxidative stress": https://www.healthline.com/health/oxidative-stress

"Oxidative stress: harms and benefits for human health": https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5551541/

Science Direct, "Oxidative stress":

https://www.sciencedirect.com/topics/neuroscience/oxidative-stress