Efectul placebo: ce este si cum functioneaza?

Atunci cand urmezi un tratament, te astepti ca medicamentul administrat sa iti reduca simptomele neplacute si sa iti imbunatateasca starea de sanatate. Efectele pozitive produse de catre o substanta sunt, in general, corelate cu eficienta dovedita clinic a acesteia. Totusi, cercetatorii au observat ca unii pacienti raporteaza o imbunatatire a simptomelor chiar si atunci cand li se administreaza substante fara vreun efect dovedit stiintific. Aceasta manifestare a capatat numele de „efect placebo”.

Ce este efectul placebo?

In esenta, efectul placebo este o reactie pozitiva a unei persoane la o substanta inerta sau la o forma de tratament ineficienta din punct de vedere stiintific. Efectul placebo este cunoscut si sub numele de „efectul sugestiei”, deoarece acesta se bazeaza pe convingerea pacientului ca tratamentul sau medicamentul va avea un efect benefic asupra starii sale de sanatate. Acest lucru face ca persoana respectiva sa observe o ameliorare a simptomelor resimtite, fara ca vreun tratament real sa fie administrat.

Cum functioneaza efectul placebo?

Mecanismul care sta la baza efectului placebo nu este inca foarte bine cunoscut. Totusi, de-a lungul timpului au aparut diverse teorii care au incercat sa explice acest fenomen. Unii cercetatori au corelat efectul placebo cu:

• anumite afectiuni cu durata limitata - unele afectiuni, precum raceala obisnuita se vindeca intr-o anumita perioada, chiar daca pacientul urmeaza sau nu un tratament. De aceea, este posibil ca efectul pozitiv sa ii fie atribuit unui anumit medicament sau supliment, cand in realitate, disparitia afectiunii ar fi avut loc oricum [1]. In astfel de cazuri, tratamentele administrate pot doar sa amelioreze anumite simptome, insa nu vindeca afectiunea in sine;
• perioada de remisiune a unor boli - anumite afectiuni, cum este lupusul, pot avea episoade de activitate a bolii, urmate de perioade de remisiune, in care simptomele se amelioreaza sau chiar dispar. Daca aceaste perioade coincid cu administrarea unor medicamente sau suplimente ce nu au un efect clinic dovedit, manifestarile pozitive ii pot fi atribuite in mod eronat tratamentului respectiv [1];
• anumite reactii la nivel neurobiologic - se presupune ca administrarea unor substante percepute ca fiind utile, chiar daca acestea sunt inactive din punct de vedere farmaceutic, ar putea provoca eliberarea de neurotransmitatori, precum endorfinele sau dopamina [2]. Acest lucru poate produce o stare temporara de bine;
• o reducere temporara a anxietatii - doar prin simpla administrare a unui tratament sau a unei proceduri medicale, pacientul se poate simti in siguranta, iar nivelul anumitor hormoni eliberati in situatii de stres, precum adrenalina, poate scadea, provocand astfel o aparenta imbunatatire a starii sale de sanatate.

Pe langa aceste aspecte, efectul placebo poate fi influentat si de atitudinea pacientului fata de tratament, relatia acestuia cu medicul, dar si de caracteristicile produsului administrat. Spre exemplu, cercetarile au aratat ca pastilele de dimensiuni mai mari au fost percepute ca fiind mai eficiente decat cele de dimensiuni reduse, iar administrarea mai multor comprimate este privita ca avand un efect mai puternic decat administrarea unuia singur [1].

Se pare ca efectul placebo functioneaza cel mai bine in cazul simptomelor modulate de catre creier, precum:

• senzatiile de durere;
• oboseala;
• greata;
• insomnie;
• depresie. [3]

Un tratament placebo nu va avea, insa, niciun efect la nivel fizic [2].

Substantele administrate ca placebo si avantajele folosirii acestora

Desi substantele de tip placebo nu trateaza propriu-zis nicio afectiune, acestea au un rol extrem de important in cercetare. Studiile clinice folosesc preparate de tip placebo, inactive din punct de vedere farmaceutic, pentru a analiza prin comparatie efectele produse de substantele cu potential terapeutic.

In general, substantele folosite ca placebo includ:

• zahar;
• amidon;
• apa distilata;
• solutie salina.

Preparatele de tip placebo pot fi administrate sub forma orala (comprimate, capsule), dar si sub forma injectabila sau topica (unguente, creme).

De obicei, studiile clinice ce au ca scop determinarea eficacitatii unui nou tratament presupun impartirea participantilor in doua grupuri: unul experimental, care va primi tratamentul supus testarii, si un grup de control, care va primi un tratament standard sau placebo. Impartirea se face in mod aleatoriu, iar pacientii sunt informati despre posibilitatea de a fi incadrati in grupul placebo.

La final, efectele observate in cadrul celor doua grupuri sunt comparate. Daca intre grupul experimental si cel placebo nu exista diferente semnificative, inseamna ca tratamentul testat nu este eficient.

Efectul placebo are un rol esential in evolutia medicinei, iar determinarea legaturii dintre minte si corp ramane in continuare un subiect de interes in randul cercetatorilor. Multe studii se realizeaza in mod constant pe acesta tema, pentru a determina ce sta la baza efectului placebo si cum influenteza acesta experientele terapeutice.

Disclaimer:

Acest articol are un rol informativ si nu inlocuieste un consult specializat. Daca te confrunti cu simptome neplacute, consulta cat mai curand medicul pentru diagnostic si tratament!

Surse de informare:

[1] Health. “Placebo Effect.” Vic.gov.au, 2015, Accesat in data de 24 Ian. 2023;

[2] “The Power of the Placebo Effect - Harvard Health.” Harvard Health, Harvard Health, May 2017, ‌Accesat in data de 24 Ian. 2023;

[3] Saling, Joseph. “What Is the Placebo Effect?” WebMD, WebMD, 31 Jan. 2012, Accesat in data de 24 Ian. 2023.