Terapie adjuvanta: ce este si ce rol are in tratamentul cancerului

Ce este terapia adjuvanta?

In oncologie, terapia adjuvanta se refera la tratamentul sau tratamentele secundare ori suplimentare pentru cancer administrate dupa tratamentul principal, care este de obicei chirurgical. Scopul principal al terapiei adjuvante este de a distruge celulele canceroase care ar fi putut supravietui tratamentului initial, reducand riscul de recurenta a bolii si imbunatatind sansele de vindecare.[1][2]

Terapia adjuvanta este frecvent utilizata in cazul cancerelor cu risc ridicat de a se raspandi in alte parti ale corpului, chiar daca toate tumorile vizibile au fost eliminate prin interventie chirurgicala.[1][2]

Principalele tipuri de terapie adjuvanta utilizate in tratamentul cancerului

Exista mai multe tipuri de tratamente pentru cancer ce pot fi utilizate ca terapie adjuvanta. In functie de tipul de cancer, stadiul bolii, sanatatea generala pacientului si alti factori, aceasta terapie suplimentara poate presupune:

• chimioterapie - este una dintre cele mai frecvent folosite forme de terapie adjuvanta si implica utilizarea unor medicamente puternice care sunt administrate fie intravenos, fie sub forma de pastile, pentru a distruge celulele canceroase;
• terapia hormonala sau hormonoterapia - este folosita in special in cazul cancerului de san si de prostata, care sunt hormono-sensibile sau hormono-dependente, adica sunt influentate de hormonii organismului; hormonoterapia functioneaza prin eliminarea sau blocarea efectelor hormonilor care stimuleaza cresterea celulelor canceroase;
• radioterapia - foloseste radiatii ionizante pentru a elimina celulele canceroase;
• imunoterapia - implica utilizarea unor medicamente care stimuleaza sistemul imunitar al organismului pentru a distruge celulele canceroase;
• terapia tintita - foloseste medicamente care ataca anumite substante chimice din celulele canceroase, provocand astfel moartea acestora si poate fi folosita pentru a bloca sau incetini cresterea celulelor canceroase ori pentru a reduce tumori de dimensiuni mari.[1][2]

Cand si de ce se recomanda terapia adjuvanta?

Terapia adjuvanta este recomandata in anumite circumstante si nu este o optiune universala pentru toti pacientii cu cancer. Poate fi mai eficace pentru anumite tipuri de cancer, precum cancerul de san sau cancerul colorectal, insa decizia finala privind aplicarea acesteia si tipul de tratamente utilizate (daca se opteaza pentru imunoterapie, chimioterapie, radioterapie ori chiar a combinatie a acestora) depinde de situatia unica a fiecarui pacient.[1][2]

Stadiul cancerului este un alt factor determinant in aceasta ecuatie. In cazul cancerelor in stadiu incipient, care nu au avut timp sa se raspandeasca, riscul de recurenta dupa operatie poate fi destul de scazut, deci terapia adjuvanta nu ar aduce beneficii semnificative. In schimb, daca cancerul se afla intr-un stadiu mai avansat sau s-a raspandit la ganglionii limfatici din apropiere, terapia adjuvanta poate fi utila. Numarul de ganglioni limfatici implicati poate indica necesitatea terapiei adjuvante.[1][2]

Receptivitatea hormonala a cancerului joaca un rol important, deoarece terapia hormonala nu va fi eficienta in cazul acelor tipuri de cancer care nu sunt alimentate de hormoni specifici. Anumite modificari specifice cancerului pot indica probabilitatea recurentei acestuia, iar in astfel de cazuri terapia adjuvanta poate fi considerata. Trebuie insa subliniat faptul ca terapia adjuvanta nu garanteaza ca un anumit tip de cancer nu va reveni, ci doar reduce riscul acestui scenariu.[1][2]

Este important sa se tina cont de faptul ca decizia finala privind utilizarea terapiei adjuvante trebuie luata in urma unei discutii amanuntite cu echipa medicala, tinand cont de sanatatea generala a pacientului, de tipul si stadiul cancerului si de beneficiile potentiale in comparatie cu riscurile asociate.[1][2]

