Menstruatie: ghid complet ciclu menstrual

Mentruatia este un proces normal de schimbari prin care trece corpul femeii lunar, intr-o anumita perioada a vietii. Prima menstruatie este recunoscuta in termeni medicali si drept menarha, aceasta aparand in jurul varstei de 11 - 14 ani. 

De atunci, femeia se afla intr-o etapa de fertilitate care dureaza, de regula, pana la 45 - 55 de ani. Sfarsitul stadiului reproductiv se numeste menopauza. In randurile urmatoare veti afla tot ce trebuie sa stiti despre menstruatie si vom raspunde la cele mai frecvente intrebari care pot aparea. 

Ce inseamna ciclu si ce este menstruatia?

Intr-un limbaj colocvial, ciclul menstrual reprezinta pregatirea lunara a corpului pentru a putea sustine o eventuala sarcina. Pe peretele intern al uterului se formeaza un epiteliu cu o anumita grosime (endometru). Acesta pregateste uterul pentru nidarea unui ovul fecundat (fixarea acestuia in mucoasa creata). Cand ovulul nu este fecundat, epiteliul uterin este distrus si sarcina nu este posibila.

Asa apare menstruatia - fenomenul de sangerare vaginala lunara, care dureaza cateva zile. Astfel, durata ciclului menstrual poate varia, aceasta putand fi masurata de la prima zi de sangerare si pana la urmatoarea menstruatie.

Care sunt fazele ciclului menstrual

Se considera ca durata ciclului menstrual poate fi impartita in trei faze: foliculara, ovulatorie si luteala. Durata fiecareia dintre acestea poate varia atat de la o femeie la alta, cat si in ceea ce priveste aceeasi persoana, de la un ciclu la altul.

In medie, numai 10 - 15% dintre femei raporteaza ca ciclul lor dureaza exact 28 de zile. Asadar, medicii considera ca o durata normala a acestuia poate varia de la 21 pana la 35 de zile.

Prima zi de sangerare este considerata prima zi a ciclului menstrual. Aceasta poate dura intre trei si sapte zile, insa, de regula, fluxul abundent se produce doar in primele doua - trei zile. 

Faza foliculara

Faza foliculara incepe odata cu sangerarea si dureaza pana in ziua ce precede varful preovulator al hormonului luteinizant LH. Durata acesteia poate varia cel mai mult, comparativ cu celelelalte doua faze, putand ajunge in anumite cazuri pana la doua saptamani.

In aceasta etapa se „recruteaza” mai multi foliculi care contin ovule imature - unul dintre acestia va fi selectat de catre organismul femeii pentru ovulatie. Acest folicul se numeste dominant, iar ovulul pe care il contine se transforma in ovul matur.

Sub influenta hormonilor estrogeni, endometrul incepe sa se ingroase. Mai mult, colul uterin va produce mucus cervical fertil, de o consistenta mai putin vascoasa, care va permite trecerea rapida a spermatozoizilor din vagin in cavitatea uterina.

Faza ovulatorie

Faza ovulatorie incepe cu o eliberare masiva de LH sub influenta estrogenilor. Acest procedeu este indispensabil pentru ovulatie, deoarece asa are loc maturarea completa a foliculului. Dupa un interval cuprins intre 16 - 32 de ore de la apogeul secretiei de LH se elibereaza ovulul din foliculul matur.

Acesta urmeaza sa se aseze la nivelul trompelor uterine, in asteptarea fecundarii de catre un spermatozoid. Daca nidarea nu se produce in urmatoarele 24 de ore, ovulul nefecundat se va dezintegra.

La polul opus, fecundarea ovulului declanseaza procesul de dezvoltare sau embriogeneza, care va incepe imediat. Ovulul fecundat va ajunge in uter in circa 72 - 96 de ore si se va implanta la nivelul mucoasei care captuseste cavitatea uterina si care s-a ingrosat in prealabil.

Faza luteala

Aceasta etapa incepe imediat dupa cea ovulatorie, durata sa fiind, de regula, constanta. Faza luteala se intinde in majoritatea cazurilor pe o perioada de 14 zile. Dupa ce ovulul este eliminat, foliculul se transforma in corpul galben - responsabil cu producerea unor cantitati mari de progesteron. Astfel, endometrul se pregateste pentru implantarea embrionului (sarcina).

 Daca implantarea nu are loc, corpul galben degenereaza, nivelul de progesteron scade si apare menstruatia (prima zi de sangerare reprezinta sfarsitul fazei luteale). Ciclul se reia lunar pana la inceputul menopauzei si se opreste doar daca ovulul este fecundat (pe perioada sarcinii).

Ce presupune ciclul menstrual normal?

Ciclul menstrual normal este incadrat in cativa parametri care privesc fluxul (cantitatea de sange eliminata), manifestarile la nivel corporal si regularitatea cu care acesta apare.

Cantitatea de sange eliminata din organism poate sa fie slaba, moderata sau abundenta. Aceasta poate fi diferita in functie de mai multi factori:

• Nivelul de efort fizic depus; 
• Adminsitrarea pilulelor anticonceptionale; 
• Stilul alimentar; 
• Calatoriile sau stresul; 
• Racelile sau infectiile (afecteaza imunitatea si slabesc organismul).

Se considera ca un flux menstrual normal dureaza intre trei si sapte zile, cu o frecventa de aparitie la fiecare 21 - 35 de zile, conform explicatiilor de mai sus. Cantitatea totala de sange eliminata in timpul menstruatiei este de aproximativ 30 - 45 de ml, insa combinat cu celelalte secretii eliminate, poate parea mai mult.

De ce unele persoane pot avea ciclul menstrual neregulat?

In ceea ce priveste ciclul menstrual, "normalul" se incadreaza intr-un spectru cu limite late. Ciclurile neregulate sau lungi sunt obisnuite in randul adolescentelor si al femeilor in jurul varstei de 45 de ani.

De obicei, duratele ciclurilor menstruale se egalizeaza si regleaza cu timpul in cazul adolescentelor. Femeile care se afla in perioada de premenopauza se pot astepta ca menstruatiile sa devina neregulate si din ce in ce mai lungi. Acestea vor disparea ulterior.

O menstruatie neregulata este caracterizata prin:

• Modificarea semnificativa a timpului dintre doua cicluri;
• Fluxul de sange eliminat devine foarte scazut in mod brusc;
• Fluxul de sange eliminat este abundent (se elimina cheaguri mari de sange sau se foloseste un tampon/absorbant pe ora timp de opt ore);
• Numarul de zile de sangerari variaza;
• Apar variatii ale echilibrului hormonal (diferente intre nivelul hormonilor estrogeni si progesteron) 

Orice schimbare majora a ciclurilor menstruale este indicat sa fie impartasita si analizata de un medic specialist, pentru evitarea dezvoltarii anumitor afectiuni. 

Ce tipuri de simptome pot fi asociate menstruatiei si cum pot fi ameliorate?

In ceea ce priveste simptomatologia fizica, ciclul menstrual normal poate sau nu sa aiba manifestari. Acestea pot fi diferite atat lunar, cat si de la femeie la femeie. Printre principalele efecte raportate de majoritatea femeilor se numara: 

• Sani sensibili sau durerosi (inainte sau in timpul menstruatiei); 
• Modificari de dispozitie; 
• Balonare sau crampe abdominale; 
• Tulburari digestive (greata, varsaturi, diaree sau constripatie);
• Dureri de spate; 
• Tulburari de somn;
• Acnee.

Durerile menstruale nu provoaca alte complicatii, insa pot afecta activitatile zilnice de acasa, de la scoala sau birou - se pot manifesta sub forma unor crampe puternice sau trepidante. Disconfortul poate sa apara cu cateva zile inainte de menstruatie, sa creasca treptat in intensitate sau sa dispara complet pana la finalul perioadei de sangerare. Uneori, durerea se poate extinde de la nivelul ovarelor (abdomenul inferior) catre spate sau coapse.

Reducerea durerilor menstruale

Durerile menstruale pot fi diminuate cu usurinta cu ajutorul unei game de medicamente fara prescriptie medicala, care ajuta la reducerea durerilor. Printre acestea se numara antialgicele, analgezicele si antiinflamatoarele, insa trebuie utilizate eficient. Este recomandat sa fie administrate de indata ce apar sangerarile sau crampele, timp de doua sau trei zile, conform dozajului indicat.

Controlul durerilor severe cauzate de menstruatie se poate realiza si prin folosirea anticonceptionalelor. Aceste comprimate contin hormoni care previn ovulatia si reduc astfel durerile menstruale, insa este recomandat sa le luati doa rin urma unui control medical, sub indrumarea specialistului. De asememea, si alte metode contraceptive, precum steriletul, inelele vaginale sau injectiile pot reduce crampele.

Alte remedii care s-au dovedit utile in reducerea durerilor cauzate de menstruatie sunt:

• Folosirea unei sticle cu apa calda in partea inferioara a abdomenului;
• Exercitii fizice in mod regulat;
• Administrarea de suplimente alimentare (vitamina E, B1, B6, omega-3 sau magneziu);
• Reducerea stresului si a factorilor favorizanti ai acestuia;
• Evitarea consumului de alcool si a fumatului;
• Urmarea unui regim alimentar sanator, bazat pe consumul de fructe si legume;
• Evitarea consumului de cofeina si a alimentelor sarate;

Mai mult, exercitiile usoare de yoga, baile calde si acupunctura s-au dovedit utile in ameliorarea durerilor menstruale. Remediile naturiste bazate pe ceaiurile medicinale cu fenicul, coada calului, musetel sau radacina de ghimbir pot oferi alinare in gestionarea disconfortului. 

Cand este nevoie de un consult ginecologic?

In general, ciclul menstrual nu ar trebui sa ridice semne de intrebare, intrucat acesta este un proces natural prin care trece corpul femeilor in fiecare luna. Cu toate acestea, este recomandat sa vizitati un cabinet ginecologic daca:

• Nu ati inceput menstruatia pana la varsta de 15 ani;
• Menstruatiile si fluxul sangvin devin brusc neregulate;
• Perioada de sangerare dureaza mai mult de sapte zile;
• Experimentati sangerari vaginele intre menstruatii;
• Aveti dureri severe care nu pot fi diminuate;
• Aveti stari febrile sau de rau dupa folosirea absorbantelor sau tampoanelor interne;
• Suferiti brusc de amenoree (lipsa mentrustiei).

Ciclul menstrual indica perioada in care corpul femeilor intra in etapa de fertilitate si este un semn de sanatate al sistemului reproducator. Desi confortul poate scadea in zilele de sangerare, schimbarile minore catre un stil de viata mai sanatos, alaturi de odihna suficienta, pot contribui la reducerea starilor cauzate de acesta. 

Nu ezitati sa faceti un consult ginecologic sau sa cereti parerea unui specialist daca aveti intrebari legate de ciclul menstrual, contraceptie sau planificare familiala.