Fibrilatie atriala: Cauze, simptome, tratament

Ce este fibrilatia atriala

Fibrilatia atriala este cel mai frecvent tip de aritmie cardiaca ce poate afecta modul de circulatie normal al sangelui. Aceasta afectiune afecteaza atrii, cele doua camere superioare ale inimii, care ar trebui sa se contracte si sa se relaxeze intr-un ritm regulat. In fibrilatia atriala, semnalul electric care controleaza contractiile inimii devine haotic, ceea ce duce la un tremurat sau "fibrilatie" a atrilor, in loc sa se contracte normal. Fibrilatia atriala interferenta cu circulatia normala poate determina aparitia trombilor si creste riscul de atac vascular cerebral sau infarct. In absenta unui tratament adecvat, fibrilatia atriala poate duce la deces. Desi apare mai frecvent la adultii cu varsta peste 65 ani, fibrilatia atriala poate afecta si persoane mai tinere. Diagnosticarea timpurie si tratamentul adecvat sunt indispensabile unei vieti normale. Pe de alta parte, daca te intrebi cat se poate trai cu fibrilatie atriala, raspunsul e simplu: cu tratament adecvat, ea nu afecteaza longevitatea pacientului. Statisticile relevante despre fibrilatia atriala indica faptul ca aceasta afecteaza aproximativ 2% din populatia generala si prevalenta sa creste odata cu inaintarea in varsta.

Fibrilatia atriala este asadar o tulburare comuna a ritmului cardiac, caracterizata prin batai neregulate ale inimii, care poate avea consecinte grave asupra sanatatii. Este important sa se inteleaga cauzele, simptomele si optiunile de tratament disponibile pentru a gestiona eficient aceasta afectiune.

Care sunt cauzele fibrilatiei atriale

Inima este alcatuita din 4 camere, doua atrii si doua ventricule. In timpul unui episod de fibrilatie atriala, cele 4 camere se contracta independent una de cealalta, ca urmare a unei probleme de transmitere a impulsului electric la nivelul miocardului. In cazul unei inimi sanatoase, atriile si ventriculele se contracta cu aceeasi viteza. In cazul fibrilatiei atriale, insa, ritmicitatea contractiilor cardiace sufera modificari, deoarece atriiile se contracta foarte rapid si neregulat. 

In ceea ce priveste fibrilatia atriala, cauzele complete nu sunt elucidate. Stresul este un factor determinant major deoarece altereaza activitatea electrica normala a inimii. De asemenea, stresul creste frecventa cardiaca si sporeste riscul de aparitie a fibrilatiei atriale. 

Exista afectiuni ale cordului care pot determina aparitia fibrilatiei atriale:

• hipertensiunea arteriala;
• insuficienta cardiaca congestiva;
• boala coronariana;
• bolile valvulare;
• cardiomiopatia hipertrofica;
• interventiile chirurgicale cardiace;
• anomaliile cardiace congenitale;
• pericardita;
• afectiunile tiroidiene.

Unele substante si medicamente pot determina aparitia fibrilatiei atriale:

• medicamentele pentru raceala;
• decongestionantele nazale;
• cofeina;
• alcoolul;
• fumatul.

Deshidratarea este o alta cauza care poate determina aparitia episoadelor de fibrilatie atriala. Un stil de viata sanatos poate reduce riscul de fibrilatie atriala, dar acesta nu este suficient pentru a rezolva toate cauzele posibile. Este important ca medicul sa aiba acces la intregul istoric medical al pacientului, pentru a putea identifica rapid si corect cauzele si sa poata recomanda un tratament pentru fibrilatie atriala adecvat. 

Este important de mentionat ca aceste cauze pot interactiona intre ele si pot contribui in mod simultan la aparitia fibrilatiei atriale. De exemplu, o persoana cu hipertensiune arteriala si obezitate poate prezenta un risc mai mare de a dezvolta fibrilatie atriala decat o persoana sanatoasa. De asemenea, este posibil ca unele cauze sa fie mai relevante intr-un anumit grup de pacienti decat in altele, in functie de caracteristicile individuale.

Factori de risc pentru fibrilatia atriala

Exista unii factori care cresc riscul personal de dezvolta episoade de fibrilatie atriala. Printre acestia se numara:

• varsta inaintata;
• culoarea alba a pielii;
• sexul masculin;
• istoricul familial de fibrilatie atriala;
• afectiunile cardiace;
• anomaliile structurale cardiace;
• pericardita;
• antecedente de infarct si interventii chirurgicale cardiace;
• afectiunile tiroidiene;
• sindromul metabolic;
• obezitatea;
• afectiunile pulmonare;
• diabetul;
• consumul de alcool, in special episoadele de consum excesiv;
• apneea de somn;
• terapia cu steroizi in doze mari. 

Tipuri de fibrilatie atriala

In fibrilatie atriala, un ghid al Colegiului American de Cardiologie si al altor experti, sustin clasificarea fibrilatiei atriale in 3 tipuri distincte:

• fibrilatia atriala paroxistica;
• fibrilatia atriala persistenta;
• fibrilatia atriala permanenta. 

Fibrilatia atriala paroxistica

In cazul fibrilatiei atriale paroxistice, episoadele dureaza mai mult de 7 zile si necesita interventie farmacologica sau electrica pentru a se opri. Aceasta poate fi recurenta, atunci cand pacientul trece prin minim 2 episoade. Se poate intampla, in general la pacientii mai tineri, ca episoadele de fibrilatie atriala paroxistica sa fie declansate de mici focare electrice situate la nivelul venelor pulmonare. Suprimarea acestor centri elimina episoadele de fibrilatie atriala. Fibrilatia atriala paroxistica poate evolua catre forma persistenta, de aceea se prefera o interventie in forta pentru reglarea ritmului cardiac si prevenirea comorbiditatilor. 

Fibrilatia atriala persistenta

Fibrilatia atriala recurenta, aparuta pentru o perioada relativ lunga de timp, este clasificata ca fibrilatie atriala persistenta. Aceasta forma de aritmie poate aparea consecutiv unei boli cardiace care afecteaza atriile: insuficienta cardiaca congestiva, hipertensiune, reumatism cardiac, boala coronariana. Cum acestea apar in principal la persoanele in varsta, fibrilatia atriala este mai frecventa in acest interval de varsta. Fibrilatia atriala care declanseaza tahicardie ventriculara, poate duce la aparitia cardiomiopatiei dilatative. 

Fibrilatia atriala permanenta

Aceasta este cea mai grava forma de fibrilatie atriala, caracterizata prin ritm cardiac neregulat care persista si nu revine la ritmul normal. Este posibil ca aceasta forma sa fie reversibila in stadiile incipiente, dar in cele mai multe cazuri este persistenta si necesita tratament pentru a controla ritmul cardiac. Pacientii cu fibrilatie atriala permanenta pot prezenta simptome severe si pot avea un risc crescut de complicatii, cum ar fi accident vascular cerebral si insuficienta cardiaca. Optiunile de tratament pot include administrarea de medicamente antiaritmice, cardioversia electrica sau ablatia atriala.

Cum se manifesta fibrilatia atriala: simptome

Orice ritm cardiac anormal poate fi perceput ca prea rapid, prea lent sau neregulat. Frecventa cardiaca normala la adultul sanatos este de 60 - 100 batai pe minut. Atunci cand ea creste dincolo de acest nivel, sau scade sub valoarea minima, medicul poate suspecta existenta unei aritmii. Uneori poti avea senzatia ca inima sare o bataie, falfaie sau bate prea puternic. Aceste senzatii sunt cunoscute ca si palpitatii. In fibrilatie atriala, simptome comune sunt:

• palpitatiile;
• durerea in piept;
• oboseala;
• dificultatile de respiratie;
• slabiciunea;
• senzatia de ameteala;
• lesinul;
• confuzia;
• intoleranta la efort fizic. 

In fibrilatia atriala, aceste simptome pot aparea si disparea si pot coexista in functie de intensitatea si gravitatea afectiunii. Fibrilatia atriala paroxistica se poate remedia de la sine, fara sa fie necesara interventia medicala. Dar pentru a preveni declansarea unor episoade ulterioare si aparitia complicatiilor, este recomandata administrarea medicatiei specifice. Simptomele fibrilatiei atriale pot persista cateva minute sau cateva ore. In cazul in care ele continua timp de mai multe zile la rand, se poate discuta despre fibrilatie atriala cronica. 

Este important de mentionat ca fibrilatia atriala poate fi uneori asimptomatica, ceea ce inseamna ca o pacientul poate avea aceasta afectiune fara sa prezinte simptome specifice. Acest lucru poate face diagnosticarea fibrilatiei atriale dificila si poate creste riscul de complicatii, cum ar fi accidentul vascular cerebral. Prin urmare, este esential ca persoanele care prezinta factori de risc pentru fibrilatia atriala sa faca regulat un screening adecvat.

De asemenea, simptomele pot varia in functie de tipul de fibrilatie atriala pe care o are o persoana. De exemplu, persoanele cu fibrilatie atriala paroxistica pot avea simptome care apar si dispar brusc, in timp ce cele cu fibrilatie atriala persistenta pot avea simptome constante. Este important ca medicul sa evalueze si sa monitorizeze simptomele pentru a determina tipul de fibrilatie atriala si pentru a dezvolta un plan de tratament adecvat.

