Colonoscopie: ce este, cand e indicata, pregatire

Ce este o colonoscopie?

Colonoscopia este o procedura medicala endoscopica, efectuata pentru a depista eventuale anomalii sau modificari aparute la nivelul mucoasei intestinului gros sau a colonului, cat si in zona rectala.

Colonul sau intestinul gros este pozitionat in cavitatea abdominala, intre stomac si rect, are un diametru de 3-8 centimetri si o lungime de 1,6 metri. Colonul, care face parte din tractul gastro-intestinal, preia alimente triturate in stomac, absoarbe nutrientii necesari bunei functionari a organismului si elimina resturile alimentare spre zona rectala si anus, deschiderea prin care fecalele sunt eliminate din organism. Colonoscopia poate fi efectuata atat la adulti, cat si la copii.

Colonoscopia sau endoscopia digestiva inferioara la adulti se realizeaza utilizand un instrument format dintr-un tub subtire, cu o lungime de 130-160 cm, flexibil, cu o camera video pozitionata in varf si dotata cu flux luminos prin care sunt vizualizate interiorul si peretii intestinului si posibilele anomalii si excrescente. Procedura permite vizualizarea intregului colon si ultimii centimetri ai intestinului subtire, tubul fiind introdus prin orificiul anal. De asemenea, pe durata unei investigatii, pot fi prelevate si probe de tesut pentru efectuarea unei biopsii sau pot fi indepartate excrescente anormale, cum ar fi polipii.

Polipii colonici (polipi pe colon) sunt excrescente care pot aparea pe unii dintre peretii colonului si pot provoca probleme de sanatate. Majoritatea polipilor colonici sunt de origine benigna, insa unii se pot transforma in tumori maligne sau polipi cancerosi. In functie de forma, marimea si pozitia lor, polipii pot fi indepartati in timpul colonoscopiei cu ajutorul unui bisturiu electric, printr-o procedura numita polipectomie.

Colonoscopia la sugari si copii mici se face doar cu instrumente concepute pentru endoscopia superioara, dat fiind faptul ca organele prezinta diferente de diametru fata de cele ale unei persoane adulte. Colonoscopia la copiii cu varsta intre 3 si 4 ani poate fi efectuata, de obicei, cu un colonoscop conceput special pentru ei.

Colonoscopia este considerata o procedura de rutina; totusi, foarte rar, pot aparea complicatii precum:

• sangerare, in cazul in care a fost prelevata o proba pentru biopsie;
• sangerare dupa indepartarea unor polipi sau a unui alt tesut anormal;
• o reactie negativa la sedativul utilizat;
• o ruptura sau perforatie in peretele rectal sau colon.

Daca o persoana nu vrea investigatia in forma sa traditionala, exista o procedura alternativa, colonoscopie virtuala, care utilizeaza instrumente imagistice, rezonanta magnetica sau computer tomograful pentru obtinerea de informatii vizuale din zona colonului. Investigatia nu are, insa, capacitatea de a identifica polipii de dimensiuni reduse. Colonoscopia traditionala ramane cea mai eficienta procedura pentru depistarea si extirparea unor tesuturi anormale, pentru indepartarea unor polipi de la nivelul colonului.

Colonoscopia este considerata cea mai eficienta metoda de screening pentru cancerul de colon, avand o rata de detectare a polipilor si a tumorilor de aproximativ 95%. De asemenea, unele surse indica faptul ca aceasta procedura poate reduce riscul de dezvoltare a cancerului de colon cu pana la 70%.

Cat dureaza o colonoscopie cu anestezie?

Colonoscopia se poate face cu sau fara anestezie. In cazul in care se opteaza pentru a doua varianta, trebuie spus ca procedura nu dureaza mai mult decat colonoscopia fara anestezie. Este nevoie de un timp mai indelungat pentru pregatire si pentru refacere. Inainte de colonoscopia cu anestezie, pacientul trebuie sa semneze documente medicale, iar dupa procedura pacientul are nevoie de 20-30 de minute pentru refacere. Se recomanda pacientului sa plece insotit si sa nu conduca masina, sa ia decizii importante in ziua procedurii. De asemenea, medicul recomanda o zi libera dupa procedura unei colonoscopii cu anestezie.

Colonoscopie virtuala

Mai exista o varianta de colonoscopie, colonoscopia virtuala, care este de fapt o metoda de screening non-invaziva prin care se pot obtine imagini CT (2D sau 3D) de calitate, asemanatoare cu cele obtinute prin colonoscopia clasica. Colonoscopia virtuala permite evaluarea amanuntita a colonului si a celorlalte organe interne care se afla in abdomen: ficat, colecist, uter, ovare, vezica urinara. Aceasta procedura este recomandata in leziuni abdominale cu potential cancerigen, anemie feripriva, colita ulcerativa, boala Crohn. Colonoscopia virtuala presupune un disconfort mai mic din partea pacientului, de asemenea procedura dureaza mai putin decat o colonoscopie clasica, iar pacientul poate pleca acasa imediat dupa procedura. Exista si cateva dezavantaje, cum ar fi faptul ca procedura nu permite realizarea unei biopsii, iar pacientul trebuie sa nu manance sau sa bea cu cateva ore inainte de efectuarea procedurii.

Cand este indicata colonoscopia?

Colonoscopia poate fi efectuata ca forma de screening pentru cancerul de colon sau rectal, colorectal, dar si pentru diagnosticarea altor probleme de sanatate:

• identificarea semnelor de cancer si a altor probleme de sanatate;
• identificarea polipilor si indepartarea acestora;
• evaluarea naturii polipilor sau a altor formatiuni anormale;
• stabilirea cauzei unor modificari inexplicabile de digestie, tranzit intestinal, constipatie cronica sau diaree;
• evaluarea simptomelor de durere abdominala;
• stabilirea cauzei sangerarilor rectale sau a sangelui in scaun;
• evaluarea motivelor manifestarii unei anemii sau a unei pierderi bruste in greutate.

In general, se recomanda efectuarea colonoscopiei la fiecare zece ani persoanelor cu varsta peste 50 de ani. In cazul celor care prezinta un risc crescut de cancer de colon sau rectal, este nevoie ca investigatia sa fie repetata cu o frecventa mai mare, de la unul la cinci ani. Categoriile de persoane supuse unui risc major sunt:

• persoanele care sufera de boala inflamatorie intestinala;
• persoane cu antecedente familiale de cancer la colon sau rectal;
• persoanele carora le-au fost indepartati polipi in timpul unei colonoscopii anterioare;
• persoane cu antecedente de cancer de colon sau rectal;
• persoane supraponderale, obeze, sedentare;
• persoane consumatoare de tutun si de alcool.

Este important sa discuti cu medicul despre necesitatea colonoscopiei si sa iei in considerare recomandarile si factorii de risc specifici.

Cum se face pregatirea?

Pregatirea pentru colonoscopie trebuie facuta conform instructiunilor medicului specialist. Persoana care va fi supusa procedurii trebuie sa urmeze o dieta lichida timp de 24 pana la 72 de ore care poate include:

• supe simple, lichide;
• cafea fara lapte sau frisca;
• ceai;
• suc fara pulpa;
• apa.

De asemenea, medicul va prescrie laxative in scopul curatarii complete a colonului pentru efectuarea, in conditii optime, a procedurii. Aportul de alimente este oprit complet cu o seara inaintea efectuarii procedurii.

Important de retinut!

• Nu este indicat aportul de lichide care contin coloranti de culoare rosie sau violet, deoarece pot interveni asupra interpretarii rezultatelor procedurii.
• In cazul in care persoana urmeaza un tratament medicamentos sau cu suplimente nutritive medicamente pentru diabet zaharat sau vitamine care contin fier trebuie sa informeze medicul, deoarece acestea pot influenta bunul mers al procedurii. De asemenea, persoana trebuie sa comunice medicului daca sufera de inima, plamani, daca are alergii la medicamente sau daca este insarcinata.

Este important de mentionat ca pregatirea pentru colonoscopie reprezinta un aspect crucial pentru succesul si acuratetea procedurii. Pacientii trebuie sa urmeze cu atentie instructiunile medicului si sa se asigure ca isi informeaza medicul despre orice medicamente sau suplimente pe care le iau in mod regulat.

Cum se desfasoara colonoscopia?

