Vaccinul antigripal în contextul pandemiei COVID-19

Ce este gripa si cum se manifesta?

Gripa este o boala infectioasa, contagioasa si sezoniera, care se manifesta cu precadere in sezonul rece. Virusul gripal afecteaza in special sistemul respirator, simptomele comune incluzand febra, tuse, cefalee, oboseala, dureri de cap si musculare, si, mai rar, rinoree. In cazurile grave, gripa poate duce la o afectare a plamanilor, ce poate cauza, in cele din urma, decesul.

Ca mai toate bolile virale, gripa se transmite de cele mai multe ori prin picaturile de saliva eliminate in atmosfera de persoanele infectate. Acestea tusesc sau stranuta, propagand virusul in spatiile deschise sau inchise. In general, adultii sunt contagiosi incepand cu cateva zile inainte de instalarea primelor simptome si pana la 7 zile dupa debutul acestora.

Picaturile de saliva pot, de asemenea, sa ajunga pe diverse suprafete, unde supravietuiesc un anumit interval de timp. Daca acestea nu sunt dezinfectate, iar o persoana sanatoasa intra in contact cu ele, se poate infecta. Astfel, spalarea mainilor si curatarea suprafetelor de contact este esentiala pentru impiedicarea raspandirii gripei.

Exista mai multe tulpini ale virusului, iar vaccinurile comercializate pana in acest moment nu acopera intreaga gama a acestora. Totusi, vaccinul antigripal isi demonstreaza eficacitatea an de an, deoarece scade vizibil incidenta formelor grave, nevoia spitalizarii si mortalitatea. Virusul gripal este ciclic, de aceea este necesara vaccinarea anuala.

Ce este virusul SARS-CoV-2 si cum se manifesta infectia de Coronavirus?

Aparitia SARS-CoV-2 (Coronavirusul Sindromului Acut Respirator Sever 2) a declansat o pandemie in toata regula, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) declarand, pe data de 20 ianuarie 2020, infectia de COVID-19 ca fiind o urgenta de sanatate publica de interes international.

Boala este contagioasa si se manifesta in general prin febra, tuse seaca, extenuare, pierderea mirosului si/sau a gustului, si mai rar prin durere de cap sau gat, dureri musculare, diaree, stari de greata si voma. In cazurile grave, boala afecteaza plamanii, provocand insuficienta respiratorie progresiva, pneumonie si deces.

De asemenea, din cauza complicatiilor, pot aparea probleme cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune, aritmii), probleme de coagulare a sangelui (tromboze), afectiuni renale sau neurologice. Obezitatea, varsta inaintata, fumatul, diabetul, bolile cardiovasculare sau pulmonare, afectiunile hepatice, cancerul, bolile renale si neurologice sunt factori de risc.

Metodele de preventie sunt, ca si in cazul gripei, administrarea vaccinului, spalarea si dezinfectarea mainilor si a suprafetelor de contact, purtarea unei masti chirurgicale in spatiile aglomerate sau inchise, sau atunci cand intram in contact cu alte persoane necunoscute, verificarea temperaturii ori de cate ori este necesar si recomandat de autoritati, si, nu in ultimul rand, testarea preventiva in cazul in care ne confruntam cu anumite simptome specifice, cu ajutorul unor teste speciale COVID.

Cum functioneaza vaccinul antigripal?

Componenta vaccinului antigripal variaza de la an la an si in functie de emisfera, fiind stabilita de specialistii Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). In general, cercetand atent evolutia gripei, acestia decid 3-4 tulpini ale virusului care sa fie incluse in vaccin.

Orice persoana cu varsta de peste 6 luni se poate vaccina antigripal. Vaccinul se comercializeaza sub forma injectabila (virus inactivat), pentru persoane de minimum 18 ani, sau sub forma de spray intranazal (virus viu atenuat), disponibil doar pentru copiii intre 2 si 18 ani.

Cum functioneaza vaccinul anti COVID-19?