Tipuri de cancer in care poate fi utilizata terapia adjuvanta

Terapia adjuvanta este utilizata mai frecvent pentru anumite tipuri de cancer, precum cel de san si cel colorectal, dar poate fi recomandata si pentru alte tipuri de cancer.[1][2]

Terapia adjuvanta in cancerul mamar (de san)

In functie de tipul de cancer de san, de tipul de interventie chirurgicala la care s-a apelat pentru tratarea si de riscul de recidiva, terapia adjuvanta comune pentru cancerul mamar pot include:

• chimioterapia adjuvanta - poate fi recomandata o interventie chirurgicala pentru a ucide orice celule canceroase ramase si pentru a reduce sansele ca aceasta boala sa reapara;
• radioterapia adjuvanta - poate fi recomandata daca s-a efectuat deja o mastectomie, dar nu s-a putut indeparta tot cancerul ori daca a fost gasit cancer in tesutul din apropriere, in ganglioni, muschi sau tesuturile limfatice; de asemenea, poate fi indicata dupa lumpectomie, pentru a reduce sansa de a dezvolta cancer la sanul ramas sau la ganglionii limfatici din apropiere;
• terapia tintita adjuvanta - poate fi recomandata in cazul cancerului mamar pozitiv pentru proteina receptorului factorului uman de crestere epidermica (HER2);
• imunoterapia adjuvanta - poate fi o optiune pentru cancerul de san triplu negativ in stadiul II sau III;
• hormonoterapia adjuvanta - poate fi recomandata in cazul cancerului estrogen-receptor-pozitiv in stadiu incipient.[2]

In cazul barbatilor cu cancer de san, radioterapia este de obicei sugerata dupa operatie, iar indicatiile pentru chimioterapie si hormonoterapie sunt cele mentionate mai sus.[2]

Terapia adjuvanta in cancerul colorectal

Chimioterapia adjuvanta si/sau radioterapia pot fi recomandate in cazul cancerului colorectal in stadiul II (cancerul s-a raspandit dincolo de muschii peretului colonului, dar nu a ajuns la ganglionii limfatici) sau III (cancerul s-a raspandit la unul sau mai multi ganglioni limfatici si/sau in abdomen).[2]

Beneficiile si riscurile asociate cu terapia adjuvanta pentru cancer

Terapia adjuvanta reprezinta un pas esential in tratamentul multor tipuri de cancer, oferind beneficiul unei reduceri a riscului ca boala sa revina. Acest beneficiu poate varia in functie de tipul si stadiul cancerului, precum si de caracteristicile individuale ale pacientului, precum varsta si sanatatea generala.[1][2]

Ca orice tratament medical, terapia adjuvanta poate provoca insa anumite efecte secundare, care pot varia in functie de tipul de terapie utilizata si care pot fi mai usoare sau mai severe. Chimioterapia, de exemplu, poate provoca oboseala, durere, afte bucale si tulburari digestive. Imunoterapia pot provoca simptome generale asemanatoare gripei, probleme digestive si un risc crescut de infectie. Terapia hormonala poate perturba functionarea normala a hormonilor, cu efecte secundare specifice in functie de hormonul afectat. Radioterapia poate provoca oboseala, modificari ale pielii si alte efecte secundare specifice zonei tratate.[3] Exista insa tratamente de sustinere pentru cancer care pot ajuta la ameliorarea acestor simptome - medicul tau ti le poate recomanda pe cele potrivite pentru tine!

Un alt factor ce trebuie luat in considerare inainte de a lua o decizie privind terapia adjuvanta in cancer este faptul ca aceasta poate fi necesara pentru o perioada lunga, uneori luni sau chiar ani dupa tratamentul primar.[2]

Terapia adjuvanta joaca un rol esential in tratamentul cancerului, fiind utilizata pentru a preveni recidiva bolii dupa interventia chirurgicala. In functie de tipul de cancer, poate include chimioterapie, radioterapie, terapie hormonala, imunoterapie sau alte tipuri de tratamente. Nu este insa potrivita pentru toate tipurile de cancer si, desi benefica, poate provoca anumite efecte secundare, care pot necesita monitorizare medicala atenta si management simptomatic. Decizia de a utiliza sau nu terapia adjuvanta in cancer poate fi luata numai cu ajutorul medicului!

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Bibliografie: