Aspergiloza: cauze, simptome, tratament

Aspergiloza este o afectiune de natura infectioasa care poate avea manifestari variate si consecinte serioase asupra sanatatii. Pentru o mai buna informare, in continuare iti vom prezenta cauzele aparitiei acestei afectiuni, factorii de risc si sursele de infectie, precum si cele mai comune simptome. Iata ce trebuie sa stii despre aceasta boala si care sunt optiunile de tratament in cazul in care primesti un diagnostic de aspergiloza.

Cauzele aparitiei aspergilozei: factori de risc si surse de infectie

Aspergiloza poate aparea atunci cand o persoana inhaleaza spori de Aspergillus, o specie de fungi larg raspandita in mediul inconjurator. Printre factorii de risc pentru aparitia aspergilozei se numara:

• Imunitatea scazuta - persoanele cu un sistem imunitar compromis, spre exemplu cele care fac chimioterapie sau care au fost supuse unui transplant de organe, sunt mai susceptibile la infectia cu Aspergillus [1];
• Bolile pulmonare cronice - persoanele care sufera de afectiuni pulmonare preexistente, cum ar fi astm, fibroza chistica sau tuberculoza prezinta un risc crescut de aspergiloza [2];
• Tratamentele indelungate cu corticosteroizi - administrarea acestor substante pe termen lung poate suprima sistemul imunitar si poate creste riscul de infectie cu Aspergillus [1];
• Prezenta altor boli acute sau cronice - persoanele care se confrunta si cu alte boli, precum diabetul sau gripa severa, au un risc crescut de infectare cu Aspergillus [2][3].

Sursele de infectie cu Aspergillus includ solul, plantele, aerul si alimentele contaminate. Aceasta ciuperca poate fi gasita in mod obisnuit in gramezi de compost, in sol si in substante organice in descompunere. De asemenea, ciuperca poate coloniza alimente, cum ar fi cerealele, nucile si condimentele.

Simptomele aspergilozei: manifestari clinice si variante ale bolii

Simptomele aspergilozei pot afecta mai multe sisteme ale corpului. In cazul aspergilozei pulmonare, care este cea mai comuna forma, acestea pot include tuse persistenta, dificultati respiratorii, durere toracica si hemoptizie [2]. Uneori, infectia se poate raspandi la alte parti ale corpului, cum ar fi creierul, inima sau rinichii, ceea ce poate provoca simptome aditionale [1].

O forma grava de aspergiloza, numita aspergiloza invaziva, apare, de regula, la persoanele cu un sistem imunitar slabit si poate avea manifestari clinice severe. Simptomele pot include febra persistenta, frisoane, dificultati de respiratie, dureri toracice, cefalee sau leziuni la nivelul pielii [1]. Aceste leziuni pot fi rosii, inflamate, dureroase si pot prezenta secretii sau cruste. Aspergiloza sinuzala, care apare atunci cand fungii afecteaza sinusurile, poate provoca simptome precum congestie nazala persistenta, secretii nazale abundente, dureri faciale si senzatie de presiune in zona sinusurilor [1].

Este important de mentionat faptul ca simptomele aspergilozei pot varia in functie de severitatea infectiei, de raspunsul individual al organismului si de zona afectata.

Metode de diagnosticare a aspergilozei: investigatii si analize

Diagnosticarea aspergilozei implica utilizarea mai multor metode de investigatie si analize pentru a confirma prezenta infectiei fungice. Acestea pot include:

