Halucinatii: ce sunt, ce afectiuni le provoaca

Halucinatiile reprezinta experiente senzoriale cu semnificatie personala, culturala si clinica si pot fi intalnite atat ca simptom al unor tulburari psihice, cat si in randul persoanelor care nu indeplinesc criteriile pentru o astfel de patologie. Între 4 si 7% din oamenii apartinand populatiei generale au trecut printr-o experienta psihotica, peste 3 sferturi dintre aceste cazuri fiind tranzitorii [1]. Citeste in continuare si afla ce sunt halucinatiile si care sunt afectiunile frecvent asociate cu prezenta acestora.

Ce sunt halucinatiile?

În urma cu 200 de ani, halucinatia a fost definita de Esquirol ca o convingere intima de percepere a unei senzatii lipsite de un obiect exterior [1]. Practic, halucinatia reprezinta o experienta senzoriala, aparent reala, ce implica unul sau mai multe simturi (auz, vaz, miros, gust, simt tactil) si are loc numai in mintea persoanei ce o experimenteaza, in absenta unui stimul extern [2].

De ce apar halucinatiile?

Una dintre ipotezele ce sta in spatele aparitiei halucinatiilor consta in lipsa unei conexiuni intre zonele creierului responsabile de actiune si de perceperea senzatiei ce rezulta din actiunea respectiva. Într-un studiu derulat pentru intelegerea mecanismului halucinatiei, persoanele cu halucinatii experimentau aceeasi senzatie la atingerea proprie si la atingerea provenita din exterior, fara a putea discrimina in functie de natura stimulului. În mod normal, senzatia resimtita in urma aplicarii unui stimul propriu (de exemplu atingerea) este atenuata comparativ cu cea rezultata in urma aplicarii unui stimul extern fiindca in primul caz putem anticipa consecintele. Din acest motiv majoritatea oamenilor nu se pot gadila singuri [3].

Care sunt afectiunile ce cauzeaza halucinatii?

Halucinatiile nu sunt intalnite numai in randul tulburarilor psihiatrice, ci pot surveni in cadrul unei game largi de afectiuni medicale, plecand de la boli care interfera cu transmiterea informatiei senzoriale pana la carente de vitamine si boli neurodegenerative [1].

Schizofrenia

Se estimeaza ca aproximativ 70% dintre pacientii cu schizofrenie experimenteaza halucinatii. Halucinatiile auditive sunt cel mai frecvent tip de halucinatii intalnite in cadrul acestei afectiuni psihice si constau in perceperea unor voci (singulare sau uneori multiple) sau altor sunete precum soapte sau murmure. Pacientii cu schizofrenie pot percepe vocile auzite ca fiind nervoase sau presante.

Halucinatiile vizuale intalnite in randul persoanelor care se confrunta cu schizofrenia implica vizualizarea unor persoane, lumini sau obiecte care nu sunt prezente in realitate, inclusiv a unor persoane decedate [4].

Consumul de substante psihoactive

Substantele psihoactive se impart in trei categorii, in functie de mecanismul ce sta in spatele aparitiei halucinatiilor:

• Substantele psihostimulante (de exemplu cocaina si amfetamina) accentueaza efectele psihotice ale dopaminei si sunt asociate in principal cu halucinatiile auditive;
• Anestezicele disociative (de exemplu fenciclidina si ketamina) blocheaza actiunea unei substante cu efect excitant (glutamat) si sunt asociate in special cu halucinatii vizuale;
• Substantele psihedelice (de exemplu LSD sau psilocibina) accentueaza efectele serotoninei si produc un amestec de halucinatii vizuale, sinestezie si alterari ale starii de constienta asociate cu senzatii mistice [5].