Impactul simptomelor asupra calitatii vietii poate fi semnificativ. Simptomele fibrilatiei atriale pot limita capacitatea unei persoane de a efectua activitati zilnice si pot duce la anxietate sau depresie. Este important ca pacientii sa primeasca sprijin emotional si psihologic adecvat, pentru a face fata impactului fizic si emotional al acestei afectiuni.

Cum se diagnosticheaza fibrilatia atriala?

Pentru a diagnostica fibrilatia atriala, medicul poate face un examen clinic si va discuta cu pacientul despre simptomele si istoricul medical personal si familial. Acest lucru poate ajuta la identificarea factorilor de risc si a posibilelor cauze ale fibrilatiei atriale. De asemenea, medicul poate utiliza un stetoscop pentru a asculta inima si plamanii, si poate observa aspectul general al pacientului, inclusiv culoarea pielii si umflaturile la nivelul membrelor.

Exista diverse investigatii medicale care pot fi facute pentru evaluarea corecta a functiei cardiace. Medicul cardiolog poate recomanda urmatoarele analize si teste:

• un examen clinic in timpul caruia sa masoare pulsul, tensiunea arteriala si sa verifice sanatatea plamanilor;
• o electrocardiograma (EKG) pentru a inregistra activitatea electrica a inimii timp de cateva secunde. În caz de fibrilatie atriala, EKG arata modificari foarte sugestive;
• monitorizarea Holter, pentru a inregistra activitatea electrica a inimii timp de 24 - 48 ore;
• o ecocardiografie care foloseste ultrasunetele pentru a crea o imagine a inimii in miscare;
• ecocardiografia transesofagiana este o versiune invaziva a ecocardiografiei, realizata prin intermediul unei sonde amplasate in esofag;
• testul de efort care evalueaza functia cardiaca in timpul efortului fizic;
• radiografia toracica pentru evaluarea dimensiunilor inimii si aspectului plamanilor;
• analize de sange pentru identificarea afectiunilor tiroidiene sau a unor eventuale sindroame metabolice [6]. 

Este important de mentionat ca procesul de diagnosticare poate varia de la un pacient la altul si este intotdeauna efectuat de catre un medic specialist in boli cardiovasculare.

Fibrilatia atriala: dieta recomandata

Nu exista o dieta standard recomandata in cazul fibrilatiei atriale, dar orice regim alimentar care respecta principiile formulate de specialisti in ceea ce priveste sanatatea aparatului cardiovascular este o alegere inteleapta. E de preferat ca pacientul sa aiba o alimentatie bogata in fructe și legume, la care se adaugă cerealele integrale. Pestele este o sursa excelenta de proteine si acizi grasi omega-3.

Desi nu exista o dieta care sa vindece afectiunea sau sa inlocuiasca interventia de ablatie in fibrilatia atriala, exista alimente care o pot inrautati:

• alcoolul, in special excesul de alcool;
• cofeina din cafea, sucuri, ceai;
• grapefruit-ul poate interfera cu medicatia;
• glutenul poate creste nivelul general de inflamatie din organism;
• sarea si grasimile saturate;
• alimentele bogate in vitamina K: legumele cu frunze verzi pot interfera cu medicatia anticoagulanta.

In plus fata de recomandarile legate de o dieta sanatoasa, medicul poate sugera administrarea unui supliment alimentar. Cel mai probabil, recomandarea va fi pentru un supliment care contine:

• magneziu;
• ulei de peste;
• coenzima Q10;
• taurina. 

Nu uita ca toate acestea sunt adjuvante la tratamentul medicamentos; nu exista, pentru fibrilatia atriala, un tratament naturist care sa inlocuiasca interventia alopata. 

Exercitiul fizic pentru prevenirea fibrilatiei atriale

Exercitiul fizic este in mod special important pentru sanatatea cardiaca. Exercitiile de intensitate crescuta de tipul alergatului pot fi excesive pentru o persoana care sufera de fibrilatie atriala, dar miscarea moderata de tipul mersului pe jos, inotului sau mersului cu bicicleta ard calorii, intaresc inima si amelioreaza stresul. 

Fibrilatia atriala: complicatii

Pacientii care sufera de fibrilatie atriala, care urmeaza tratamentul recomandat de catre medic si merg la controale regulate pot preveni posibilele complicatii. In absenta tratamentului, insa, fiibrilatia atriala se poate agrava si poate conduce la decesul pacientului. Printre cele mai serioase complicatii ale fibrilatiei atriale se numara insuficienta cardiaca, infarctul si atacul vascular cerebral. 

Insuficienta cardiaca apare ca urmare a uzurii persistente a muschiului cardiac. Atacul vascular apare consecutiv formarii, la nivelul atriilor care nu se contracta adecvat, a unui tromb. Persoanele cu fibrilatie atriala care nu urmeaza tratamentul adecvat au un risc de 5 ori mai mare de a suferi un atac vascular. 

