Astm bronsic: cauze, simptome, tratament

Ce este astmul bronsic

Astmul este o afectiune cronica cu un caracter inflamator, in care caile respiratorii se ingusteaza, producandu-se concomitent aglomerari de mucus. Asmul poate face respiratia dificila si poate declansa episoade de tuse si o respiratie suieratoare. Astmul bronsic este cea mai frecventa forma de astm, de aceea daca nu se specifica numele afectiunii prin astm se intelege astmul bronsic. Pentru unii pacienti, astmul reprezinta o problema minora. Pentru altii insa astmul poate fi o problema majora, care interfereaza cu activitatile zilnice si poate duce la un atac de astm care pune viata in pericol.

Astmul nu poate fi vindecat, dar simptomele sale pot fi controlate. Deoarece manifestarile afectiunii pot varia in timp, este important sa comunici cu medicul specialist pentru a urmari semnele si simptomele si pentru a ajusta tratamentul.

Tipuri de astm bronsic

Literatura de specialitate recunoaste mai multe tipuri de astm:

Astm alergic

Alergenii contribuie la aparitia acestui tip de astm, care este de cele mai multe ori o afectiune sezoniera. Astmul alergic poate fi declansat de:

• contactul cu parul de animale de companie;
• alimente;
• mucegai;
• polen;
• praf. 

Astm non-alergic

Alergenii din aer care nu au legatura cu alergiile contribuie la aparitia acestui tip de astm. Astmul nonalergic poate fi declansat de:

• lemn ars;
• fum de tigara;
• aer rece;
• aer poluat;
• boli virale;
• odorizante;
• produse de curatenie de uz casnic;
• parfumuri. 

Astmul copilariei 

Manifestarile astmului la copii variaza ca durata, ca forta de manifestare sau ca frecventa de aparitie. Acest tip de astm se manifesta prin:

• tuse, in special noaptea;
• respiratie suieratoare;
• respiratie dificila (dispnee);
• senzatie de constrictie, apasare sau durere in piept la respiratie. 

Nu este obligatoriu ca un copil sa aiba toate aceste simptome in acelasi timp. Simptomele pot varia de la un episod de astm la altul, fiind blande in timpul unui episod si severe in timpul altui episod.

Astm ocupational

Astmul profesional este un tip de astm datorat unor factori declansatori ocupationali care se manifesta in diferite industrii si in agricultura precum:

• pulberi de praf;
• coloranti;
• gaze si fum;
• produse chimice industriale;
• proteine animale;
• latex de cauciuc.

Bronhoconstrictie indusa de efort

Bronhoconstrictia indusa de exercitii fizice afecteaza de obicei persoanele in cateva minute de la inceperea activitatii fizice si pana la 10 pana la 15 minute dupa efectuarea acesteia. Pana la 90% dintre persoanele cu astm se confrunta cu bronhoconstrictia indusa de efort.

Astm indus de aspirina

Astmul indus de aspirina numit si boala respiratorie exacerbata de aspirina reprezinta o forma grava a afectiunii. Acest tip de astm se declanseaza odata cu administrarea de aspirina sau un alt AINS (cum ar fi naproxen sau ibuprofen). Simptomele pot aparea in cateva minute sau ore. Aproximativ 9% dintre persoanele cu astm sufera si de astm indus de aspirina. De obicei, afectiunea se dezvolta brusc la adultii cu varste cuprinse intre 20 si 50 de ani.

Astm nocturn

In cazul acestui tip de astm, simptomele se agraveaza pe durata noptii.

Astmul nocturn este indus de contactul cu:

• par de animale de companie;
• excremente de gandaci;
• acarieni.

Atentie! 

Ciclul natural de somn al organismului poate declansa astmul nocturn.

Astm cu variante de tuse

Astmul cu variante de tuse nu prezinta simptome clasice de astm. Se caracterizeaza printr-o tuse persistenta, uscata. Daca nu este tratat, acest tip de astm poate produce crize de astm.

