Ablatie cardiaca: ce trebuie sa stii
Fiecare bataie a inimii tale este controlata de un sistem electric complex, care genereaza si transmite impulsuri electrice ce fac camerele superioare si inferioare ale inimii sa se contracte intr-o anumita ordine si sa pompeze sange prin corp. Cand aceste impulsuri electrice nu functioneaza asa cum ar trebui, apar aritmiile sau tulburarile de ritm cardiac, o problema ce poate afecta circulatia normala a sangelui, poate creste riscul dezvoltarii anumitor complicatii sau chiar poate pune viata in pericol.[1]
Una dintre optiunile de tratament pe care medicii o pot recomanda in astfel de cazuri este ablatia cardiaca. Continua sa citesti pentru a afla mai multe despre rolul si beneficiile acestei proceduri, dar si despre riscurile sale.
Ce este ablatia cardiaca
Ablatia cardiaca este o procedura medicala minim invaziva care utilizeaza diverse tipuri de energie pentru a distruge tesutul cardiac anormal responsabil de aparitia aritmiilor. Scopul unei ablatii cardiace este de a restabili functionarea normala a inimii, de a reduce simptomatologia si de a preveni complicatiile asociate cu aritmiile, precum accidentul vascular cerebral sau insuficienta cardiaca.[1]
Exista mai multe tipuri de ablatie cardiaca, dar cel mai adesea ea se realizeaza cu ajutorul cateterelor, niste tuburi lungi, flexibile, care sunt introduse in vene si ghidate pana la nivelul inimii, unde, dupa identificarea zonei care a dus la aparitia aritmiei, vor elibera energie calda (ablatie prin radiofrecventa) sau rece (crioablatie). Se distruge astfel tesusutul anormal fara a fi afectat restul inimii.[1][4]
Cand este necesara ablatia cardiaca
Ablatia cardiaca nu reprezinta singura metoda prin care pot fi tratate aritmiile cardiace. De regula, medicii o recomanda atunci cand tratamentul medicamentos si modificarea stilului de viata nu sunt suficiente pentru a gestiona aritmiile ori daca pacientul nu poate tolera tratamentul medicamentos sau nu doreste sa ia medicamente.[4]
Cel mai adesea, ablatia cardiaca este folosita ca tratament pentru tahicardia supraventriculara, un tip de aritmie caracterizata printr-un ritm cardiac mai rapid decat cel normal si care apare in camerele superioare ale inimii, ori tahicardia ventriculara, o forma de aritmie care afecteaza camerele inferioare ale inimii.[1]
Un exemplu de tulburare de ritm cardiac pentru tratarea careia poate fi recomandata procedura de ablatie cardiaca este fibrilatia atriala. Acest tip de aritmie cardiaca face ca atriile sa se contracte foarte rapid si neregulat si poate duce la formarea cheagurilor de sange si cresterea riscului de accident vascular cerebral.[5]
Un alt exemplu de afectiune ce raspunde bine la ablatia cardiaca este sindromul Wolff-Parkinson-White, o malformatie congenitala rara ce implica prezenta unor cai electrice suplimentare in inima, care pot provoca tahicardie.[2]
In functie de tipul de aritmie diagnosticat, ablatia cardiaca poate reprezenta prima optiune de tratament ori o procedura la care se apeleaza doar atunci cand alte tipuri de tratament au esuat sau nu reprezinta o optiune. [2]
Beneficiile ablatiei cardiace
Ablatia cardiaca ofera mai multe beneficii importante, in special in acele cazuri in care aritmia nu poate gestionata prin medicatie[3][5]:
- ameliorarea simptomelor cauzate de aritmie (ex: palpitatii, oboseala, ameteli, dificultati de respiratie);
- reducerea riscului aparitiei unor complicatii ce pot pune viata in pericol;
- stabilizarea ritmului cardiac;
- imbunatatirea calitatii vietii pacientilor.
