Sputa: ce este, tipuri, recomandari

1. Tipuri de sputa (mucus) si posibile cauze

Principala clasificare a diferitelor tipuri de sputa se realizeaza in functie de culoarea acesteia. Nuanta este determinata de problema de sanatate cu care te poti confrunta, iar analiza vizuala a acestei secretii si alte examinari specifice asigura cadrul pentru stabilirea unui diagnostic. Iata cele mai frecvente nuante:

1.1. Sputa gri, alba sau translucida

De regula, aceste nuante ale sputei indica faptul ca plamanii sunt sanatosi, insa o cantitate in acest ar putea fi un semn al unei infectii virale in organism, al unei alergi sau al unei afectiuni respiratorii.

1.2. Sputa verde sau galbena

Poate indica prezenta unei infectii bacteriene sau virale in organism, precum pneumonia sau fibroza chistica. 

1.3. Sputa maro

Prezenta la persoanele care fumeaza in exces, sau care sufera de antracoza, afectiune cauzata de expunerea indelungata la particule fine de carbune. 

1.4. Sputa roz

Poate fi un simptom al edemului pulmonar, posibil cauzat de o insuficienta cardiaca congestiva. 

1.5. Sputa rosie 

Posibil semn al unei leziuni interne, al cancerului pulmonar sau al unei embolii pulmonare (cheag de sange pe suprafata plamanilor). [1] 

2. Cum poate fi produsa sputa?

In functie de stilul de viata, sau de problemele de sanatate cu care o persoana se confrunta, sputa se poate forma in diferite moduri.

2.1. Fumatul

De exemplu, fumatorii se confrunta cu o productie excesiva de sputa (mucus), ca reactie organica de protejare a plamanilor impotriva deteriorarii cauzate de substantele nocive inhalate. [1] 

2.2. Astmul bronsic

Pacientii cu astm bronsic au caile respiratorii sensibile la diferiti alergeni, precum polenul, poluarea sau praful din aer. De asemenea, prezinta un risc mult mai ridicat de a dezvolta infectii respiratorii. In cazul inflamarii cailor respiratorii, organismul produce sputa in exces, pentru a le proteja functia si structura. [1]

2.3. Fibroza chistica

In cazul pacientilor cu fibroza chistica, excesul de mucus este o caracteristica a organismului mostenita genetic. Mai mult decat atat, vascozitatea ridicata a mucusului cauzeaza probleme respiratorii la aceste persoane. Sputa vascoasa reprezinta un mediu propice pentru dezvoltarea culturilor de bacterii, crescand astfel riscul de infectie. [1]

2.4. Infectiile tractului respirator 

Daca ai contactat o infectie a tractului respirator inferior, ce afecteaza plamanii (ex: pneumonia bacteriana sau virala), sputa produsa in exces are si un miros neplacut. In stadiile incipiente, poate fi eliminata in nuante de verde sau galben inchis, insa pe masura ce infectia este tratata, conform recomandarilor specialistului, culoarea devine mai deschisa. In cazul unei infectii a tractului respirator, culoarea sputei este data de enzima mieloperoxidaza. [1] 

2.5. Gripa 

Daca ai gripa, sputa in exces, intr-o nuanta de galben inchis, este un semn comun al acestei boli. Alte simptome ce pot aparea odata cu sputa in exces, atunci cand ai gripa: dureri de cap, febra, stari de greata, episoade febrile, moleseala, dureri musculare, diaree. [1]

2.6. Bronsita

Bronsita este o infectare a cailor respiratorii principale ale plamanilor, ce produc un exces de sputa (mucus) in perioada critica a bolii, pentru a-si proteja functia si structura. Bronsita acuta dureaza aproximativ 3 saptamani de la debutul bolii, iar bronsita cronica dureaza cel putin 3 luni si este recurenta. [1]

3. Cand este importanta solicitarea ajutorului medical?

Este indicat sa te programezi pentru un consult de specialitate, atunci cand observi si alte semne sau simptome, aparute concomitent cu o sputa de o culoare pe care o consideri anormala. Acestea pot fi: 

• tusea severa sau care nu mai trece;
• prezenta sangelui in sputa;
• problemele respiratorii;
• cresterea ritmului cardiac;
• starea de confuzie persistenta;
• episoade febrile. [1] 