Conform Guvernului Romaniei [1], la momentul actual, in tara noastra sunt disponibile patru tipuri de vaccin anti COVID-19:

• Comirnaty - Pfizer: contine o molecula ARN mesager care actioneaza ca un ghid pentru producerea unei proteine din SARS-CoV-2. Astfel, organismul va crea anticorpi la recunoasterea proteinei ca fiind straina. Vaccinul nu contine virusul, iar molecula ARN se descompune la scurt timp dupa vaccinare. Eficacitatea este de pana la 95%.
• Spikevax - Moderna: functioneaza pe acelasi principiu ca Pfizer. Eficacitatea este de pana la 93.6%.
• Vaxzevria - AstraZeneca: este un vaccin cu vector viral nereplicativ, adica utilizeaza un adenovirus care transporta un fragment din informatia genetica a virusului SARS-CoV-2, ulterior sintetizandu-se o proteina a acestuia. La recunoasterea proteinei straine, sistemul imunitar produce anticorpi. Adenovirusul implicat este modificat pentru a nu se putea multiplica. Tehnologia folosita este de multi ani studiata, fiind comuna si altor tipuri de vaccinuri, precum cel anti-HIV. Eficacitatea este de pana la 82.4%.
• Janssen - Johnson&Johnson: functioneaza pe acelasi principiu ca AstraZeneca. Eficacitatea este de pana la 87.6%.

Schemele complete de vaccinare pentru persoanele fara situatii medicale speciale sunt, la momentul actual, urmatoarele [1]:

• Pfizer: 2 doze la interval de 21 de zile, cu doza booster dupa minim 6 luni, la persoane de minimum 12 ani
• Moderna: 2 doze la interval de 28 de zile, cu doza booster dupa minim 6 luni, la persoane de minimum 12 ani;
• AstraZeneca: 2 doze la interval cuprins intre 4-12 saptamani, cu mentiunea ca in Romania decizia standard este de a efectua rapelul la 8 saptamani, la persoane de minimum 18 ani;
• Johnson&Johnson: o singura doza de vaccin, la persoane de minimum 18 ani.

Care sunt recomandarile specialistilor in contextul pandemic?

Importanta vaccinarii antigripale anuale

Vaccinul antigripal este cea mai usoara modalitate prin care poti evita contractarea gripei. Chiar si in cazul putin probabil al infectarii, ai sanse mult mai mici de a manifesta forme grave ale bolii. De asemenea, este indicat sa ai o igiena corespunzatoare a mainilor, sa eviti aglomeratiile si contactul cu persoane infectate.

Importanta vaccinarii cu schema completa anti COVID-19

 Toate vaccinurile aprobate impotriva virusului SARS-CoV-2 au fost studiate in diverse faze de cercetare, schemele complete fiind alese in functie de protectia pe care o ofera. Studiile confirma eficacitatea doar in cazul schemelor astfel rezultate, care sunt aprobate si recomandate de specialisti.

Vaccinul anti COVID-19 este singura modalitate eficienta de scadere a riscului de contractare a bolii si, in cazul mai putin probabil al infectarii, de a face forme grave si de a necesita spitalizare.

Intr-un studiu american din septembrie 2021 se arata ca persoanele nevaccinate au o rata a mortalitatii de 11 ori mai mare fata de persoanele vaccinate cu schema completa, de cand a aparut varianta Delta a virusului [2]. De asemenea, persoanele vaccinate au un risc de 10 ori mai mic de a necesita spitalizare si de 5 ori mai mic sa se infecteze [3].

Beneficiile administrarii vaccinului antigripal in contextul pandemic

De la inceputul pandemiei, cercetatorii s-au ocupat de studierea efectelor unor posibile vaccinuri care sa combata noul Coronavirus si de posibilele beneficii ale administrarii vaccinului antigripal ca adjuvant in combaterea formelor grave de COVID-19. Inca din vara anului 2020, cercetatorii recomandau efectuarea vaccinului antigripal [4][5], avand in vedere ca efectele secundare ale acestuia apar foarte rar si sunt minore ca intensitate.

Se considera inca de pe atunci ca vaccinul antigripal este un ajutor pentru diagnosticul diferential si pentru evitarea formelor grave de gripa, care, corelate cu o infectie SARS-CoV-2 ar fi avut un impact mai puternic asupra organismului [6]. De asemenea, persoanele vaccinate antigripal au fost asociate cu o rata mai scazuta de a contracta boala si a suferi complicatii cauzate de Coronavirus [7]. Totodata, au fost asociate cu un nivel mai scazut de mortalitate in cazul infectarii [8].

Odata cu aparitia vaccinurilor anti COVID-19, cercetarile au confirmat rezultatele studiilor anterioare, completand cunostintele medicale cu noi descoperiri. Astfel, in august 2021 a fost publicat un studiu care arata ca persoanele vaccinate antigripal prezinta un risc mai scazut de a manifesta complicatii in urma infectiei cu SARS-CoV-2, precum accident vascular cerebral, tromboza venoasa sau nevoia de spitalizare la terapie intensiva [9].

