Distonie: ce este si ce trebuie sa stii despre ea?

Distonia este o afectiune cronica, neurologica, ce provoaca spasme musculare involuntare si tensiune musculara excesiva. Distonia poate afecta orice grup muscular si poate fi generalizata sau localizata la anumite parti ale corpului. Afecteaza persoanele de toate varstele, dar cea mai frecventa forma apare in randul adultilor cu varste intre 30 si 60 de ani. Aceasta afectiune nu este contagioasa si nu se poate preveni, dar tratamentul adecvat poate ameliora simptomele si imbunatati calitatea vietii pacientilor. In acest articol poti afla ce este distonia, care sunt cauzele ei, cum se mnaifesta, cum se diagnosticheaza si cum poate fi tratata.

Ce este distonia?

Distonia este o tulburare neurologica reprezentată de apariția unor contractii musculare necontrolate si persistente. In mod normal, creierul comanda si controleaza actiunea muschilor corpului; la persoanele cu distonie, semnalele generate de creier sunt exagerate, ceea ce provoaca spasme si rigiditate musculara [1].

Exista mai multe tipuri de distonie, fiecare prezentand simptome si tratamente diferite:

• spasticitatea distonica - reprezinta cel mai frecvent tip de distonie. Se caracterizeaza prin rigiditate musculara si spasme musculare involuntare;
• distonia focala - se manifesta prin contractii sau spasme ale unui singur grup de muschi sau al unei singure parti a corpului;
• distonia tardiva - se manifesta prin spasme si contractii ale fetei, gatului si membrelor superioare sau inferioare [2].

Toate aceste forme de distonie au simptome specifice si pot fi tratate cu succes cu medicamente adecvate si terapii recomandate de un medic specialist.

Cauzele distoniei și factorii de risc

Cauza exacta a distoniei nu este cunoscuta. Cu toate acestea, se crede ca anumite mutatii genetice pot provoca o forma primara de distonie la anumite persoane. Exista, de asemenea, factori externi care contribuie la aparitia acestei tulburari, astfel:

• mutatii genetice: sunt cea mai comuna cauza a distoniei primare. Aceste modificari ale materialului genetic pot fi ereditare sau pot aparea spontan in cursul vietii unei persoane. O astfel de mutatie genetica poate perturba structura sau functionarea neuronilor si poate duce la simptome de distonie. S-a observat o oarecare transmitere ereditara, in cadrul familiilor;
• boala Parkinson, boala Huntington si boala Wilson;
• leziunile traumatice, inclusiv cele produse la nastere;
• accidentul vascular cerebral;
• tumorile cerebrale sau sindromul paraneoplazic;
• privarea de oxigen si intoxicatia cu monoxid de carbon;
• unele infectii (tuberculoza, encefalita);
• unele medicamente: antipsihotice, inhibitori de monoaminooxidaza si levodopa;
• intoxicatia cu metale grele [3].

Simptomele distoniei

Simptomele distoniei variaza in functie de tipul bolii. Acestea includ contractii musculare involuntare, rigiditate musculara si durere.

 Contractiile musculare involuntare se pot manifesta sub forma de contractii rapide sau lente, localizate sau diseminate. Aceste contractii sunt adesea de scurta durata si pot fi declansate de schimbari ale pozitiei corpului sau de stimulii externi.

Rigiditatea musculara se manifesta prin limitarea miscarilor si reducerea semnificativa a flexibilitatii articulare.

Durerea poate fi prezenta la nivelul grupurilor musculare afectate, precum si la nivelul tendoanelor, articulatiilor sau ligamentelor implicate [4].

Unii factori externi precum stresul, oboseala si variatiile de temperatura pot influenta severitatea simptomelor distoniei, care vor deveni mai intense in momentele in care persoana este supusa unui stres fizic sau emotional sau cand se confrunta cu modificari ale temperaturii ambientale. De exemplu, in cazul distoniei cervicale, contractiile musculare vor fi mai puternice si durerile vor fi mai intense in momentele in care persoana inclina capul inainte sau intr-o parte sau cand isi schimba pozitia corpului [5].

Diagnosticul distoniei

Diagnosticul distoniei implica identificarea simptomelor caracteristice si excluderea altor posibile cauze ale simptomelor. Pentru a confirma diagnosticul, medicul poate intreba pacientul despre istoricul medical și simptomele prezentate și poate efectua un examen fizic detaliat si complet.

In plus, pot fi folosite metode de diagnostic imagistic reprezentate de rezonanta magnetica nucleara sau ecografie pentru a exclude alte boli cu simptome similare. Examinarea neurologica detaliata poate include testarea reflexelor și tonusului muscular (electromiografie), testarea motricitatii fine, analize senzoriale si teste cognitive.

Rezultatele acestor teste sunt necesare pentru a exclude alte cauze medicale ale simptomelor prezentate de pacient. De exemplu, in cazul distoniei post-traumatica, din cauza unui traumatism cranian recent sau accident vascular cerebral, RMN-ul este folosit pentru a evalua daunele cerebrale produse de leziunea initiala [2]. 

Tratamentul distoniei si recuperarea medicala

Distonia poate fi tratata cu medicamente si terapii alternative.

Tratamentul medicamentos pentru distonie poate include anticonvulsivante, antidepresive, antiinflamatoare nesteroidiene si inhibitori ai unor neurotransmitatori. Tratamentul cu toxina botulinica are rezultate eficiente si efecte secundare reduse [1].

In plus, fata de tratamentul medicamentos, se recomanda si terapii alternative precum chiropractica, masajul sau kinetoterapia. Aceste terapii au avantajul ca nu provoaca efecte secundare si au rezultate excelente in reducerea durerii si contractiilor musculare cauzate de distonie. De asemenea, pot contribui la imbunatatirea calitatii vietii pacientului prin ameliorarea mobilitatii si flexibilitatii musculare [3].

Exercitiile fizice regulate sunt esentiale pentru recuperarea medicala din distonie. Este important ca exercitiile fizice sa fie adaptate nevoilor individuale ale pacientilor cu distonie, pentru beneficii maxime [4]. 

Deoarece simptomele pot varia de la o persoana la alta, pacientii ar trebui sa incerce diverse abordari terapeutice pentru a determina care metoda functioneaza cel mai bine pentru ei. Medicii le recomanda adesea pacientilor sa-si tina un jurnal pentru a se putea urmari progresul pe parcursul tratamentului si evolutia simptomelor. Acest lucru poate permite pacientilor sa faca schimbari adecvate ale tratamentului in functie de nevoile lor individuale.

Distonia afecteaza controlul muscular si poate declansa contractii musculare involuntare si dureroase. Ea poate fi diagnosticata si tratata prin diferite terapii fizice si cu medicatie, iar prognosticul pacientului variaza in functie de cauzele bolii si de gravitatea simptomelor. 

Bibliografie: