Aerofagia: cauze, manifestari si optiuni de tratament

Aerofagia este termenul medical pentru obiceiul repetitiv de a inghiti aer. Orice persoana inghite o anumita cantitate de aer in timp ce vorbeste, mananca sau rade, dar in cazul pacientilor care sufera de aerofagie, cantitatea de aer este atat de mare incat determina aparitia de simptome gastrointestinale deranjante: balonare, eructatii frecvente si flatulenta excesiva. Aerofagia poate fi cronica sau acuta si poate fi determinata atat de cauze fizice, cat si de factori psihologici. 

Cauzele aerofagiei

Aerofagia poate fi determinata de o mare varietate de cauze, grupate in cateva categorii:

• cauze mecanice;
• cauze medicale;
• cauze psihologice.

Cauze mecanice

Modul in care respiram, mancam si bem joaca un rol esential in aparitia fenomenului de aerofagie. Unele dintre obiceiurile care pot determina inghitirea unei cantitati mari de aer sunt:

• mancatul repede, inghititul alimentelor partial nemestecate;
• vorbitul in timpul mesei;
• mestecatul gumei;
• bautul cu paiul;
• fumatul;
• respiratul pe gura;
• exercitiile fizice intense;
• consumul bauturilor carbogazoase;
• protezele dentare fixate insuficient [1]. 

Cauze medicale

Unele persoane au afectiuni care se pot asocia cu aerofagia. Cea mai frecventa cauza a aerofagiei de natura medicala este reprezentata de utilizarea aparatelor destinate apneei de somn obstructive, denumite aparate de presiune pozitiva continua in caile respiratorii (CPAP). 

Aceste dispozitive furnizeaza o presiune pozitiva constanta de aer in caile respiratorii, prin intermediul unei masti, dar setarea incorecta a presiunii sau congestia nazala a pacientului pot determina inghitirea unei cantitati relativ mari de aer. Conform studiilor, aproximativ jumătate dintre persoanele care folosesc un aparat CPAP sufera de aerofagie [4]. 

Alte situatii care necesita asistarea neinvaziva a respiratiei sunt reprezentate de insuficienta cardiaca sau de boala pulmonara obstructiva cronica [2]. 

Cauze psihologice

Exista un studiu care compara procentul de adulti care sufera de indigestie cu cel al adultilor care sufera de aerofagie, iar rezultatele au demonstrat ca anxietatea este asociata cu 19% dintre persoanele cu aerofagie si cu doar 6% dintre persoanele cu indigestie [1].

Un alt studiu a demonstrat ca persoanele care se plang de eructatii excesive, ragaie mult mai des atunci cand stiu ca se afla sub observatie, decat atunci cand nu stiu ca acest fapt se intampla. Este motivul pentru care specialistii considera ca aerofagia ar putea fi un comportament invatat, utilizat de catre persoanele care sufera de anxietate pentru a gestiona stresul [3]. 

Care sunt simptomele aerofagiei?

Se pare ca un adult sanatos inghite nu mai putin de 2 litri de aer pe zi doar in timp ce mananca si bea. Aproximativ jumatate din aceasta cantitate este eliminata prin eructatie, in timp ce restul calatoreste prin intestin pana este eliminata sub forma flatulentei [4].

Majoritatea persoanelor nu au probleme in legatura cu acest proces, dar aproximativ 23% dintre oameni raporteaza aparitia unor simptome neplacute de ordin digestiv, asociate inghitirii unei cantitati mari de aer [4]].  

Conform unui studiu:

• 56% dintre pacientii cu aerofagie se plang de eructatii frecvente;
• 27% dintre pacientii cu aerofagie se plang de balonare;
• 19% dintre pacientii cu aerofagie se plang de dureri si distensie abdominala [1].

Un lucru caracteristic in cazul pacientilor care sufera de aerofagie este ca aceasta distensie abdominala este mult redusa dimineata (probabil datorita eliminarii unei cantitati mari de aer prin flatulenta) si se agraveaza pe timpul zilei.

Cum se diagnosticheaza aerofagia?

Desi aproximativ o cincime din populatia globului pare sa sufere de aerofagie, cel putin in anumite perioade ale existentei, doar 13% dintre acestea apeleaza la ajutorul medicului, in cautarea unui tratament [4]. 

Aerofagia are simptome comune cu boala de reflux gastroesofagian, cu alergiile alimentare si obstructiile intestinale, prin urmare este foarte posibil ca medicul sa doreasca sa efectueze teste care sa verifice aceste posibile diagnostice [2]. 

Doar daca toate investigatiile sunt negative, nu se identifica nici un fel de tulburare la nivelul tubului digestiv, dar simptomele persista, pacientul va fi diagnosticat cu aerofagie. 

Cum se trateaza aerofagia?

Din punct de vedere al medicamentelor, nu exista foarte multe optiuni de tratament adresate aerofagiei. Unii medici prescriu medicamente pe baza de simeticona sau dimeticona pentru a controla procesul de formare al gazelor la nivel intestinal, dar este doar un tratament simptomatic pentru aceasta problema [1].

Majoritatea specialistilor recomanda terapie comportamentala care sa ii ajute pe pacienti:

• sa fie constienti de obiceiul de a inghiti aer sau de a inghiti in sec;
• sa practice exercitii de control al respiratiei;
• sa deprinda metode eficiente de gestionare a stresului si anxietatii.

Gestionarea individuala a aerofagiei

Poti controla propriile obiceiuri, astfel incat sa reduci pana la eliminare aerofagia, prin exercitii de mindfulness, astfel:

• Cand mananci, ia inghitituri mici si mesteca foarte bine mancarea.
• Modifica modul in care inghiti lichidele si alimentele.
• Tine gura inchisa cand mananci.
• Respira rar si profund.
• Concentreaza-te sa nu mai respiri cu gura deschisa.
• Renunta la fumat, bauturi carbogazoase si guma de mestecat.
• Apeleaza la metode optime de fixare a protezelor dentare.
• Apeleaza la specialist pentru reglarea aparaturii de tip CPAP.
• Trateaza anxietatea si alte tulburari care ar putea genera aerofagia [1]. 

Desi nu reprezinta neaparat o problema importanta de sanatate, nu este obligatoriu sa suporti, pe termen lung, aerofagia si simptomele ei neplacute. Exista metode eficiente de a controla acest obicei, iar medicul tau de familie te poate ajuta cu recomandari in acest sens. 

Atentie! Acest articol are rol strict informativ si nu ține locul unui consult medical avizat. Daca te confrunti cu simptome specifice, adreseaza-te unui medic specialist!

Bibliografie:

1. https://www.healthline.com/health/aerophagia#outlook afisat la 31.08.2022;
2. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/j.1365-2036.2005.02651.x afisat la 31.08.2022;
3. merckmanuals.com/home/digestive-disorders/symptoms-of-digestive-disorders/gas afisat la 31.08.2022;
4. https://www.sleepfoundation.org/cpap/aerophagia afisat la 31.08.2022.