Toxina botulinica: Ce este si cum functioneaza?

Cu siguranta, ai auzit macar o data despre botox. Termenul se refera la forma farmaceutica a toxinei botulinice, substanta produsa de bacteria Clostridium botulinum. 

Botoxul este frecvent utilizat in cabinetele de medicina estetica, acolo unde se foloseste ca tratament pentru mascarea temporara a ridurilor. Totusi, acesta nu are doar scopuri estetice, el prezentand si o serie de indicatii medicale. 

Iata tot ce trebuie sa stii despre toxina botulinica. 

Ce este toxina botulinica?

Toxina botulinica este una dintre cele mai toxice substante biologice si este produsa de bacteria Clostridium botulinum. Actiunea sa este de a bloca eliberarea de acetilcolina (neurotransmitator implicat in contractia muschilor),  cauzand astfel paralizie musculara (1). 

Aceeasi neurotoxina cauzeaza botulismul sau intoxicatia cu toxina botulinica, o boala amenintatoare de viata. Afectiunea apare dupa ingestia alimentelor contaminate cu aceasta substanta (2). 

Toxina botulinica (sau botoxul) este utilizata in practica clinica atat in scop medical, cat si in scop terapeutic. Procedurile presupun injectarea acestei substante in piele sau in tesutul afectat. In general, interventiile care implica toxina botulinica sunt sigure, bine tolerate si nu pun viata in pericol. Totusi, acest lucru nu inseamna ca nu prezinta deloc riscuri (3). 

Indicatii pentru tratamentul cu toxina botulinica

Este adevarat ca anumite produse de ingrijire pentru ten si o alimentatie nutritiva sunt utile pentru a preveni sau ameliora ridurile intr-o oarecare masura. Totusi, tratarea acestora (temporara sau definitiva) este posibila doar prin interventii estetice. 

Injectiile cu toxina botulinica se utilizeaza pentru corectarea ridurilor si liniilor fine de la nivelul tenului (frunte, zona din jurul gurii), barbiei, gatului si pieptului. Tratamentul netezeste pielea, avand astfel rol de rejuvenare faciala temporara. In general, efectele dureaza aproximativ 3 luni (1).

Indicatii terapeutice ale toxinei botulinice (1, 2, 3):

• migrena cronica;
• hiperhidroza (transpiratie excesiva);
• strabism (aliniere gresita a ochilor);
• distonie cervicala (afectiune caracterizata de contractii musculare severe la nivelul umerilor si gatului);
• disfunctia vezicii urinare (incontinenta urinara);
• blefarospasm (un tip de spasm ocular, caracterizat de clipire excesiva);
• ambliopie (ochi lenes);
• Hhipersalivatie (salivare in exces);
• alte afectiuni caracterizate de contracturi sau spasme musculare;

Desi nu prezinta in mod oficial aceasta indicatie, tratamentul cu toxina botulinica ar putea sa amelioreze seboreea (excesul de sebum), porii dilatati si acneea. In prezent, inca sunt studiate efectele sale asupra acestor probleme dermatologice (4). Daca te confrunti cu acnee, cel mai indicat este sa te adresezi medicului dermatolog, sa adopti o rutina de ingrijire pentru tenul gras si sa urmezi o dieta echilibrata. 

Cum actioneaza toxina botulinica?

Injectiile cu toxina botulinica actioneaza prin slabirea/paralizarea anumitor muschi sau prin blocarea anumitor semnale nervoase (2). Mecanismul de actiune presupune intreruperea eliberarii de acetilcolina, neurotransmitatorul de la nivelul jonctiunii neuromusculare care stimuleaza contractia musculara (1). 

Exista opt tipuri de toxina botulinica eliberate de Clostridium botulinum – A, B, C1, C2, D, E, F, G. Dintre acestea, cel de tip A este cel mai puternic serotip, deci cea mai buna toxina botulinica. Aceasta este si singura care se utilizeaza in practica clinica, desi sunt in cercetare si serotipurile B, C si F (1).   

Injectarea botoxului nu este o procedura dureroasa, insa provoaca un oarecare disconfort. Aceasta presupune folosirea unui ac foarte subtire, care este inserat in piele sau muschi. Daca este nevoie, medicul poate utiliza anestezie topica (se aplica pe tegumente) sau gheata pentru a reduce senzatia neplacuta din timpul procedurii (3).

Numarul de injectii si cantitatea de toxina utilizata depind de marimea zonei de tratat, dar si de alti factori (3). 

Atunci cand tratamentul este efectuat in scopuri terapeutice, asa cum este in cazul strabismului, medicul utilizeaza electromiografia ca ghid (1). Acesta reprezinta o investigatie care inregistreaza activitatea electrica a muschilor si nervilor. 

Contraindicatii in utilizarea toxinei botulinice

Injectiile cu botox sunt contraindicate la pacientii cu (1, 3):

• boli ale neuronilor motori;
• miastenia gravis;
• sindromul Eaton-Lambert;
• neuropatii (cum ar fi neuropatia periferica);
• instabilitate psihologica;
• istoric de reactie la toxina botulinica sau la albumina;
• alergie la proteina laptelui de vaca;
• infectii locale in zona de injectat;

De asemenea, acestea sunt contraindicate femeilor insarcinate si celor care alapteaza (1). 

