Argiroza: cauze, simptome, tratament

Ce este argiroza?

Argiroza, cunoscuta si ca „argirie”, este o afectiune dermatologica rara care se manifesta in urma expunerii prelungite la particule de argint sau compusi ai acestuia [1]. Desi nu este larg raspandita, aceasta boala poate avea impact asupra calitatii vietii individului afectat. Astfel, sunt necesare intelegerea si cunoasterea acestei afectiuni, in special pentru persoanele care lucreaza in industriile in care se foloseste argintul sau compusii sai. 

Pe langa aspectul neobisnuit al pielii, care capata o nuanta gri-albastruie, argiroza poate avea si alte consecinte pe termen lung asupra sanatatii. Pe masura ce argintul se acumuleaza in organism, acesta se poate depune in celulele pielii, dar si in alte organe vitale precum rinichii sau ficatul. Depozitele de argint pot perturba functionarea normala a acestor organe si pot provoca simptome variate.

Desi incidenta argirozei este relativ scazuta, cunoasterea acestei afectiuni este utila. Persoanele care lucreaza in anumite industrii, cum ar fi prelucrarea metalelor sau fotografie traditionala, sunt deosebit de expuse riscului de argiroza [2]. Prin urmare, constientizarea riscurilor si a semnelor de argiroza este necesara pentru a asigura un diagnostic si tratament prompt.

Tipuri de argiroza

Exista trei tipuri de argiroza [2]:

• argiroza generalizata, unde simptomele afecteaza intregul corp sau zone mari ale pielii [2];
• argiroza localizata. In acest caz, simptomele se manifesta doar intr-o mica parte a corpului sau intr-o anumita zona a pielii [2];
• argiroza care afecteaza doar unul sau ambii ochi, provocand schimbari vizibile in aceasta zona [2].

Din ce cauze apare argiroza?

Argiroza apare ca urmare a expunerii prelungite la argint [1]-[2]-[3]:

• argintul poate fi introdus in organism prin ingestie, absorbtie sau inhalare, iar in cazul unei expuneri prelungite, acesta poate determina formarea unor depozite de granule de argint in piele si in alte tesuturi, ceea ce duce la aparitia simptomelor argirozei;
• un alt factor de risc este utilizarea produselor medicinale ce contin argint. Exista o serie de medicamente, precum spray-uri nazale sau alte produse pentru uz intern, care pot contine argint. De asemenea, unele tratamente alternative sau suplimente alimentare pot contine acest metal, cum sunt, de exemplu, cele cu argint coloidal. Utilizarea indelungata sau in doze mari a acestor produse poate duce la acumularea de argint in organism si la aparitia argirozei;
• exista si anumite profesii care implica o expunere constanta la argint si sunt considerate factori de risc pentru argiroza. Acestea includ muncitorii in minerit, in industria fotografica, in fabricarea bijuteriilor sau a altor produse din argint. Persoanele cu un sistem imunitar slabit sau care sufera de boli cronice pot fi mai susceptibile la argiroza;
• consumul de apa sau alimente contaminate cu argint poate duce la dezvoltarea argirozei. Acest lucru se intampla, de obicei, in zonele in care solul este bogat in argint sau in locurile in care apa este tratata cu argint pentru a o purifica. 

Care sunt simptomele argirozei?

Argiroza se manifesta printr-o serie de simptome vizibile si neobisnuite [2]:

• pielea capata o nuanta gri-albastruie sau gri, iar zonele expuse la soare devin mai inchise la culoare, fenomen cunoscut sub numele de hiperpigmentare [2];
• unghiile pot deveni mai inchise decat de obicei [2];
• pe portiuni ale pielii pot aparea mici umflaturi (macule) de culoare gri-albastruie [2].

Semnele timpurii ale acestei afectiuni pot aparea in gura, unde sectiuni ale gingiilor devin gri-maronii inainte ca simptomele sa se extinda pe piele.

Simptomele argirozei pot varia in functie de mai multi factori. Cantitatea de argint acumulata in corp, modul in care argintul a fost introdus in organism si intervalul de timp in care argintul a fost prezent in corp sunt toti factori care influenteaza manifestarile bolii. Aceste variabile determina severitatea si extinderea simptomelor, facand fiecare caz de argiroza unic.

Pe langa simptomele cutanate, acumularea de argint in organism poate provoca si alte probleme de sanatate. Printre simptomele suplimentare se numara durerea abdominala, oboseala, durerile de cap si afectarea functiei rinichilor. De asemenea, pot aparea rezistenta la anumite medicamente, iritatii ale pielii si convulsii, toate acestea contribuind la complexitatea si gravitatea argirozei [2].

Cum se diagnosticheaza argiroza?

