Migrena: cauze, simptome, tratament

Ce este migrena?

Migrena este o afectiune neurologica cronica, caracterizata prin dureri de cap severe, de obicei unilaterala, insotite de simptome precum greata, varsaturi, intoleranta la lumina si sunet. Este important de mentionat ca migrena nu este doar o simpla durere de cap, ci este considerata o tulburare a sistemului nervos. Migrena este resimtita ca o pulsatie continua si este deseori asociata si cu alte simptome. 

Impactul migrenei asupra calitatii vietii poate fi semnificativ, afectand capacitatea unei persoane de a efectua activitati zilnice si profesionale. Studiile arata ca migrena este una dintre cele mai incapacitante boli cronice, avand un impact negativ asupra starii emotionale si sociale a pacientilor. Durerea de cap severa si simptomele asociate pot necesita odihna prelungita si pot duce la absente de la serviciu sau scoala. Este esential ca pacientii sa primeasca un tratament adecvat si sa beneficieze de suportul necesar pentru a face fata impactului migrenei asupra vietii lor.

Tipuri de migrena

Exista mai multe tipuri de migrene, deoarece aceasta afectiune se poate manifesta in mod diferit de la o persoana la alta.

Migrena cu aura

Vorbim despre migrena cu aura sau migrena complicata atunci cand durerea de cap este asociata cu cel putin doua dintre urmatoarele simptome:

• probleme de vedere la nivelul unui ochi (migrena oculara): puncte de lumina, flash-uri luminoase, vedere dubla sau chiar pierderea temporara a vederii;
• dificultati de vorbire;
• vertij si tulburari de echilibru (migrena vestibulara);
• tinitus (tiuit in urechi);
• diminuarea auzului;
• probleme de coordonare a miscarilor corpului, slabiciune musculara (pot dura pana la 72 de ore);
• stari de confuzie;
• senzatia de amorteala sau furnicaturi la nivelul limbii, corpului sau fetei. 

Important de retinut!

Multe dintre aceste simptome pot aparea si in cazul declansarii unui accident vascular cerebral. Daca simptomele apar pentru prima data si nu ai fost diagnosticat cu migrena cu aura, este important sa soliciti ingrijiri medicale de urgenta prin apel la 112.

Migrena fara aura

Cei mai multi pacienti nu se confrunta cu simptomele aurei, asadar migrena fara aura este considerata migrena obisnuita sau comuna. Conform Societatii Internationale de Cefalee, migrena fara aura provoaca cel putin 5 atacuri de durere si este caracterizata de:

•  durata de 4-72 de ore, fara tratament.
• absenta unei afectiuni care ar putea cauza durere de cap (durerea se declanseaza aparent fara motiv).
• cel putin doua dintre urmatoarele caracteristici: durere care pulseaza, durere cu caracter moderat-sever, durere care se agraveaza la miscare sau efort fizic, durere care apare pe o singura parte a capului.
• cel putin o caracteristica dintre urmatoarele: greata asociata sau nu cu diaree/varsaturi, sensibilitate la sunet, sensibilitate la lumina. 

Migrena silentioasa

Migrena silentioasa, cunoscuta si sub denumirea de migrena acefalgica, presupune prezenta simptomelor aurei, in absenta durerii propriu-zise de cap. Acest tip de migrena este caracterizat de aparitia graduala a simptomelor aurei, de persistenta fiecarui simptom in parte timp de mai multe minute si de trecerea de la un simptom la altul. 

Alte tipuri de migrene

Alte tipuri de migrene de care probabil ai auzit sunt migrena cluster si migrena vasculara. Acestea sunt tipuri de migrene „neoficiale”, deoarece nu definesc o migrena cu caracteristici aparte.

• In ceea ce priveste migrena vasculara, unii pacienti folosesc aceasta denumire atunci cand se refera la durerea de cap propriu zisa. Totusi, nu exista un tip de migrena vasculara.
• In ceea ce priveste migrena cluster, nici aceasta nu este un tip de migrena definit de Societatea Internationala de Cefalee. In schimb, exista cefaleea de tip cluster, care nu este o migrena. Acest tip de cefalee cauzeaza dureri severe de cap si in spatele ochiului.

Este important sa se sublinieze diferentele intre diversele tipuri de migrena pentru a ajuta la intelegerea modului in care se manifesta acestea. Diagnosticul corect al tipului de migrena este esential pentru alegerea tratamentului optim. Acesta se face pe baza simptomelor descrise de pacient si a istoricului sau medical, dar uneori pot fi necesare investigatii suplimentare. De exemplu, o evaluare neurologica amanuntita poate fi necesara pentru a exclude alte afectiuni care pot avea simptome similare cu cele ale migrenei.

Cauzele migrenei

Migrena poate fi cauzata de o combinatie de factori genetici, hormonali, de mediu si de stil de viata, precum si de tulburarile de somn.

• Studiile au aratat ca exista o predispozitie genetica pentru migrena, iar persoanele care au rude de gradul intai cu aceasta afectiune au un risc mai mare de a dezvolta migrene.
• Dezechilibrele hormonale pot juca, de asemenea, un rol important in declansarea migrenelor, in special la femei. Anumite etape ale ciclului menstrual, precum si sarcina sau menopauza, pot provoca migrene din cauza variatiilor nivelului de estrogen din corp.
• Stilul de viata si factorii de mediu pot contribui si ei la aparitia migrenelor. Stresul, schimbarile bruste de vreme, zgomotul intens, lumina puternica, lipsa sau excesul de somn, anumite alimente sau bauturi (cum ar fi alcoolul sau cafeina), precum si unele medicamente pot declansa migrenele.
• De asemenea, tulburarile de somn, precum apneea in somn sau insomniile, pot fi un factor declansator al migrenelor. Somnul este esential pentru sanatatea creierului si a sistemului nervos, iar lipsa acestuia poate cauza diverse probleme de sanatate, inclusiv migrene.

Este important sa intelegem ca acesti factori pot fi diferiti pentru fiecare persoana si ca o combinatie a mai multor factori poate contribui la aparitia migrenelor. Este recomandat sa consulti un specialist in domeniu pentru a primi un diagnostic corect si un tratament adecvat pentru migrene.

Simptomele migrenei

De cele mai multe ori durerea de cap nu este singura manifestare a migrenei. In functie de stadiul migrenei, pacientul poate experimenta o varietate de simptome. Iata care sunt etapele aparitiei migrenei si manifestarile care le caracterizeaza:

Etapa prodromala

Este primul stadiu al migrenei. Apare cu o zi-doua inainte de aparitia durerii in sine si se manifesta prin:

• senzatia de rigiditate a gatului;
• constipatie;
• modificari frecvente de dispozitie (trecere rapida de la o dispozitie buna la una proasta si invers);
• stari depresive;
• cascat frecvent;
• urinare frecventa;
• retentie de lichide;
• pofte alimentare;
• iritabilitate;
• stare de oboseala. 

Etapa aurei

Daca se instaleaza migrena cu aura, dupa faza prodromala apar simptomele aurei. Totusi, aparitia aurei are loc doar la 20% dintre pacienti. Aura presupune un ansamblu de simptome la nivelul sistemului nervos. Aura afecteaza in mod reversibil vederea, senzatiile, miscarile si vorbirea. Simptomele apar unul cate unul, treptat si pot dura pana la 60 de minute. In aceasta etapa pacientul experimenteaza:

• probleme de vedere: pacientul se poate confrunta cu diferite fenomene vizuale, cum ar fi pete de lumina, forme sau flash-uri luminoase. Uneori, poate aparea pierderea temporara a vederii.
• dificultati de vorbire: pacientul nu vorbeste la fel de clar.
• senzatia de intepaturi, furnicaturi sau amorteli la nivelul unui membru sau unei parti a corpului, inclusiv la nivelul fetei. 

Etapa atacului

Etapa atacului reprezinta faza propriu-zisa a durerii. Aceasta este caracterizata de aparitia unei dureri pulsatile, puternice, pe o parte a capului. Totusi, exista cazuri cand afecteaza ambele parti ale capului. Durerea poate aparea de mai multe ori pe luna si poate dura intre 4 si 72 de ore, fara tratament. Pe langa durere, in aceasta etapa pot aparea:

• greata; 
• varsaturi;
• sensibilitate la lumina, sunete sau mirosuri;
• ameteli sau stari de lesin.

Etapa post-dromala

Ultima etapa a unei migrene este faza post-dromala. Aceasta poate fi caracterizata de schimbari de dispozitie. Pacientul se simte deseori obosit si confuz in aceasta faza. O durere usoara poate persista inca sau poate aparea in momentul miscarii capului.

Simptomele migrenei pot varia de la o persoana la alta, dar exista cateva caracteristici comune care definesc aceasta afectiune debilitanta. Durerea de cap asociata cu migrena este adesea descrisa ca fiind intensa, pulsatila si de obicei este localizata pe o parte a capului. Aceasta poate dura de la cateva ore pana la 3 zile si poate fi severa. Pe langa durerea de cap, migrena poate fi insotita de alte simptome. Sensibilitatea la lumina, zgomot si mirosuri puternice sunt simptome destul de frecvente in timpul unui episod de migrena. 

Este important de mentionat ca anumite simptome asociate cu migrena pot indica necesitatea unei ingrijiri medicale urgente. Acestea includ o durere de cap brusca si severa, insotita de febra, rigiditate in gat, convulsii, dubla vedere, slabiciune sau amorteala, tulburari de vorbire sau de intelegere.

Diagnosticul de migrena

Diagnosticul de migrena este pus in urma anamnezei si unor investigatii amanuntita. In cadrul consultatiei medicale, medicul te va intreba in legatura cu simptomele pe care le experimentezi. De asemenea, acesta poate pune intrebari cu privire la istoricul medical familial sau personal. Pe baza caracteristicilor acestora, medicul poate stabili daca este vorba despre o migrena.

Totusi, deoarece unele simptome se aseamana cu simptomatologia unor boli grave, medicul poate recomanda o serie de investigatii complexe, cum ar fi o tomografie computerizata sau un examen RMN (rezonanta magnetica nucleara). Cu ajutorul acestor investigatii, se poate stabili diagnosticul diferential, prin excluderea altor afectiuni ce ar putea cauza simptomele prezente:

• tumori;
• accident vascular cerebral;
• malformatii vasculare.

Pentru a evalua severitatea migrenei si impactul acesteia asupra vietii de zi cu zi a pacientului, medicul poate utiliza scala de calificare a migrenei. Acest instrument de evaluare validat ajuta la stabilirea celor mai potrivite optiuni de tratament.

Tratament pentru migrena

Tratamentul pentru migrena poate implica o combinatie de metode medicale si non-medicale, adaptate in functie de nevoile si severitatea simptomelor fiecarei persoane. Exista mai multe optiuni de tratament disponibile, iar alegerea depinde de recomandarile medicului si de preferintele individuale. Tratamentul pentru migrena este stabilit doar de catre medic, in urma stabilirii diagnosticului. Tratamentul migrenei este stabilit in functie de varsta, tipul de migrena, severitate, durata, frecventa, alte boli asociate. Schema terapeutica poate include:

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos al migrenei poate presupune administrarea de antalgice (medicamente pentru durere) sau de medicamente in scop preventiv. Medicamentele antalgice se administreaza in tipul atacurilor de durere, in timp ce medicamentele de preventie se administreaza regulat, pentru a reduce frecventa sau intensitatea simptomelor. Se recomanda aceste medicamente pentru migrenele cu durata lunga si greu de tratat. 