Fiecare tip de astm are caracteristici proprii, declansatoare si metode de tratament. Astmul alergic poate fi controlat prin evitarea alergenilor si prin utilizarea de medicamente, cum ar fi inhalatoarele cu corticosteroizi sau antihistaminicele. Astmul nealergic poate necesita tratamente mai complexe, cum ar fi inhalatoarele cu bronhodilatatoare sau medicamentele antiinflamatoare. Astmul ocupational poate fi prevenit prin imbunatatirea conditiilor de munca si evitarea expunerii la substantele iritante. Astmul indus de efort poate fi gestionat prin ajustarea regimului de exercitii fizice si utilizarea de inhalatoare bronhodilatatoare.

Fiecare tip de astm are anumiti factori de risc. De exemplu, persoanele cu istoric de alergii in familie sunt mai predispuse la dezvoltarea astmului alergic. Pentru astmul nealergic, fumul de tigara si poluarea sunt factori de risc majori. In cazul astmului ocupational, expunerea la anumite substante chimice sau particule poate creste riscul. Astmul indus de efort este mai comun la persoanele care practica sporturi de performanta.

Cauzele astmului bronsic

Cauzele astmului bronsic pot fi multiple:

• cauze genetice: unul dintre cele mai importante aspecte in ceea ce priveste cauzele astmului bronsic este predispozitia genetica. Exista anumite gene care, atunci cand sunt mostenite, cresc sansele de a dezvolta astm. Studiile au aratat ca daca unul dintre parinti are astm, exista o probabilitate mai mare ca si copilul sa dezvolte aceasta afectiune. De asemenea, exista cercetari care indica faptul ca astmul poate fi asociat cu alte afectiuni genetice, cum ar fi alergiile sau eczemele.
• cauze de mediu: alergenii din mediul inconjurator pot juca un rol important in declansarea astmului bronsic. Acesti alergeni pot include praf, mucegai, polen, blana de animale si gazele de esapament de la masini. Atunci cand o persoana care este sensibila la acesti alergeni intra in contact cu ei, sistemul imunitar poate reactiona prin inflamarea cailor respiratorii si declansarea unui atac de astm. De asemenea, expunerea la fumul de tutun sau la poluarea atmosferica poate agrava simptomele astmului.
• cauze respiratorii: infectiile tractului respirator, in special cele virale, pot juca un rol in aparitia astmului bronsic. Aceste infectii pot cauza inflamatii si pot deteriora caile respiratorii, facandu-le mai sensibile la alergeni si provocand astfel simptomele astmului. De exemplu, virusurile respiratorii precum rinovirusul sau virusul sincitial respirator pot agrava simptomele astmului si pot provoca episoade de astm.
• stres si anxietate: stresul si anxietatea pot avea un impact asupra astmului bronsic. Acestea pot declansa un atac de astm prin eliberarea de substante chimice in organism care pot provoca constrictia cailor respiratorii. De asemenea, stresul si anxietatea pot afecta sistemul imunitar si pot face caile respiratorii sa devina mai sensibile la alergeni. Este important sa se gestioneze stresul si anxietatea pentru a reduce riscul de a avea simptome de astm.

Este de mentionat ca acestea sunt doar cateva dintre cauzele astmului bronsic si ca fiecare persoana poate fi afectata diferit. Este important sa consulti un medic sau un specialist in astm pentru a primi un diagnostic corect si un plan de tratament adecvat.

Factori de risc

Desi astmul este deosebit de frecvent la copii, multe persoane nu dezvolta astm pana la o varsta adulta. Nu a fost identificata o cauza certa de declansare a afectiunii, insa studiile de specialitate au evidentiat rolul unor factori de risc precum:

• factori genetici;
• antecedente de infectii virale;
• igiena excesiva la bebelusi: atunci cand bebelusii nu sunt expusi la suficiente bacterii in primele luni si ani, sistemul lor imunitar nu devine suficient de puternic pentru a lupta impotriva astmului si a altor afectiuni alergice:
• conditii de sanatate, cum ar fi infectiile respiratorii;
• activitate fizica;
• substante iritante din mediu;
• alergeni;
• emotii intense;
• conditii meteorologice extreme (temperaturi prea mari sau prea scazute);
• acarieni;
• anumite medicamente, inclusiv aspirina sau medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).

Simptomele de astm bronsic

Simptomele astmului variaza de la o persoana la alta. Este posibil ca o persoana sa manifeste rar atacuri de astm, sa aiba simptome numai in anumite momente sau tot timpul. 

Semnele si simptomele astmului includ:

• dificultati de respiratie;
• respiratie suieratoare la expiratie, acesta este un semn comun de astm la copii;
• probleme cu somnul cauzate de dificultati de respiratie, tuse sau respiratie suieratoare;
• tuse sau atacuri de tuse;
• dificultatea de a vorbi;
• anxietate sau panica;
• oboseala;
• dureri in piept;
• respiratie rapida,
• infectii frecvente;
• probleme cu somnul. 

Semnele de agravare a astmului includ:

• dificultate crescuta de a respira, masurata cu un dispozitiv utilizat pentru a verifica cat de bine functioneaza plamanii (debitmetru de varf);
• necesitatea de a utiliza mai des un inhalator.

Este important sa se acorde atentie simptomelor astmului bronsic si sa se consulte un medic pentru stabilirea unui diagnostic si un tratament adecvat. Astfel, se poate imbunatati calitatea vietii si se pot preveni complicatiile asociate acestei afectiuni.

Diagnosticarea astmului bronsic

Medicul specialist va efectua un examen fizic pentru a exclude alte conditii de sanatate posibile, cum ar fi o infectie respiratorie sau o boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC). Desi astmul poate aparea la orice varsta, astmul pediatric afecteaza in mod specific copiii, iar astmul cu debut adult nu apare pana la varsta adulta. Medicul va determina tipul de astm de care sufera pacientul, pentru a stabili un tratament adecvat, si va utiliza o varietate de criterii pentru a determina daca simptomele sunt rezultatul astmului.

Iata care sunt etapele care trebuie parcurse pentru diagnosticarea astmului: 

• anamneza: istoricul de sanatate: daca ai membri ai familiei cu tulburare de respiratie, riscul este mai mare.
• examen fizic: medicul va asculta respiratia cu un stetoscop. De asemenea, ti se poate face un test cutanat pentru a cauta semne ale unei reactii alergice, cum ar fi urticarie sau eczeme. Alergiile cresc riscul de astm.
• teste de respiratie: testele functiei pulmonare masoara fluxul de aer in si din plamani.

Important de stiut!

Medicii nu efectueaza de obicei teste de respiratie la copiii cu varste sub 5 ani.

Teste pentru masurarea functiei pulmonare

• Spirometrie: acest test estimeaza ingustarea tuburilor bronsice prin verificarea a cat de mult aer poti expira dupa o respiratie adanca si cat de repede poti respira.
• Debit de varf: un debitmetru de varf este un aparat medical simplu care masoara cat de greu poate respira pacientul. Mai mici decat de obicei, valorile debitului de varf sunt un semn ca plamanii nu functioneaza normal. 
• Testele functiei pulmonare: se efectueaza adesea inainte si dupa ce ti s-a administrat un medicament pentru a deschide caile respiratorii (bronhodilatator). Daca functia pulmonara se imbunatateste cu ajutorul unui bronhodilatator, atunci este posibil ca persoana respectiva sa sufere de astm. 

Teste suplimentare

Alte teste pentru diagnosticarea astmului includ:

• teste imagistice: o radiografie toracica poate ajuta la identificarea oricaror anomalii structurale sau boli care pot provoca sau agrava probleme de respiratie;
• testarea alergiei: testele de alergie pot fi efectuate printr-un test cutanat sau un test de sange. Ei va spun daca sunteti alergic la animale de companie, praf, mucegai sau polen;
• dozarea sau masurarea oxidului nitric in aerul expirat: acest test masoara cantitatea de oxid nitric din respiratia. Atunci cand caile respiratorii sunt inflamate (simptom de astm), se inregistreaza un nivel ridicat de oxid nitric.
• testul de provocare bronsica: acest test implica inhalarea unui medicament care provoaca ingustarea cailor respiratorii. Daca caile respiratorii ale unei persoane se ingusteaza in urma acestui test, este posibil ca aceasta sa sufere de astm bronsic.
• testul cu metacolina: metacolina este un medicament care provoaca ingustarea cailor respiratorii la majoritatea oamenilor cu astm. Daca respiratia unei persoane devine dificila in timpul acestui test, este posibil sa aiba astm bronsic.