• Examinarea clinica - medicul va evalua simptomele si va lua in considerare istoricul medical complet. Unele simptome specifice, cum ar fi tusea persistenta, dificultatile respiratorii sau leziunile cutanate, pot indica posibilitatea aspergilozei;
• Radiografie toracica - aceasta investigatie poate indica modificari ale plamanilor, cum ar fi zone de opacitate, care pot fi sugestive pentru aspergiloza pulmonara;
• Tomografie computerizata (CT) - CT-ul toracic ofera imagini mai detaliate ale plamanilor si poate evidentia leziuni sau modificari specifice asociate cu aspergiloza;
• Teste fungice - prelevarea de mostre de sputa, secretii sinusale sau alte fluide corporale si cultivarea ulterioara a acestora in laborator poate permite identificarea ciupercii Aspergillus si confirmarea infectiei;
• Teste de sange - analizele de sange pot detecta prezenta anticorpilor specifici pentru Aspergillus. Nivelurile crescute de anticorpi IgG sau IgE pot sugera o infectie activa sau o sensibilizare la Aspergillus;
• Biopsie - in cazurile mai severe sau atunci cand alte metode de diagnostic nu sunt concludente, poate fi efectuata o biopsie pentru a obtine o mostra de tesut afectat. Aceasta mostra poate fi examinata la microscop pentru a identifica prezenta ciupercii [1].

Diagnosticul aspergilozei poate fi unul complex si necesita adesea o abordare multidisciplinara, ce implica medici specialisti in boli infectioase, dermatologie sau otorinolaringologie. Interpretarea rezultatelor investigatiilor si analizelor trebuie facuta de catre medicii specializati in domeniu pentru a obtine un diagnostic precis si a initia tratamentul adecvat.

Tratamentul aspergilozei: optiuni terapeutice si managementul bolii

Tratamentul aspergilozei implica o abordare individualizata, care tine cont de severitatea bolii, localizarea infectiei si starea generala a pacientului. Optiunile de tratament pot include:

• Medicatia antifungica - utilizarea agentilor antifungici reprezinta tratamentul standard pentru aspergiloză. Dozele sunt stabilite de medic, in functie de localizarea si severitatea infectiei [1];
• Chirurgia - in anumite cazuri, o interventie chirurgicala poate fi necesara pentru a indeparta leziunile aspergilice mari sau pentru a rezolva complicatii, cum ar fi abcesele pulmonare. De asemenea, aceasta poate fi o optiune in cazurile de aspergiloza pulmonara rezistenta la tratamentul medical [1];
• Administrarea de corticosteroizi - acesti compusi reduc inflamatia si pot fi folositi in cazuri de aspergiloza alergica sau atunci cand exista infectii cutanate. Corticosteroizii se administreaza oral, topic sau prin inhalare [3];
• Managementul conditiilor subiacente - in cazul aspergilozei secundare unor afectiuni pulmonare preexistente, cum ar fi astmul sau fibroza pulmonara, controlul adecvat al acestor conditii este esential pentru a reduce riscul de recurenta a infectiei.
• Prevenția expunerii - persoanele expuse la factori de risc, cum ar fi lucratorii agricoli sau pacientii imunodeprimati, trebuie sa ia masuri de precautie pentru a reduce expunerea la sporii de Aspergillus. Se recomanda utilizarea echipamentelor de protectie adecvate si evitarea locurilor cu o concentratie ridicata a sporilor.
• Monitorizarea - pacientii cu aspergiloza cronica necesita monitorizare medicala regulata pentru a evalua eficacitatea tratamentului si a depista eventuale recidive sau complicatii.

Este important de mentionat faptul ca tratamentul aspergilozei poate fi prelungit si necesita o abordare individuala. Pacientii trebuie sa respecte cu strictete schemele terapeutice prescrise si sa mentina o comunicare stransa cu echipa medicala pentru a asigura managementul adecvat al bolii si prevenirea recidivelor.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ. Daca te confrunti cu simptome precum cele mentionate anterior, consulta un medic in vederea stabilirii unui diagnostic corect si a unui tratament adecvat.

Surse de informare:

[1] “Aspergillosis - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/aspergillosis/symptoms-causes/syc-20369619, Accesat in data de 19 iunie 2023;

‌[2] Aspergillosis Risk & Prevention. 2023, www.cdc.gov/fungal/diseases/aspergillosis/, Accesat in data de 19 iunie 2023;

‌[3] “Aspergillosis: Types, Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatment - Cleveland Clinic.” Cleveland Clinic, 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/14770-aspergillosis, Accesat in data de 19 iunie 2023;