Cu toate ca autoevaluarea nu poate inlocui un diagnostic medical profesionist, exista anumite indicii care ar putea sugera prezenta argirozei. De exemplu, daca ai fost expus la argint sau la produse care contin argint, acesta ar putea fi un factor care sa sugereze posibilitatea dezvoltarii argirozei. De asemenea, daca ai observat orice schimbari in coloratia pielii sau a ochilor, acestea ar putea fi un semn al acestei afectiuni.

Diagnosticarea argirozei incepe, in mod obisnuit, cu o vizita la un medic specialist dermatolog sau internist. Acesta va discuta cu pacientul despre simptomele pe care acesta le prezinta si despre istoricul sau medical. In cazul in care exista suspiciunea ca este vorba despre argiroza, medicul va solicita efectuarea unui examen fizic si a diverselor teste.

Testele necesare pentru diagnosticarea argirozei pot include teste de sange si biopsii ale pielii. Testele de sange pot ajuta la determinarea nivelului de argint din corp, in timp ce biopsiile pot ajuta la identificarea depozitelor de argint din piele. In anumite cazuri, pot fi necesare si alte teste, cum ar fi examenele radiologice sau analizele de urina in laborator.

Important de retinut: orice simptom sever sau persistent necesita un consult medical imediat. De exemplu, daca pielea devine gri sau albastra in mod neobisnuit sau daca apar dificultati de respiratie, acestea ar putea fi semne ale argirozei si ar trebui sa fie investigate imediat de un medic. 

In ce consta tratamentul pentru argiroza?

Tratamentul argirozei poate fi un proces de durata si necesita angajamentul pacientului. Nu exista o solutie rapida sau garantata, iar succesul tratamentului depinde de o serie de factori, inclusiv severitatea afectiunii, starea generala a pacientului, urmarea unei diete sanatoase si raspunsul pacientului la tratament.

Tratamentul pentru argiroza poate include o varietate de abordari, in functie de severitatea si localizarea depunerilor de argint:

Tratament medicamentos

In multe cazuri, tratamentul medicamentos pentru argiroza este prima linie de abordare si poate include utilizarea de chelatori, medicamente care ajuta la eliminarea argintului din organism. Aceste medicamente actioneaza prin legarea de particulele de argint si facilitarea eliminarii lor din organism.

Tratament chirurgical

In cazurile severe, poate fi necesara interventia chirurgicala, de exemplu, cu laser, pentru a indeparta depunerile de argint. Acest lucru poate presupune excizia chirurgicala a zonelor de piele afectate sau, in cazurile in care argintul s-a acumulat in alte organe, proceduri mai complexe.

Tratamente alternative si complementare

Terapiile alternative si complementare, cum ar fi suplimentele alimentare, dietele speciale sau terapiile de detoxifiere, sunt uneori explorate in tratamentul argirozei. Totusi, aceste metode nu sunt inca pe deplin validate de cercetarile stiintifice si ar trebui utilizate cu precautie si numai la recomandarea medicului. 

Monitorizare medicala

Pentru a controla simptomele si a preveni complicatiile, argiroza necesita o monitorizare si ingrijire continua. Acest lucru poate include vizite regulate la medic, teste de sange periodice pentru a monitoriza nivelurile de argint din organism si respectarea stricta a planului de tratament.

Se poate preveni argiroza?

Pentru a reduce riscul de a dezvolta argiroza, este important sa eviti utilizarea produselor care contin argint. Daca lucrezi cu argint, asigura-te ca porti echipament de protectie personala adecvat pentru a minimiza expunerea. De asemenea, utilizarea cremei de protectie solara poate preveni inchiderea pielii din cauza expunerii la soare, cunoscuta sub numele de „hiperpigmentare”.

Discuta cu medicul tau daca iei medicamente care contin argint pentru a evalua riscurile si beneficiile acestora. In plus, inlocuirea plombelor dentare din amalgam care contin argint poate fi o masura preventiva utila. Aceste actiuni pot contribui la reducerea riscului de a dezvolta argiroza si la mentinerea sanatatii generale a pielii si a organismului. 

Disclaimer: Acest articol are scop informativ si nu inlocuieste sfatul medical profesionist. Este imperios ca oricine suspecteaza ca ar putea avea argiroza sa solicite ajutor medical cat mai repede posibil. Doar un medic dermatolog sau internist poate confirma prezenta argirozei prin efectuarea testelor adecvate si interpretarea corecta a rezultatelor.

Bibliografie: 

1. Jerger, Stephanie E., and Utsav Parekh. “Argyria.” PubMed, StatPearls Publishing, 2021, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK563123 (accesat la 29 oct. 2024);

2. Cleveland Clinic. “Argyria: What Is It?” Cleveland Clinic, 28 July 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/25163-argyria (accesat la 29 oct. 2024);

3. Sherwood, Alison. “What Is Argyria? When Over-Exposure to Silver Turns Skin Blue.” WebMD, www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/argyria-overview.