In urma unui control amanuntit, ce presupune recoltarea sputei si realizarea unui examen bacteriologic, alaturi de alte teste de laborator si evaluari medicale specifice, specialistul ar putea pune un diagnostic de: astm, TBC, bronsita, pneumonie virala sau bacteriana, edem pulmonar, COVID-19 etc. [1] 

4. Sputa: recoltare si examen bacteriologic

Recoltarea sputei in vederea examinarii mostrei este o procedura ce poate ajuta la identificarea unei posibile infectii in plamani si caile respiratorii. De asemenea, este o procedura realizata in cazul persoanelor diagnosticate deja cu boli respiratorii grave, precum pneumonia sau tuberculoza, in vederea monitorizarii evolutiei acestora, pe un anumit interval de timp. [2] 

In cazul infectiilor virale, recoltarea sputei nu este o practica uzuala, fiind mai degraba realizata in cazul suspiciunii de infectie bacteriana sau fungica. Pentru prelevarea unei mostre de sputa, furnizorul de asistenta medicala va utiliza un dispozitiv de recoltare de unica folosinta. [2]

Pacientul va trebui sa tuseasca profund, astfel incat sa produca o cantitate semnificativa de lichid, prin expectoratie. Secretia va fi eliminata din cavitatea bucala intr-un recipient de unica folosinta. Daca nu se poate produce suficienta sputa, medicul specialist poate propune realizarea unei proceduri minim invazive, ce poarta denumirea de bronhoscopie. [2] 

Brohnoscopia presupune introducerea unui tub flexibil prin cavitatea bucala sau prin nas, pana la nivelul tractului inferior respirator, pentru a putea obtine o cantitate relevanta pentru realizarea unui examen bacteriologic. Dupa recoltare, mostra este testata in vederea identificarii culturilor de agenti patogeni. Dupa aproximativ o zi de la realizarea examenului bacteriologic, specialistul va verifica mostra respectiva, pentru a evalua prezenta, cantitatea si tipul germenilor. [2]

4. Alte verificari pentru stabilirea unui diagnostic

Asa cum spuneam mai sus, sputa intr-o anumita nuanta este unul dintre simptomele specifice unei anumite probleme de sanatate. De aceea, recoltarea si examinarea acestei expectoratii nu reprezinta decat o etapa a procesului de diagnosticare. Tinand cont si de celelalte semne sau simptome pe care un pacient le poate acuza, specialistul va efectua o serie de alte verificari, pentru a identifica o posibila cauza a problemei: 

4.1. Examinarea fizica

Cu ajutorul unui stetoscop, specialistul va asculta plamanii pacientului, pentru a identifica posibile zgomote anormale, asa cum sunt ralurile pulmonare. 

4.2. Radiografia toracica 

Acest test de imagistica poate fi necesar pentru a evalua starea plamanilor, in vederea identificarii unei posibile anomalii structurale sau functionale. 

4.3. Tomografia computerizata 

Tomografia computerizata (CT) ar putea fi realizata pentru a se obtine imagini in detaliu ale plamanilor, mai ales in cazul in care prezenta sangelui in sputa ar putea indica posibilitatea unei mase tumorale. 

4.4. Testarea alergologica 

Este posibil ca specialistul sa recomande realizarea unui astfel de examen medical, luand in calcul efectele unei posibile alergii asupra cantitatii de sputa produse. 

Producerea in exces a unei spute cu o nuanta anormala, asociata cu alte semne si simptome ce ar putea indica prezenta unei afectiuni in organism, reprezinta un motiv de ingrijorare. Evaluarea medicala in regim de urgenta este recomandata, pentru identificarea si tratarea la timp a diferitelor cauze pentru aceasta problema!

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Bibliografie: 

1. Goodwin, Meredith. “Sputum: Definition, Colors, Causes, and When to See a Doctor” Medical News Today, www.medicalnewstoday.com/articles/318924. Accessed 27 Feb. 2024 

2. Cleveland Clinic Medical Staff. “Sputum Culture.” Cleveland Clinic, my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/25174-sputum-culture. Accessed 27 Feb. 2024.