Fibrilatia atriala poate provoca si alte complicatii, cum ar fi sindromul de sinuzita bolnava, care este o afectiune in care inima bate prea incet sau se opreste pentru scurte perioade de timp. De asemenea, aceasta afectiune poate afecta functia renala si poate duce la insuficienta renala. De asemenea, disfunctiile ficatului pot aparea ca urmare a tulburarilor in fluxul sanguin si a tratamentului medicamentos.

Tratamentele pentru fibrilatia atriala, cum ar fi medicamentele anticoagulante, pot provoca complicatii serioase, inclusiv sangerari severe. De asemenea, unele tratamente pot fi ineficiente sau pot avea efecte secundare neprevazute. Este important ca pacientii sa fie monitorizati indeaproape si sa primeasca tratament adecvat pentru a minimiza riscurile asociate cu medicamentele utilizate in gestionarea fibrilatiei atriale.

Cum se poate preveni fibrilatia atriala?

Majoritatea cazurilor de fibrilatie atriala pot fi gestionate si tratate, doar ca episoadele au tendinta de a se repeta si de a se agrava, in timp. Pentru reducerea riscului de aparitia a fibrilatiei atriale se recomanda:

• o alimentatie echilibrata, bogata in fructe si legume;
• o alimentatie saraca in grasimi saturate si grasimi de tip trans;
• exercitiul fizic regulat;
• mentinerea greutatii in limite normale;
• evitarea fumatului;
• evitarea consumului de alcool;
• consulturi medicale periodice pentru diagnosticarea si tratarea eventualelor afectiuni [1].

Prevenirea fibrilatiei atriale este esentiala pentru a reduce riscul de aparitie a acestei afectiuni. Este important de mentionat ca prevenirea fibrilatiei atriale nu este intotdeauna posibila, deoarece exista si factori de risc care nu pot fi controlati, cum ar fi varsta inaintata, sexul masculin si antecedentele familiale. Cu toate acestea, adoptarea unui stil de viata sanatos si gestionarea afectiunilor medicale existente poate reduce semnificativ riscul de aparitie a fibrilatiei atriale.

Fibrilatia atriala vs. flutter

Atat fibrilatia atriala si flutter-ul sunt aritmii cardiace generate de probleme legate de transmiterea impulsurilor electrice. In ceea ce priveste simptomele, principala diferenta este reprezentata de cat de regulat este pulsul. Simptomele flutterului atrial sunt mai usoare, iar riscul de formare a trombilor este mai mic. 

In cazul fibrilatiei atriale, frecventa cardiaca variaza intre 100 si 175 batai pe minut. In cazul flutterului atrial, pulsul ajunge la 150 batai pe minut. Fibrilatia atriala este o tulburare de ritm cardiac care poate fi gestionata medical cu succes. In absenta tratamentului, insa, ea se poate agrava si poate predispune pacientul la o serie de complicatii severe si chiar unui risc ridicat de deces. Atat fibrilatia atriala cat si flutterul atrial pot avea implicatii pe termen lung asupra sanatatii inimii. Aceste afectiuni pot creste riscul de accident vascular cerebral si insuficienta cardiaca. Pentru a preveni aparitia lor, este recomandat sa se controleze factorii de risc, cum ar fi hipertensiunea arteriala si obezitatea, prin adoptarea unui stil de viata sanatos.

Disclaimer

Daca aveti intrebari sau nelamuriri medicale, va rugam sa discutati cu medicul dumneavoastra. Articolele noastre nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Surse suplimentare de informare:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/atrial-fibrillation/symptoms-causes/syc-20350624 afisat la 17.06.2022
2. https://www.healthline.com/health/living-with-atrial-fibrillation#prevention afisat la 17.06.2022
3. https://www.medicalnewstoday.com/articles/323621 afisat la 17.06.2022
4. https://emedicine.medscape.com/article/151066-overview#a1 afisat la 17.06.2022
5. https://www.nhlbi.nih.gov/health/atrial-fibrillation afisat la 17.06.2022
6. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/atrial-fibrillation afisat la 17.06.2022
7. https://www.bhf.org.uk/informationsupport/conditions/atrial-fibrillation afisat la 17.06.2022
8. https://www.cdc.gov/heartdisease/atrial_fibrillation.htm afisat la 17.06.2022
9. https://www.heart.org/en/health-topics/atrial-fibrillation/what-is-atrial-fibrillation-afib-or-af afisat la 17.06.2022
10. https://www.healthline.com/health/atrial-flutter-vs-atrial-fibrillation#treatment afisat la 17.06.2022