Riscuri si reactii adverse

In general, injectiile cu botox sunt bine tolerate de pacienti, iar riscurile sunt minime (1). 

De obicei, reactiile adverse comune sunt usoare. Acestea pot include (1, 3):

• durere la locul injectarii;
• edem localizat (umflaturi la locul tratat);
• eritem (inrosirea zonei);
• dureri de cap;
• greata sau stare de rau;
• simptome asemanatoare gripei;
• parestezii temporare (amorteala sau lipsa senzatiilor);
• vanatai la locul injectarii;

Chiar daca riscurile asociate procedurii sunt mici, acestea trebuie luate la cunostinta. 

Unul dintre cele mai ingrijoratoare riscuri este acela de raspandire a toxinei la tesuturile musculare din jur. Acest lucru poate provoca slabiciunea sau paralizia musculaturii afectate. 1-3% dintre pacienti se confrunta cu ptoza sprancenei sau pleoapei superioare (spranceana sau pleoapa cazuta) dupa injectarea toxinei botulinice la nivelul fruntii (1). 

Si alte zone ale fetei pot fi afectate in functie de suprafata injectata. Injectarea toxinei in apropierea ochiului poate provoca slabiciunea pleoapei inferioare, lacrimare excesiva, ochi uscati sau chiar diplopie (vedere dubla) (1, 3). Daca este tratata pielea din jurul buzelor, o reactie adversa poate fi zambetul stramb sau salivatia.

Atunci cand injectia cu toxina botulinica se efectueaza la nivelul gatului, pentru tratamentul torticolisului (gat intepenit), exista riscul de a dezvolta disfagie – dificultati de inghitire. Acest efect advers apare ca urmare a raspandirii toxinei in orofaringe (1). 

Nu au fost raportate reactii alergice severe la injectiile cu botox (1). Cu toate acestea, exista si un risc foarte mic de diseminare sistemica a toxinei. Raspandirea acesteia in organism poate produce botulism – boala grava care cauzeaza dificultati de respiratie si de vorbire, tulburari de vedere, paralizie si slabiciune musculara, oboseala, ameteli (5). Daca experimentezi aceste simptome, adreseaza-te imediat medicului. 

Tratamentul cu toxina botulinica este mai sigur atunci cand se utilizeaza in scop cosmetic. Reactiile adverse serioase sunt mai des intalnite dupa procedurile realizate in scop terapeutic (5).

Aceste efecte adverse sunt temporare si pot fi tratate (1). In orice caz, ele pot fi prevenite printr-o tehnica adecvata de injectare, precum si prin respectarea recomandarilor dupa tratament.  

Recomandari dupa tratamentul cu toxina botulinica

Te poti intoarce la activitatile obisnuite dupa procedura (3). Totusi, este indicat sa ramai in pozitie verticala timp de cateva ore si sa eviti eforturile fizice intense timp de 1-2 zile (1).

Dupa injectarea cu botox, este recomandat sa NU masezi sau sa freci zona tratata timp de 24 de ore. In acest mod, este prevenita raspandirea toxinei botulinice in zonele vecine (3). 

De asemenea, tratamentele si masajele faciale sunt de evitat pentru 1-2 saptamani dupa procedura (1). 

Rezultatele tratamentului cu botox devin vizibile dupa 1-3 zile. Acestea se mentin timp de 3 luni sau chiar mai mult. Injectiile trebuie repetate dupa aceasta perioada, pentru a mentine efectele botoxului pe termen lung (3). 

Prin urmare, toxina botulinica poate fi utilizata in multe scopuri, dar cel mai adesea este folosita in scop cosmetic. Discuta cu medicul estetician pentru a afla ce ti se potriveste: tratamentul cu botox sau alt tip de procedura estetica.

Referinte:

1. Nigam, PK, and Anjana Nigam. “Botulinum Toxin.” Indian Journal of Dermatology, vol. 55, no. 1, 2010, p. 8, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2856357/, 10.4103/0019-5154.60343. Accessed 2 July 2022.
2. “Botox.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2017, medlineplus.gov/botox.html. Accessed 2 July 2022.
3. “Botox Injections - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org/tests-procedures/botox/about/pac-20384658. Accessed 2 July 2022.
4. Rho, Nark-Kyoung, and Young-Chun Gil. “Botulinum Neurotoxin Type a in the Treatment of Facial Seborrhea and Acne: Evidence and a Proposed Mechanism.” Toxins, vol. 13, no. 11, 19 Nov. 2021, p. 817, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8626011/, 10.3390/toxins13110817. Accessed 3 July 2022.
5. Witmanowski, Henryk, and Katarzyna Błochowiak. “The Whole Truth about Botulinum Toxin – a Review.” Advances in Dermatology and Allergology, vol. 37, no. 6, 2020, pp. 853–861, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7874868/, 10.5114/ada.2019.82795. Accessed 3 July 2022.