Medicamente analgezice recomandate in tratamentul migrenei:

• medicamente eliberate fara prescriptie medicala (ibuprofen, aspirina).
• medicamente care combina aspirina, paracetamolul si cafeina.
• triptani: sub forma de comprimate, spray nazal. Nu sunt potrivite persoanelor cu risc de AVC sau infarct miocardic acut.
• dihidroergotamina.
• opioide.
• medicamente antiemetice (impotriva gretii si varsaturilor), cum ar fi metoclopramid.

Medicamentele de preventie, ca tratament pentru migrene puternice, pot include:

• antihipertensive;
• injectii cu toxina botulinica;
• antidepresive;
• anticonvulsivante.

Fiecare medicament pentru migrena prezinta contraindicatii si posibile efecte adverse. De aceea, doar medicul poate recomanda un medicament pacientului.

Suplimentele alimentare cu riboflavina (vitamina B2), magneziu si coenzima Q10 ar putea ajuta la reducerea frecventei migrenelor. 

Stimulare magnetica transcraniana

Stimularea magnetica transcraniana este o terapie minim invaziva care presupune crearea unui camp magnetic cu ajutorul curentului electric. Procedura presupune montarea unui dispozitiv circular in jurul capului si transmiterea unuia sau mai multor impulsuri.

Tratamentul pentru migrena poate implica o combinatie de metode medicale si non-medicale, adaptate in functie de nevoile si severitatea simptomelor fiecarei persoane. Exista mai multe optiuni de tratament disponibile, iar alegerea depinde de recomandarile medicului si de preferintele individuale.

Modificarile stilului de viata pot avea, de asemenea, un impact semnificativ in prevenirea atacurilor de migrena. Adoptarea unui regim alimentar echilibrat, efectuarea de exercitii fizice regulate si obtinerea unui somn adecvat pot contribui la reducerea frecventei atacurilor. De asemenea, evitarea factorilor declansatori ai migrenei, identificati individual de fiecare pacient, poate fi de mare ajutor in prevenirea si gestionarea atacurilor.

Posibile complicatii ale migrene

Complicatiile legate de migrena nu apar din cauza afectiunii in sine, ci din cauza tratamentului medicamentos utilizat pentru ameliorarea acesteia. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot provoca complicatii digestive dupa o utilizare prelungita (cum ar fi ulcere gastrice, reflux gastroesofagian). In plus, dupa o perioada de utilizare, analgezicele fara reteta, cat si cele cu prescriptie medicala (in special triptanii) pot duce la aparitia durerii de cap induse de medicamente. Ca intr-un cerc vicios, acest lucru ii face pe pacienti sa isi administreze cantitati mai mari de medicamente, ceea ce agraveaza durerile de cap. 

Pe langa tulburarile neurologice, migrena poate afecta si starea de bine generala a persoanelor afectate. Durerea persistenta poate duce la epuizare, anxietate si chiar depresie. De asemenea, migrena poate cauza probleme de somn, dificultati de concentrare si dificultati in indeplinirea activitatilor zilnice. Toate aceste aspecte pot avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii si bunastarii generale a pacientilor migrenosi.

Exista si legaturi intre migrena si complicatii cardiovasculare. Dovezi sugereaza ca persoanele cu migrene, in special cele cu aura, au un risc mai mare de a dezvolta accident vascular cerebral sau boli de inima. Acest risc poate fi amplificat in cazul in care persoana are si alte factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arteriala sau fumatul. Un alt aspect important este impactul migrenei asupra sarcinii. Unele studii sugereaza ca femeile care sufera de migrene pot avea un risc mai mare de a avea complicatii in timpul sarcinii, cum ar fi hipertensiunea in sarcina sau nasterea prematura. Este important ca femeile care planifica o sarcina sau care sunt deja insarcinate sa discute cu medicul lor despre managementul migrenei si despre eventualele riscuri asociate.

Este esential sa se ia in considerare aceste posibile complicatii ale migrenei si sa se acorde atentie adecvata gestionarii acestei afectiuni. Prin identificarea si tratamentul corect al migrenei, se poate reduce riscul de aparitie a acestor complicatii si se poate imbunatati calitatea vietii pacientilor.