Rata de succes a ablatiei cardiace este foarte ridicata si, in general, persoanele care trec printr-o astfel de procedura nu mai trebuie sa ia medicamente antiaritmice. Atentie! Atat rata de succes, cat si daca urmarea unui tratament medicamentos va continua sau nu sa fie necesara depind de tipul de aritmie despre care este vorba.[2][3]
Riscuri asociate cu ablatia cardiaca
In general, ablatia cardiaca este considerata o procedura sigura. Acest lucru nu inseamna insa ca este complet lipsita de riscuri. Pot sa apara, de exemplu, complicatii precum:
- sangerarile, hematoamele sau infectiile la locul punctiei;
- cheagurile de sange in picioare sau plamani (tromboembolism venos);
- lezarea vaselor de sange in care a fost introdus cateterul;
- lezarea valvelor cardiace;
- stenoza venelor pulmonare;
- tamponada cardiaca;
- infarctul miocardic;
- accidentul vasculare cerebral;
- leziuni ale nervilor;
- leziuni renale.
Pe langa riscurile enumerate mai sus, mai trebuie tinut cont si de faptul ca rezultatele obtinute nu vor fi intotdeauna cele asteptate si ca exista posibilitatea ca aritmia sa reapara. In astfel de cazuri, poate fi necesara o a doua procedura sau alte tratamente pentru a obtine rezultatele dorite.[2]
Daca urmeaza sa treci printr-o astfel de procedura, este important sa stii care sunt riscurile asociate cu ablatia cardiaca si sa discuti cu medicul tau despre orice subiect te ingrijoreaza. Medicul va putea sa-ti ofere informatii concrete cu privire la riscurile pe care le presupune aceasta interventie pentru tine si sa-ti ofere recomandari cu privire la modul de reducere a acestora.
In perioada de dupa ablatia cardiaca, este esential sa se urmeze cu strictete instructiunile medicului curant, inclusiv administrarea corecta a medicamentelor, programarea vizitelor de control si respectarea restrictiilor impuse in ceea ce priveste activitatea fizica. Este important sa se monitorizeze simptomele si sa se comunice cu echipa medicala orice schimbare in starea de sanatate, cum ar fi durerea, inflamatia, febra, palpitatiile sau dificultatile respiratorii. Adoptarea unui stil de viata sanatos, care include o alimentatie echilibrata, mentinerea unei greutati corporale sanatoase, renuntarea la fumat si limitarea consumului de alcool si cafea, poate sustine recuperarea si preveni reaparitia problemelor cardiace.[1][2]
Ablatia cardiaca este o procedura care poate aduce numeroase beneficii pacientilor care sufera de aritmie, prin ameliorarea simptomelor, imbunatatirea calitatii vietii si reducerea riscului de complicatii cardiace. Cu toate acestea, trebuie sa se tine cont de faptul ca nu este complet lipsita de riscuri si, desi are o rata de succes ridicata, este posibil sa nu ofere rezultatele dorite ori ca aritmia sa reapara.
Atentie! Acest articol are caracter strict informativ si nu poate inlocui opinia unui specialist. Medicul este singurul in masura sa faca recomandari in ceea ce priveste optiunile de tratament potrivite pentru o anumita afectiune, in functie de particularitatile fiecarui caz.
Bibliografie:
- „Ablation for Arrhythmias”, American Heart Association, 5 June 2017, www.heart.org/en/health-topics/arrhythmia/prevention--treatment-of-arrhythmia/ablation-for-arrhythmias. Accessed 26 June 2023.
- „Cardiac Ablation”, Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/tests-procedures/cardiac-ablation/about/pac-20384993. Accessed 26 June 2023.
- „Cardiac Ablation Procedures”, MedlinePlus Medical Encyclopedia, 2017, medlineplus.gov/ency/article/007368.htm. Accessed 26 June 2023.
- „Catheter Ablation”, UpBeat.org - Powered by the Heart Rhythm Society, 2023, upbeat.org/common-treatments/catheter-ablation?utm_medium=patients-dropdown&utm_source=hrsonlinenav&utm_campaign=membership-resources. Accessed 26 June 2023.
- „Heart Ablation: Procedure, Risks and Recovery”, Cleveland Clinic, 2022, my.clevelandclinic.org/health/treatments/23047-heart-ablation. Accessed 26 June 2023.