Este important de mentionat ca diagnosticul astmului bronsic trebuie realizat de un medic specializat, care poate recomanda investigatiile pentru astmul bronsic, apoi poate interpreta rezultatele testelor si poate pune un diagnostic clar. 

Cum se manifesta o criza de astm bronsic

Daca suferi de astm, monitorizeaza respiratia. Poti invata sa recunoasteti semnele de avertizare ale unui atac iminent, cum ar fi tuse usoara, respiratie suieratoare sau dificultati de respiratie. Totusi, functia pulmonara poate scadea inainte de a observa orice semne sau simptome, asadar, masoara in mod regulat functia respiratorie si inregistreaza fluxul de aer de varf cu un debitmetru de varf acasa. Semnele unei crize de astm pot include:

• tuse;
• respiratie suieratoare;
• dificultatea de a dormi;
• dureri in piept;
• oboseala. 

Important de retinut!

Daca simptomele se agraveaza sau nu se amelioreaza cu ajutorul unui inhalator, trebuie sa soliciti tratament medical imediat.

De asemenea, trebuie sa soliciti ajutor medical de urgenta daca apar simptome precum:

• dificultati severe de respiratie;
• confuzie;
• buze palide;
• ameteala;
• dificultatea de a merge pe jos sau de a vorbi;
• buze sau unghii albastre.

Primul ajutor intr-o criza de astm bronsic 

Identifica si trateaza atacurile din timp. Daca actionezi rapid, este mai putin probabil sa suferi un atac sever. Cand masuratorile debitului de varf scad si te avertizeaza cu privire la o criza de astm, ia medicamentele conform instructiunilor. De asemenea, opreste imediat orice activitate care ar fi putut declansa atacul. Daca simptomele nu se amelioreaza, solicita ajutor medical de urgenta.

Daca te afli in prezenta unei persoane care are un atac de astm, spune-i sa se aseze in pozitie verticala si ajuta persoana sa foloseasca inhalatorul sau nebulizatorul. Verifica instructiunile pentru a te asigura ca stii cate pufuri de medicamente sunt necesare in cazul unui atac. Daca simptomele persista mai mult de 20 de minute si o a doua runda de medicamente nu ajuta, solicita asistenta medicala de urgenta.

Managementul unei crize de astm bronsic este crucial pentru a controla simptomele si a preveni complicatiile grave. Persoanele care se confrunta cu o criza de astm pot utiliza un inhalator de salvare pentru a elibera bronhiile si a facilita respiratia. De asemenea, tehnici de respiratie relaxante, cum ar fi respiratia profunda sau expiratia lenta, pot fi utile in calmarea simptomelor. In cazurile grave, in care simptomele persista sau se agraveaza, este important sa se caute ingrijire medicala de urgenta pentru a primi tratamentul adecvat.

Cat dureaza o criza de astm bronsic

Durata unei crize de astm bronsic variaza de la pacient la pacient si poate dura de la cateva minute la cateva ore sau chiar zile. Este posibil chiar ca primele simptome sa nu fie percepute ca atare de pacient. Durata acestor crize depinde intotdeauna de factorul declansator (trigger) sau de severitatea inflamarii cailor respiratorii. 

