Anevrism cerebral: cauze, simptome, tratament

Ce este anevrismul cerebral?

Anevrismul cerebral reprezinta o dilatare anormala a arterelor cerebrale, aparuta ca urmare a slabirii peretilor vaselor de sange. Poate aparea oriunde in creier, dar de cele mai multe ori se formeaza in spatiul subarahnoidian, adica zona dintre creier si tesutul care il acopera. Dimensiunea sa poate varia intre cativa milimetri si cativa centrimetri. Majoritatea anevrismelor cerebrale, in special cele mici, nu provoaca probleme, fiind adesea depistate doar in urma unei investigatii imagistice pentru o alta afectiune. Uneori insa, acestea se rup si provoaca hemoragii in spațiul dintre craniu si creier (hemoragie subarahnoidiana) sau in interiorul creierului (hemoragie intracerebrala). Acest tip de anevrism poate aparea la orice persoana, dar sunt mai frecvent intalnite in randul adultilor cu varste cuprinse intre 30 si 60 de ani, in special la femei.

Cauzele anevrismului cerebral

Cauzele exacte care duc la dezvoltarea anevrismelor cerebrale nu sunt intotdeauna clare. Ceea ce se stie este ca aceste anevrisme tind sa se formeze la nivelul unei bifurcatii arteriale (punctul unde se divid si se ramifica vasele de sange), deoarece aceste zone sunt mai slabe. Este important de stiut ca fiecare caz poate fi diferit, factorii de risc si cauzele pot varia de la persoana la persoana.

Factori de risc

Chiar daca nu se cunosc intotdeauna cauzele care duc la formarea anevrismelor cerebrale, au fost identificati factorii care pot contribui la slabirea peretilor arteriali. Unii sunt mosteniti, altii se dezvolta in timp. Lista acestora include: 

• tulburari genetice ale tesutului conjunctiv care slabesc peretii arteriali (sindrom Ehlers-Danlos); 
• boala polichistica renala; 
• coarctatie de aorta; 
• sindrom Marfan;
• malformatii arterio-venoase cerebrale; 
• antecendente familiale de anevrism cerebral (in special la rude de gradul I: copii, frati sau parinti); 
• hipertensiune arteriala netratata; 
• fumat; 
• consum de droguri; 
• consum excesiv de alcool; 
• varsta (peste 40 de ani). 

Alti factori de risc, mai putin comuni, sunt:

• traumatismele craniene; 
• tumorile cerebrale; 
• infectia peretelui arterial.

Factorii de risc pentru anevrismul cerebral pot varia si pot influenta probabilitatea dezvoltarii acestei afectiuni grave. Este important de mentionat ca acesti factori de risc pot varia de la caz la caz si nu toate persoanele expuse acestor factori vor dezvolta anevrisme cerebrale. Cu toate acestea, in cazul in care exista un istoric familial pozitiv sau pacientul prezinta una dintre conditiile medicale mentionate, este recomandat sa discuti cu medicul si sa efectuezi controale regulate pentru a depista eventualele anevrisme cerebrale.

Tipuri de anevrism cerebral

Exista 3 tipuri diferite de anevrisme cerebrale: 

• anevrismul cerebral sacular: are forma unui sac si este atasat de o artera principala sau de una dintre ramificatiile acesteia. Este cea mai comuna forma de anevrism cerebral, apare in special la adulti si se gaseste de obicei pe arterele de la baza creierului. Anevrismul cerebral sacular poate varia in dimensiune si poate sa creasca in timp, reprezentand un risc de rupere si sangerare.
• anevrismul cerebral fusiform: se prezinta sub forma unei umflaturi ce se dezvolta pe toate partile arterei si este rar intalnit.
• anevrismul cerebral micotic: apare ca urmare a unei infectii care poate afecta uneori arterele din creier, slabind peretele acestora. Sunt de obicei asociate cu endocardita infectioasa, o infectie a inimii. Aceste anevrisme pot fi mai mici si mai instabile decat celelalte tipuri de anevrisme, ceea ce creste riscul de rupere si sangerare.

Anevrismele cerebrale mai pot fi clasificate si dupa dimensiune. In functie de acest criteriu, literatura medicala mentioneaza: 

• anevrisme mici: au diametrul mai mic de 11 mm; 
• anevrisme mari: au diametrul intre 11 si 25 de mm; 
• anevrisme gigante: au diametrul peste 25 de mm.

Simptomele anevrismului cerebral

In general, anevrismele cerebrale provoaca simptome doar daca sunt foarte mari sau se rup. In cazul unui anevrism cerebral nerupt, simptomele apar atunci cand, din cauza dimensiunii sale, acesta exercita presiune pe tesuturi si nervi si pot include: 

• durere deasupra si in spatele ochiului;
• amorteala; 
• slabiciune; 
• paralizie ce afecteaza o parte a fetei; 
• pupile dilatate; 
• tulburari de vedere sau vedere dubla. 