Metode de preventie a migrenei

Pentru a sta departe de migrene, trebuie sa:

• urmezi un stil de viata sanatos: evitarea fumatului sau renuntarea la fumat este un lucru esential daca vrei sa previi aparitia migrenelor. De asemenea, miscarea zilnica si adoptarea unei alimentatii sanatoase, diversificate sunt importante, de asemenea. Nu sari peste mese si respecta cele 3 mese principale si cele 2 gustari.
• eviti factorii declansatori identificati (care pot varia de la un pacient la altul): atat timp cat stabilesti de la ce apare migrena in cazul tau, poti lua masuri pentru a preveni migrena. Stresul poate fi un factor declansator pentru multi dintre pacienti. Alti factori declansatori pot fi lumina puternica, mirosurile puternice si zgomotele. Aditivii alimentari (cum ar fi aspartamul, monoglutamatul de sodiu si conservantii) pot declansa o migrena. Prin urmare, este indicat sa eviti alimentele intens procesate industrial si sa citesti cu atentie informatiile de pe ambalaj. Alte alimente care pot declansa migrenele si care sunt de evitat sunt cele prea sarate sau maturate (cum ar fi branza maturata sau cea uscata). Unele bauturi, cum ar fi alcoolul si excesul de cafeina, pot declansa o migrena.
• incerci tehnici de relaxare: intrucat stresul poate fi o cauza importanta pentru migrene, tehnicile de relaxare pot fi utile in prevenirea acestora, printr-un management optim al stresului. Yoga, tehnicile de respiratie, meditatia sunt tehnici de relaxare eficiente.
• te hidratezi: bea 6-8 pahare de apa pe zi si mananca diversificat, incluzand fructe si legume in alimentatia zilnica (acestea sunt bogate in apa).
• te odihnesti suficient: modificarile ritmului circadian pot duce la aparitia migrenelor. Dormi 7-8 ore pe noapte si evita lumina albastra a ecranelor cu 2-3 ore inainte de culcare.

Asadar, migrenele se manifesta diferit de la o persoana la alta. Nu lua medicamente pentru migrena fara a consulta medicul. Solicita o consultatie, daca te confrunti cu simptomele migrenei, pentru a obtine un tratament corespunzator. Este important sa mentii o comunicare deschisa cu medicul si sa urmezi sfaturile si prescriptiile acestuia pentru a preveni migrenele. In plus, fiecare persoana poate avea nevoie de un plan personalizat de prevenire, in functie de particularitatile sale. Prin adoptarea unui stil de viata sanatos, gestionarea stresului, evitarea factorilor declansatori si utilizarea medicamentelor preventive, migrenele pot fi reduse in frecventa si severitate. Migrena nu este doar o simpla durere de cap, ci o problema de sanatate complexa care poate afecta semnificativ calitatea vietii. Este esential sa intelegem aceasta afectiune, pentru a putea sa o gestionam eficient. 

Disclaimer

Daca aveti intrebari sau nelamuriri medicale, va rugam sa discutati cu medicul dumneavoastra. Articolele noastre nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Surse suplimentare de informare:

• NHS Choices. Overview - Migraine. 2021, www.nhs.uk/conditions/migraine/.
  Nall, Rachel. “Everything You Want to Know about Migraine.” Healthline, Healthline Media, 20 Dec. 2017, www.healthline.com/health/migraine.
• ‌“What Is Migraine? | American Migraine Foundation.” American Migraine Foundation, 23 Mar. 2021, americanmigrainefoundation.org/resource-library/what-is-migraine/.
• “Migraine - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/migraine-headache/symptoms-causes/syc-20360201.
• ‌“Migraine - Diagnosis and Treatment - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/migraine-headache/diagnosis-treatment/drc-20360207.
• Lan, Lihuan, et al. “The Efficacy of Transcranial Magnetic Stimulation on Migraine: A Meta-Analysis of Randomized Controlled Trails.” The Journal of Headache and Pain, vol. 18, no. 1, 22 Aug. 2017, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5567575/, 10.1186/s10194-017-0792-4.