Posibilele complicatii ale astmului

Astmul bronsic poate avea o serie de posibile complicatii, care pot afecta grav starea de sanatate a pacientului:

• exacerbarea simptomelor: daca astmul bronsic nu este controlat corespunzator, poate duce la exacerbarea simptomelor. Aceasta inseamna ca pacientul ar putea experimenta atacuri de astm mai severe si mai frecvente, care pot afecta grav calitatea vietii. Pot aparea dificultati respiratorii intense, tuse persistenta, senzatie de constrangere toracica si lipsa de aer. Aceste simptome pot interfera cu activitatile zilnice si pot necesita interventie medicala de urgenta.
• complicatii legate de medicamente: tratamentul pe termen lung pentru astmul bronsic poate duce la o serie de complicatii legate de medicamente. De exemplu, corticosteroizii inhalatori, care sunt adesea prescrisi pentru a reduce inflamatia si a preveni atacurile de astm, pot avea efecte secundare nedorite. Utilizarea indelungata a acestor medicamente poate duce la cresterea in greutate, cataracta, osteoporoza, hipertensiune arteriala si diabet. Este important ca pacientii sa fie supravegheati atent de catre medicul lor si sa discute despre riscurile si beneficiile tratamentului pe termen lung.
• starea de sanatate generala: astmul bronsic netratat sau inadecvat gestionat poate afecta starea generala de sanatate a unei persoane. Simptomele frecvente de astm, cum ar fi dificultatile respiratorii si tusea persistenta, pot duce la oboseala cronica, lipsa de energie si probleme de somn. Aceste afectiuni pot afecta capacitatea unei persoane de a se concentra, de a efectua activitati zilnice si de a avea o calitate buna a vietii.
• riscul de infectii respiratorii: persoanele cu astm bronsic pot fi mai predispuse la infectii respiratorii, cum ar fi pneumonia. Aceste infectii pot agrava simptomele astmului si pot duce la alte complicatii de sanatate grave. De exemplu, o infectie respiratorie poate provoca o exacerbare a astmului, determinand aparitia simptomelor severe si necesitand tratament urgent. Pacientii cu astm bronsic trebuie sa fie constienti de riscul crescut de infectii respiratorii si sa ia masuri pentru a-si proteja sistemul respirator, cum ar fi evitarea expunerii la persoanele bolnave si pastrarea unei igiene bune a mainilor.

Este important ca persoanele cu astm bronsic sa fie constienti de aceste posibile complicatii si sa colaboreze strans cu medicul lor pentru a le preveni sau a le gestiona corespunzator.

Tratamentul pentru astm bronsic

In functie de frecventa si gravitatea manifestarilor, astmul poate fi clasificat ca:

• intermitent: majoritatea oamenilor au acest tip de astm, care nu interfereaza cu activitatile zilnice. simptomele sunt usoare, durand mai putin de 2 zile pe saptamana sau 2 nopti pe luna.
• usor persistent: simptomele apar mai mult de doua ori pe saptamana, dar nu zilnic si pana la 4 nopti pe luna.
• moderat persistent: simptomele apar zilnic si cel putin 1 noapte in fiecare saptamana. Manifestarile pot limita unele activitati zilnice.
• sever persistent: simptomele apar de mai multe ori in fiecare zi si cele mai multe nopti. Activitatile zilnice sunt extrem de limitate. 

Planurile de ingrijire se incadreaza in patru categorii primare:

• medicamente cu actiune rapida;
• medicamente de control pe termen lung;
• o combinatie de medicamente cu actiune rapida si medicamente pe termen lung;
• biologice, care se administreaza prin injectare sau perfuzie, numai pentru forme severe de astm.
   

Medicul recomanda un tratament sau o combinatie de tratamente bazate pe:

• tipul de astm;
• varsta;
• manifestari.

Medicamente pentru astm cu actiune rapida

Conform protocolului medical aceste medicamente trebuie utilizate numai in cazul in care apar simptome de astm sau un atac de astm. Acestea au un efect rapid si ajuta persoana sa respire din nou. Bronhodilatatoarele, administrate pe cale orala sau injectate, sunt cel mai frecvent administrate cu un inhalator sau nebulizator. 

Medicamente pe termen lung pentru controlul astmului

Aceste medicamente sunt administrate zilnic pentru a ajuta la reducerea si ameliorarea simptomelor de astm, dar nu gestioneaza simptomele imediate ale unui atac.