Daca anevrismul se rupe, de obicei, primul simptom care apare este durerea de cap brusca si severa; alte simptome ce pot aparea in cazul unui anevrism cerebral rupt sunt: 

• vedere dubla; 
• greata; 
• varsaturi; 
• senzatia de gat intepenit; 
• sensibilitate la lumina; 
• convulsii; 
• pierderea constientei; 
• stop cardiac.

Diagnosticul anevrismului cerebral

Inainte de efectuarea testelor de diagnostic, medicul va efectua o evaluare a simptomelor si a istoricului medical al pacientului. Acest lucru poate include intrebari despre orice simptom pe care pacientul l-a experimentat si orice antecedente de anevrisme sau boli vasculare in familie. Evaluarea riscurilor este, de asemenea, un aspect important al diagnosticului. Medicul poate verifica tensiunea arteriala, colesterolul si greutatea pacientului. De asemenea discuta despre obiceiurile de viata nesanatoase, cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool.

In cazul in care o persoana prezinta simptome precum cele mentionate, medicul poate recomanda mai multe teste pentru a determina daca s-a produs o hemoragie subarahnoidiana sau daca a existat un alt tip de accident vascular cerebral. Aceste teste pot include: 

• tomografia computerizata (CT): este o investigatie imagistica ce foloseste razele X pentru a produce imagini 2D ale creierului. De obicei, este primul test la care se apeleaza atunci cand se banuieste existenta unei anevrism cerebral.
• analiza lichidului cefalorahidian: poate detecta prezenta celulelor rosii din sange in lichidul cefalorahidian (lichidul din jurul creierului si coloanei vertebrale). Cel mai adesea, pentru recoltarea lichidului cefalorahidian, se va efectua o punctie lombara. 
• RMN: foloseste unde radio generate de computer si un camp magnetic pentru a crea imagini detaliate bidimensionale si tridimensionale ale creierului si a determina daca a existat sangerare in creier.
• angiografia cerebrala: presupune introducerea unui cateter (un tub subtire si flexibil) intr-o artera mare, ghidarea acestuia sub control radioscopic pana la nivelul vaselor de sange din creier si injectarea unei substante de contrast ce permite vizualizarea arterelor folosind raze X, cu ajutorul unui aparat special numit angiograf. Pot fi astfel depistate blocajele de la nivelul arterelor, dar și zonele slabite. De obicei, aceasta investigatie este utilizata atunci nu se pot obtine suficiente informatii in urma altor teste.

Este bine sa stii ca diagnosticul si tratamentul anevrismului cerebral trebuie realizate de catre profesionisti in domeniul medical. 

Complicatiile anevrismului cerebral

Un anevrism rupt poate cauza complicatii grave, inclusiv: 

• resangerare; 
• hiponatremie (scaderea nivelului de sodiu din sange); 
• hidrocefalie (acumularea de lichid cefalorahidian in creier); 
• vasospasm (contractia arterelor din creier, care limiteaza fluxul sangvin in zonele vitale ale creierului);
• convulsii.

Complicatiile anevrismului cerebral pot fi severe si pot pune in pericol viata pacientului. Complicatiile anevrismului cerebral pot varia in functie de fiecare caz in parte si pot depinde de mai multi factori, inclusiv dimensiunea si localizarea anevrismului, precum si de interventia medicala prompta si adecvata.

Optiuni de tratament pentru anevrismul cerebral

Nu toate anevrismele cerebrale necesita tratament. In cazul anevrismelor nerupte este suficienta, de obicei, monitorizarea acestora. Depinde insa de tipul, dimensiunea si localizarea anevrismului, riscul de rupere, varsta si gradul de sanatate a persoanei afectate, istoricul medical personal si familial, dar si riscurile tratamentului. Atunci cand tratamentul este necesar, exista mai multe optiuni pentru anevrismul cerebral. 

Tratament chirurgical deschis 

Cliparea anevrismului este o procedura ce presupune intreruperea fluxului de sange catre acesta prin localizarea vaselor de sange care il alimenteaza si plasarea unui clip metalic minuscul pe gatul anevrismului. Pentru a avea acces la anevrism si vasele de sange care il alimenteaza, medicul va efectua o craniotomie (va indeparta o portiune a craniului). In general, aceasta procedura s-a dovedit a fi foarte eficienta, in functie si de localizarea, dimensiunea si forma anevrismului. 

Tratament endovascular 

Mai putin invaziva decat cliparea, embolizarea anevrismului cerebral presupune introducerea unui cateter pana la anevrism si inserarea unui dispozitiv numit coil care va il va umple, blocand astfel, total sau partial, fluxul sanguin catre anevrism, ceea ce il va impiedica sa creasca sau sa se rupa. Anevrismele tratate astfel pot recidiva uneori, ceea ce inseamna ca ar putea fi necesar ca aceasta procedura sa fie repetata de mai multe ori pe parcursul vietii. O alta metoda de a devia fluxul sanguin departe de anevrism este de a introduce un stent mic in artera. Aceasta procedura este folosita mai des in cazul anevrismelor mari sau a celor care nu pot fi tratate prin alte metode.

Tratament medicamentos 

In unele cazuri, pentru gestionarea simptomelor si reducerea complicatiilor se va recomanda tratament medicamentos. Acesta poate include: 

• medicamente anticonvulsivante: pentru a preveni convulsiile cauzate de un anevrism rupt; 
• blocante ale canalelor de calciu: pot contribui la reducerea riscului unui accident vascular cerebral prin vasospasm; 
• analgezice: pentru a ameliora durerile de cap.

Modificarea stilului de viata

O componenta importanta a tratamentului anevrismului cerebral include modificari ale stilului de viata. Renuntarea la fumat, mentinerea unei tensiuni arteriale sanatoase, o dieta echilibrata si exercitiile regulate sunt aspecte cheie pentru reducerea riscului de rupere a anevrismului si imbunatatirea starii generale de sanatate.

Masuri de preventie a anevrismului cerebral

Anevrismele cerebrale nu pot fi prevenite intotdeauna, dar renuntarea la fumat poate contribui la scaderea riscului dezvoltarii acestora. Poate ajuta, de asemenea, si reducerea valorilor tensiunii arteriale. Pentru a face asta: 

• adopta o dieta sanatoasa si echilibrata, bogata in fructe si legume, si incearca sa reduci consumul de sare. 
• consuma alcool cu moderatie. 
• tine greutatea sub control. 
• fa miscare in mod regulat. 
• redu consumul de bauturi cu cafeina!

Oricine, indiferent de varsta sau sex, poate suferi un anevrism cerebral fara a avea vreun simptom. Prognosticul depinde de varsta si gradul de sanatate, afectiunile neurologice preexistente, localizarea anevrismului, gradul de sangerare si resangerare, dar si de cat de repede se intervine pentru tratarea acestuia si daca tratamentul are sau nu succes. In circa 25% dintre cazurile de ruptură a anevrismului, decesul survine in primele 24 de ore; in alte 25% dintre cazuri, acesta survine in decurs de 6 luni, pe fondul complicatiilor aparute. Din cauza hemoragiei subarahnoidiene, unele persoane pot ramane cu leziuni neurologice permanente; altele se recupereaza cu o diazabilitate mica sau chiar in lipsa oricarei dizabilitati.

Important de retinut!

Cu cat anevrismul este diagnosticat si tratat mai repede, cu atat mai mult cresc sansele de recuperare completa. Medicul este singurul in masura sa stabileasca un diagnostic si planul de tratament corespunzator. 

Anevrismul cerebral este o afectiune grava care poate fi fatala, daca nu este diagnosticata si tratata la timp. In acest articol, am subliniat importanta prevenirii si interventiei timpurii. De asemenea, am trecut in revista tipurile de anevrisme cerebrale, simptomele, factorii de risc si optiunile de tratament

Disclaimer

Daca aveti intrebari sau nelamuriri medicale, va rugam sa discutati cu medicul dumneavoastra. Articolele noastre nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Surse suplimentare de informare:

1. „Brain Aneurysm - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/brain-aneurysm/symptoms-causes/syc-20361483. Accessed 27 Sept. 2022.
2. „Cerebral Aneurysm – Symptoms, Diagnosis and Treatments.” Aans.org, 2022, www.aans.org/en/Patients/Neurosurgical-Conditions-and-Treatments/Cerebral-Aneurysm. Accessed 27 Sept. 2022.
3. „Cerebral Aneurysms Fact Sheet | National Institute of Neurological Disorders and Stroke.” Nih.gov, 2018, www.ninds.nih.gov/cerebral-aneurysms-fact-sheet#2. Accessed 27 Sept. 2022.
4. NHS Choices. Prevention - Brain Aneurysm. 2022, www.nhs.uk/conditions/brain-aneurysm/prevention/. Accessed 27 Sept. 2022.
5. „Statistics and Facts - Brain Aneurysm Foundation.” Brain Aneurysm Foundation, 5 May 2021, www.bafound.org/about-brain-aneurysms/brain-aneurysm-basics/brain-aneurysm-statistics-and-facts/. Accessed 27 Sept. 2022.