Analize cancer osos: investigatii necesare pentru depistarea cancerului osos
Cancerul osos este un diagnostic infricosator insa, ca in cazul oricarui alt tip de cancer, un diagnostic precoce este esential pentru a creste sansele de vindecare si a prelungi speranta de viata a pacientului. Exploreaza, in continuare, optiunile de diagnostic atunci cand exista o suspiciune de cancer osos, astfel incat sa descoperi care sunt semnalele de alarma care ar trebui sa te trimita la medic!
Continutul articolului
Simptomele cancerului osos - cum sa recunosti primele semne?
Unul dintre primele semne ale cancerului osos poate fi durerea sau sensibilitatea intr-o anumita zona a corpului. Aceasta poate fi constanta sau poate aparea si disparea. Durerea poate deveni mai intensa pe masura ce boala avanseaza. Durerea osoasa este cel mai frecvent simptom al cancerului osos, afectand peste 80% dintre pacienti la momentul diagnosticului [1].
Un alt semn al cancerului osos poate fi prezenta umflaturilor sau nodulilor la nivelul oaselor sau in jurul articulatiilor. Acestea pot fi adesea simtite prin piele, in special in cazul cancerului osos care afecteaza oasele aflate aproape de suprafata corpului, cum ar fi cele ale bratelor sau picioarelor. Nu toti nodulii sau umflaturile sunt cancer, dar este important sa soliciti un consult medical daca observi astfel de modificari.
Fracturile inexplicabile pot fi, de asemenea, un semn al cancerului osos. Oasele slabite de cancer se pot fractura cu usurinta. Daca o persoana sufera o fractura fara un motiv aparent, cum ar fi o cazatura sau un accident, acesta poate fi un semn al cancerului osos [2].
Alte semne includ pierderea in greutate inexplicabila, febra, oboseala constanta sau anemia. Acestea sunt simptome generale care pot indica o varietate de afectiuni, inclusiv cancerul osos. Desi aceste simptome pot fi cauzate de alte afectiuni decat cancerul osos, ele nu trebuie ignorate, mai ales daca persista sau se inrautatesc [3].
Examinarile şi investigaţiile necesare pentru diagnosticul cancerului osos
Diagnosticarea cancerului osos presupune o serie de examinari si investigatii complexe, concepute pentru a identifica si analiza celulele maligne. Printre acestea se numara tomografia computerizata (CT), imagistica prin rezonanta magnetica (IRM), radiografia, analizele de sange si biopsiile osoase. Fiecare dintre aceste metode de examinare are rolul sau specific in procesul de diagnosticare, oferind medicilor detalii valoroase despre starea de sanatate a pacientului [4].
Procesul de diagnostic in cazul cancerului osos incepe adesea cu o evaluare initiala a simptomelor pacientului. In functie de caracteristicile acestora, medicul poate recomanda unele din investigatiile mentionate anterior. Radiografia, de exemplu, este adesea primul test realizat, datorita capacitatii sale de a detecta anomalii osoase. CT si IRM sunt utilizate pentru a obtine imagini detaliate ale oaselor si tesuturilor inconjuratoare, in timp ce examenele de sange si biopsiile osoase pot ajuta la confirmarea prezentei celulelor canceroase [5].
Detectarea timpurie a cancerului osos este esentiala pentru cresterea sanselor de succes ale tratamentului. Rata de supravietuire pe termen lung pentru pacientii cu cancer osos diagnosticat in stadiul initial este de peste 70%, in comparatie cu doar 30% pentru cei diagnosticati in stadii avansate [2].
Investigatii imagistice pentru cancer osos
Investigatiile imagistice reprezinta o componenta esentiala in diagnosticarea cancerului osos, permitand medicilor sa identifice localizarea si extinderea bolii si sa monitorizeze raspunsul la tratament. Tipurile de investigatii imagistice folosite in acest proces includ radiografia, tomografia computerizata (CT), imagistica prin rezonanta magnetica (IRM), scintigrafia osoasa si PET-CT [1].
Radiografia este adesea primul pas in investigarea cancerului osos, oferind o imagine detaliata a structurii osoase. In cazul in care radiografia indica modificari suspecte, se recurge la investigatii mai avansate. Tomografia computerizata (CT) foloseste raze X pentru a crea imagini detaliate ale oaselor si tesuturilor din jur, in timp ce IRM foloseste campuri magnetice si unde radio pentru a crea imagini detaliate ale tesuturilor corpului. Scintigrafia osoasa implica injectarea unei substante radioactive in fluxul sangvin, care se acumuleaza in zonele cu activitate osoasa crescuta, indicand posibile zone de cancer. PET-CT, pe de alta parte, le permite medicilor sa vada cum functioneaza tesuturile si organele la nivel celular, oferind informatii valoroase despre metabolismul tumorilor [5].
Pentru a realiza aceste investigatii imagistice, pacientul trebuie sa se pregateasca corespunzator. In cazul CT sau IRM, acesta poate fi rugat sa nu manance sau sa bea inainte de test. Pentru scintigrafie, substanta radioactiva este administrata cu cateva ore inainte de procedura, ceea ce ii permite sa se acumuleze in oase. Dupa efectuarea investigatiei, imaginile sunt interpretate de un medic radiolog, care va cauta semne de cancer osos [2].