Recomandarile specialistilor OMS [10] sunt ca ambele vaccinuri sa fie administrate in conformitate cu limitarile de varsta si avand in vedere contraindicatiile, unde este cazul, fara a exista in momentul de fata studii care sa fi observat efecte adverse sau o eficacitate mai scazuta a vaccinurilor. De asemenea, o cercetare publicata in octombrie 2021 arata ca administrarea simultana a celor doua vaccinuri este sigura [11].


Ai grija de sanatatea ta si a celor dragi, urmeaza indicatiile autoritatilor si ale medicilor si protejeaza-te corespunzator!

Referinte:
1 - Platforma Națională de Informare Despre Vaccinarea COVID-19. Vaccinare Covid |, 21 Nov. 2020, vaccinare-covid.gov.ro/. Accessed 13 Oct. 2021.
2 - Dyer, Owen. Covid-19: Unvaccinated Face 11 Times Risk of Death from Delta Variant, CDC Data Show. BMJ, 16 Sept. 2021, p. n2282, www.bmj.com/content/374/bmj.n2282, 10.1136/bmj.n2282. Accessed 13 Oct. 2021.
3 - Scobie, Heather M., et al. Monitoring Incidence of COVID-19 Cases, Hospitalizations, and Deaths, by Vaccination Status 13 U.S. Jurisdictions, April 4July 17, 2021. MMWR. Morbidity and Mortality Weekly Report, vol. 70, no. 37, 17 Sept. 2021, pp. 12841290, www.cdc.gov/mmwr/volumes/70/wr/mm7037e1.htm?s_cid=mm7037e1_w, 10.15585/mmwr.mm7037e1. Accessed 13 Oct. 2021.
4 - Gostin, Lawrence O., and Daniel A. Salmon. The Dual Epidemics of COVID-19 and Influenza. JAMA, vol. 324, no. 4, 28 July 2020, p. 335, jamanetwork.com/journals/jama/article-abstract/2767284, 10.1001/jama.2020.10802. Accessed 12 Oct. 2021.
5 - Salem, Mohamed Labib, and Dina El-Hennawy. The Possible Beneficial Adjuvant Effect of Influenza Vaccine to Minimize the Severity of COVID-19. Medical Hypotheses, vol. 140, July 2020, p. 109752, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7194943/, 10.1016/j.mehy.2020.109752. Accessed 12 Oct. 2021.
6 - González-Rubio, Francisca, et al. Influenza Vaccination: An Ally to Mitigate Influenza-Associated Risks during the Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) Pandemic. Clinical Infectious Diseases, vol. 72, no. 12, 11 Aug. 2020, pp. 22492250, academic.oup.com/cid/article/72/12/2249/5891288?login=true, 10.1093/cid/ciaa1190. Accessed 12 Oct. 2021.
7 - The Association of Previous Influenza Vaccination and Coronavirus Disease-2019. Human Vaccines & Immunotherapeutics, 2019, www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/21645515.2020.1852010. Accessed 12 Oct. 2021.
8 - Candelli, Marcello, et al. Effect of Influenza Vaccine on COVID-19 Mortality: A Retrospective Study. Internal and Emergency Medicine, vol. 16, no. 7, 20 Mar. 2021, pp. 18491855, link.springer.com/article/10.1007/s11739-021-02702-2, 10.1007/s11739-021-02702-2. Accessed 12 Oct. 2021.
9 - Taghioff, Susan M., et al. Examining the Potential Benefits of the Influenza Vaccine against SARS-CoV-2: A Retrospective Cohort Analysis of 74,754 Patients. PLOS ONE, vol. 16, no. 8, 3 Aug. 2021, p. e0255541, journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0255541, 10.1371/journal.pone.0255541. Accessed 12 Oct. 2021.
10 - Administrator. WHO EMRO | Influenza Vaccine Questions and Answers | COVID-19 | Health Topics. Who.int, 2021, www.emro.who.int/health-topics/corona-virus/influenza-vaccine-questions-and-answers.html. Accessed 13 Oct. 2021.
11 - Wise, Jacqui. Vaccinating against Covid and Flu at Same Time Is Safe, Study Shows. BMJ, 1 Oct. 2021, p. n2411, Accessed 13 Oct. 2021.