Sindromul Charles Bonnet

Sindromul Charles Bonnet este intalnit in randul persoanelor a caror vedere incepe sa se deterioreze ca urmare a unor afectiuni precum degenerescenta maculara. Acesti pacienti incep sa perceapa lucruri care nu sunt reale, halucinatiile vizuale reprezentand modul in care creierul raspunde la pierderea sau deteriorarea vederii. Persoanele cu sindrom Charles Bonnet pot vedea:

• modele simple repetitive ce iau forma unor grilaje, linii sau forme geometrice ce apar in culori luminoase si vii;
• imagini complexe cu peisaje, obiecte, animale si oameni [6].

Dementa

Dementa cu corpi Lewy este al doilea cel mai frecvent tip de dementa, dupa dementa Alzheimer, iar manifestarile sale includ halucinatii vizuale in peste 20% dintre pacientii diagnosticati. Halucinatiile vizuale constau in perceperea unor obiecte care se misca, desi in realitate sunt nemiscate, si a unor scenarii complexe cu oameni si obiecte care nu sunt de fapt prezente.

Halucinatiile vizuale sunt intalnite si la peste jumatate dintre pacientii cu boala Parkinson si sunt similare celor intalnite in dementa cu corpi Lewy. Diferenta majora consta in momentul de aparitie a halucinatiilor: in cazul pacientilor cu Parkinson, halucinatiile apar dupa instalarea simptomelor motorii, in timp ce in cazul pacientilor cu dementa cu corpi Lewy ordinea este inversa.

Tumorile cerebrale

Tumorile localizate pe traiectul caii optice sau care realizeaza compresie asupra nervului optic pot conduce la aparitia halucinatiilor vizuale. Tumorile localizate la nivelul lobului temporal au fost asociate cu halucinatii vizuale de tipul unor scene complexe, pline de viata, in timp ce tumorile de la nivelul lobului occipital au condus la aparitia unor pete si forme luminoase.

Migrena

Halucinatiile vizuale asociate durerii de cap migrenoase pot fi o manifestare clasica a aurei migrenoase, intalnita la o treime dintre pacientii care se confrunta cu migrena. În general halucinatiile vizuale incep unilateral, sub forma unei linii tremurate in zig-zag, aflate in centrul campului vizual, progresand ulterior spre periferie [7].

În concluzie, halucinatiile reprezinta perceptii ale simturilor lipsite de un stimul extern real. Acestea pot fi cauzate de multiple afectiuni medicale sau de consumul de substante psihoactive. Daca ai experimentat un anumit tip de halucinatie, nu ezita sa te adresezi cat mai repede medicului pentru o identificare corecta a cauzei si gestionarea corespunzatoare a afectiunii ce a produs halucinatia.

Surse informative

1. Waters, Flavie, and Charles Fernyhough. Hallucinations: A Systematic Review of Points of Similarity and Difference across Diagnostic Classes. Schizophrenia Bulletin, vol. 43, no. 1, 2016, pp. 3243., doi:10.1093/schbul/sbw132. 
2. Hallucinations and hearing voices. NHS Choices, NHS, 15 Feb. 2022, https://www.nhs.uk/mental-health/feelings-symptoms-behaviours/feelings-and-symptoms/hallucinations-hearing-voices/. 
3. Boksa, Patricia. Journal of Psychiatry & Neuroscience, vol. 34, no. 4, 2009, pp. 260262. 
4. Smith, Kathleen. Schizoprenia: Hallucinations and Delusions. Psycom, 14 Sept. 2022, www.psycom.net/schizophrenia-hallucinations-delusions. 
5. Rolland, Benjamin, et al. Pharmacology of Hallucinations: Several Mechanisms for One Single Symptom? BioMed Research International, vol. 2014, 2014, pp. 19., doi:10.1155/2014/307106. 
6. Charles Bonnet Syndrome. NHS Choices, NHS, 27 Nov. 2018, www.nhs.uk/conditions/charles-bonnet-syndrome/. 
7. Teeple, Ryan C., et al. Visual Hallucinations. The Primary Care Companion to The Journal of Clinical Psychiatry, vol. 11, no. 1, 2009, pp. 2632., doi:10.4088/pcc.08r00673.