Colonoscopia se desfasoara intr-o clinica medicala sau in spital, in prezenta medicului specialist si a unui anestezist, daca procedura este facuta cu sedare partiala sau totala a persoanei. Durata totala a procedurii este de 30 - 60 de minute.

Pe durata procedurii, persoana va sta intinsa pe un pat de spital, asezata pe o parte, cu genunchii aproape de piept. Apoi, medicul va introduce tubul subtire in anus, prin rect si apoi in colon. Medicul va expanda volumul colonului folosind dioxid de carbon pentru a obtine o imagine mai clara a suprafetelor acestuia. Din cauza acestei proceduri, pacientul poate resimti crampe abdominale.

Camera video dotata cu lumina si prinsa de capul tubului va reda imaginile din interiorul colonului pe un monitor pe care pot fi inregistrate.

Daca a fost supusa anesteziei, persoana se va trezi dupa aproximativ o ora de la finalizarea procedurii.

Important de retinut!

• Se recomanda prezenta unui insotitor pentru transportul persoanei acasa.
• Nu se recomanda persoanei supuse procedurii conducerea unui autovehicul sau luarea unor decizii la locul de munca pe durata a 24 de ore.
• Exista posibilitatea ca, imediat dupa efectuarea procedurii, sa apara cantitati mici de sange dupa care insa situatia va reveni la normal in scurt timp.
• Cateva zile de la efectuarea procedurii se recomanda mersul pe jos, pentru eliminarea aerului acumulat la nivelul colonului.
• In cazul in care a fost eliminat un polip pe durata colonoscopiei, se recomanda urmarea unei diete speciale pe termen limitat.
• Daca sangerarile persista sau aveti dureri abdominale si febra, trebuie sa contactati medicul specialist.

Rezultatele colonoscopiei 

Rezultatele colonoscopiei sunt interpretate si comunicate de medicul specialist. Rezultatele colonoscopiei sunt negative daca nu sunt vizibile anomalii la nivelul colonului. Medicul poate recomanda repetarea procedurii peste zece ani, daca persoana este in categoria de risc normal. In cazul in care persoana a avut in trecut polipi colonici, se considera necesara repetarea investigatiei dupa cinci ani.

Rezultatul colonoscopiei este considerat pozitiv daca sunt vizibili polipi sau tesut anormal la nivelul colonului. Polipii indepartati pe durata colonoscopiei sunt trimisi la un laborator pentru determinarea naturii acestora. Rezultatele biopsiei sunt comunicate in sapte-zece zile.

In functie de rezultatele investigatiilor, sunt efectuate si alte interventii chirurgicale pentru eliminarea tesuturilor anormale, a polipilor cancerosi. In cazul in care exista maximum doi polipi de mici dimensiuni (sub 1 centimetru), se recomanda o alta colonoscopie in termen de cinci-zece ani, in functie de factorii de risc colaterali. In toate celelalte cazuri, poate fi indicata repetarea colonoscopiei cu o frecventa ridicata.

Riscuri si beneficii ale colonoscopiei

Concluzie

Colonoscopia este o procedura de rutina care este bine sa fie efectuata preventiv, conform indicatiilor medicilor sau la recomandarea acestora, atunci cand o persoana manifesta anumite probleme de sanatate. In cazul in care prezentati probleme care pot indica o afectiune la nivelul colonului, adresati-va medicului specialist. Daca nu suferiti de afectiuni la nivelul colonului, pastrati-va sanatatea printr-o dieta echilibrata si un stil de viata sanatos.

1. Krans, Brian. rev. Saurabh Sethi, Colonoscopy. Healthline, 2020,
https://www.healthline.com/health/colonoscopy. Accesat in 26.11.2020.
2. Mayo Clinic. Colonoscopy. Mayo Clinic, 2020,
https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/colonoscopy/about/pac-20393569. Accesat in 26.11.2020.
3. Science Direct, Colonoscope, Science Direct, 2020,
https://www.sciencedirect.com/topics/nursing-and-health-professions/colonoscope. Accesat in 26.11.2020.
4. Web Med. Colonoscopy. Web Md, 2020,
https://www.webmd.com/colorectal-cancer/colonoscopy-what-you-need-to-know#1. Accesat in 26.11.2020.