Beneficiile investigatiilor imagistice sunt multiple, de la oferirea unor imagini detaliate si precise ale oaselor si tesuturilor la identificarea stadiului bolii si monitorizarea progresului tratamentului. Cu toate acestea, exista si anumite riscuri. De exemplu, expunerea la radiatii in cazul radiografiei si CT poate creste riscul de cancer, desi acest risc este considerat mic in comparatie cu beneficiile obtinute. In cazul IRM, exista riscul de reactii alergice la substanta de contrast folosita, iar zgomotul puternic al masinii poate fi neplacut pentru unii pacienti [2].
Biopsia osoasa pentru confirmarea diagnosticului
Biopsia osoasa este o procedura medicala esentiala in diagnosticul cancerului osos, care implica prelevarea unei mici mostre de tesut osos pentru a fi analizata in laborator. Procesul incepe cu pregatirea pacientului, ceea ce poate include analize de sange pentru evaluarea starii generale de sanatate si un consult preliminar cu medicul. In ziua interventiei, pacientul este adesea sedat pentru a minimiza disconfortul, dupa care medicul foloseste un ac special sau un bisturiu pentru a preleva mostra de tesut. Dupa procedura, este necesara o perioada de recuperare, in care pacientul poate resimti un anumit grad de durere sau disconfort [3].
Exista doua tipuri principale de biopsii osoase: biopsia cu ac si biopsia chirurgicala. Biopsia cu ac este mai putin invaziva si se realizeaza de obicei sub anestezie locala. In acest caz, medicul foloseste un ac lung pentru a preleva o mostra de tesut osos. Pe de alta parte, biopsia chirurgicala implica o incizie mai mare si este adesea realizata sub anestezie generala. Aceasta metoda este de obicei utilizata atunci cand medicul are nevoie de o mostra de tesut mai mare sau cand biopsia cu ac nu este posibila [2].
Ca orice procedura medicala invaziva, biopsia osoasa poate avea anumite riscuri si complicatii. Cele mai comune dintre acestea includ infectiile, sangerarea si reactiile adverse la anestezie. Cu toate acestea, riscurile sunt relativ rare si medicii iau toate masurile necesare pentru a le minimiza.
Rezultatele biopsiei osoase sunt apoi analizate de un patolog, care poate confirma sau infirma prezenta cancerului osos. In plus, analiza poate indica gradul de agresivitate al cancerului si daca acesta s-a raspandit in alte parti ale corpului [4].
Analize de sange pentru cancer osos
Analizele de sange joaca un rol important in diagnosticarea si monitorizarea cancerului osos. Exista mai multe tipuri de teste de sange utilizate in acest proces, fiecare avand rolul sau specific. Hemoleucograma completa este folosita pentru a evalua starea generala de sanatate a pacientului si pentru a detecta semnele unei posibile infectii sau anemii. Testele de biochimie a sangelui ajuta la depistarea anumitor substante chimice in sange care pot indica prezenta unei tumori. Testele de markeri tumorali sunt utilizate pentru a detecta anumite proteine produse de celulele canceroase, in timp ce testele pentru inflamatie pot indica prezenta unei tumori sau a unei infectii [1].
Analizele de sange sunt foarte importante in diagnosticul cancerului osos deoarece ele permit identificarea anumitor anomalii sau semne ale bolii. De exemplu, nivelurile ridicate de calciu sau fosfataza alcalina in sange pot indica prezenta unei tumori osoase. Este important de mentionat ca aceste teste nu pot confirma diagnosticul de cancer osos, ci doar sugera posibilitatea acestuia [5].
Dupa o analiza detaliata a simptomelor, investigatiilor si analizelor necesare pentru detectarea cancerului osos, am demonstrat clar importanta recunoasterii timpurii a semnelor de ingrijorare si a efectuarii testelor adecvate. Intelegerea acestui tip de cancer poate ajuta la o diagnosticare precoce, crescand astfel sansele de supravietuire si recuperare.
Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!
Surse:
- “Bone Cancer - Diagnosis.” Nhs.uk, 20 Oct. 2017, www.nhs.uk/conditions/bone-cancer/diagnosis/, accesat la 20.06.2024;
- “Bone Cancer - Diagnosis and Treatment - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2018, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bone-cancer/diagnosis-treatment/drc-20350221, accesat la 20.06.2024;
- “Diagnosing Bone Cancer.” Www.macmillan.org.uk, www.macmillan.org.uk/cancer-information-and-support/bone-cancer/diagnosing, accesat la 20.06.2024;
- “Testing for Bone Cancer.” Www.cancer.org, www.cancer.org/cancer/types/bone-cancer/detection-diagnosis-staging/how-diagnosed.html, accesat la 20.06.2024;
- “Tests for Bone Cancer.” Www.cancerresearchuk.org, www.cancerresearchuk.org/about-cancer/bone-cancer/getting-diagnosed/tests-bone-cancer, accesat la 20.06.2024.