Medicamente pe termen lung de control al astmului includ:

• antiinflamatoare: se administreaza prin spray inhalator, corticosteroizi si alte medicamente antiinflamatoare;
• anticolinergice: administrate in combinatie cu antiinflamatoarele;
• bronhodilatatoare cu actiune indelungata: utilizate numai in asociere cu medicamente anti-inflamatorii astm;
• biologice: pentru cazuri severe, functioneaza prin directionarea anticorpilor specifici din organism.

Termoplastia bronsica

Acest tratament foloseste un electrod pentru incalzirea cailor respiratorii din interiorul plamanilor. Aceasta procedura minim invaziva este efectuata de un medic in spital si dureaza de obicei aproximativ o ora. Termoplastia bronsica este destinata persoanelor cu astm sever si poate oferi ameliorarea simptomelor timp de pana la 5 ani.

Prevenirea astmului bronsic

Desi nu sunt cunoscute cu exactitate cauzele declansatoare ale astmului, cercetatorii au formulat o serie de strategii de prevenire precum:

• evitarea declansarii crizelor: evitarea substantelor chimice, mirosuri sau produse care au cauzat probleme de respiratie in trecut;
• reducerea expunerii la alergeni: daca ai identificat alergeni, cum ar fi praful sau mucegaiul, care declanseaza un atac de astm, evita mediile favorizante;
• practicarea imunoterapiei alergenice: un tip de tratament care te poate ajuta sa intaresti sistemul imunitar.
• administrarea unor medicamente preventive si suplimente alimentare. 

In plus fata de utilizarea medicamentelor de intretinere, poti lua masuri in fiecare zi pentru a reduce riscul de atacuri de astm. Acestea includ:

• o dieta mai sanatoasa: o alimentatie sanatoasa si echilibrata poate ajuta la imbunatatirea sanatatii generale;
• mentinerea unei greutati moderate: astmul tinde sa se manifeste mai sever la persoanele cu exces de greutate si obezitate;
• renuntarea la fumat si evitarea mediilor expuse fumului de tigara: iritantii precum fumul de tigara pot declansa astmul si pot creste riscul de BPOC;
• practicarea exercitiilor fizice in mod regulat: activitatea poate declansa un atac de astm, dar exercitiile fizice regulate pot ajuta la reducerea riscului de probleme de respiratie;
• gestionarea stresului: stresul poate fi un declansator pentru simptomele astmului. Stresul poate face oprirea unui atac de astm mai dificila;
• dieta echilibrata: alimentele bogate in nutrienti sunt vitale pentru a ajuta la reducerea simptomelor, dar alergiile alimentare pot declansa simptome de astm. 

Concluzie

Astmul este o afectiune care inflameaza plamanii si face dificila respiratia. Poate afecta atat adultii, cat si copiii in diferite forme si cu diferite niveluri de severitate. Exista diferite medicamente pentru tratarea astmului, printre cele mai utilizate fiind bronhodilatatoarele, care pot ajuta in gestionarea afectiunii pe termen scurt si pe termen lung. Totodata, schimbarea stilului de viata poate ajuta la reducerea frecventei crizelor de astm.

Disclaimer

Daca aveti intrebari sau nelamuriri medicale, va rugam sa discutati cu medicul dumneavoastra. Articolele noastre nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Surse suplimentare de informare:

1. Holland, Kimberly. “Asthma: Symptoms, Treatment, and Prevention.” Healthline, 2021, https://www.healthline.com/health/asthma, Accesat in 26.11.2021.
2. Mayo Clinic. “Asthma.” Mayoclinic, 2021, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/asthma/symptoms-causes/syc-20369653, Accesat in 26.11.2021.
3. Ratini, Melinda. “Asthma.” WebMd, 2021, https://www.webmd.com/asthma/what-is-asthma, Accesat in 26.11.2021.
4. World Health Organization. “Asthma.”, WHO, 2021, https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/asthma, Accesat in 26.11.2021.