Claudicatie intermitenta: cauze, simptome, tratament

Ce este claudicatia intermitenta?

Claudicatia intermitenta este un simptom al bolii arteriale periferice care poate afecta calitatea vietii, limitand mobilitatea si independenta. Aceasta conditie apare cand arterele care furnizeaza sange catre picioare devin ingustate sau blocate, ceea ce duce la o irigatie sanguina insuficienta a muschilor la efort [2] .

Originea termenului "claudicatie intermitenta" provine din termenul de origine latina "claudicare", care inseamna a schiopata, si "intermittens", care inseamna intrerupt. Acesta descrie modul in care simptomele apar si se dispar, reflectand natura intermitenta a durerii si a disconfortului asociate cu aceasta afectiune.

De ce apara claudicatia intermitenta: cauze si factori de risc

In majoritatea cazurilor, claudicatia intermitenta este cauzata de ateroscleroza arterelor picioarelor, afectiune cunoscuta si sub numele de boala arteriala periferica. Ateroscleroza implica ingustarea si rigidizarea arterelor care conduc sange catre picioare, limitand astfel aportul de oxigen si nutrienti [2]. 

Exista mai multi factori de risc care pot creste probabilitatea dezvoltarii claudicatiei intermitente. Printre acestia se numara:

• Fumatul - substantele chimice din tutun pot deteriora peretii arterelor, contribuind la formarea placilor de aterom;
• Diabetul - persoanele cu diabet au un risc crescut de a dezvolta boala arteriala periferica, deoarece nivelul ridicat de glucoza din sange poate afecta vasele de sange;
• Hipertensiunea arteriala - presiunea arteriala ridicata poate provoca leziuni la nivelul arterelor, crescand riscul de probleme la acest nivel;
• Nivelul ridicat de colesterol - un nivel crescut de colesterol LDL poate contribui la acumularea placilor de aterom in artere;
• Varsta inaintata - riscul de boala arteriala periferica si claudicatie intermitenta creste odata cu inaintarea in varsta, deoarece arterele devin mai rigide si mai susceptibile la ateroscleroza. Persoanele cu varsta de peste 50 de ani care fumeaza sau au diabet, ori persoanele cu varsta peste 70 de ani, in general, prezinta un risc crescut de claudicatie;
• Istoricul familial - daca ai membri de familie cu istoric de boala arteriala periferica sau boli cardiovasculare, riscul de a dezvolta aceasta afectiune poate fi mai mare;
• Sedentarismul - lipsa de activitate fizica regulata poate contribui la cresterea in greutate si hipertensiune arteriala, factori de risc pentru boala arteriala periferica [2][3].

Cum se manifesta claudicatia intermitenta?

Claudicatia intermitenta se manifesta prin durere sau disconfort la nivelul picioarelor in timpul activitatilor fizice, cum ar fi mersul sau alergatul. Aceasta durere poate varia de la o senzatie usoara de disconfort la o durere intensa, care poate fi descrisa ca arsura sau crampe. Iata cateva caracteristici ale simptomelor claudicatiei intermitente:

• Localizare variabila - durerea poate aparea in diferite parti ale picioarelor, inclusiv la nivelul coapselor, feselor, gambelor sau talpilor;
• Agravare la efort - simptomele se manifesta sau devin mai intense in timpul efortului, cand organismul are nevoie de mai mult sange si oxigen pentru muschi;
• Ameliorare la repaus - durerea se amelioreaza sau dispare la scurt timp dupa incheierea activitatilor solicitante [3].

Pe langa durere si disconfort, pot aparea si simptome precum sezatie de amorteala, furnicaturi si slabiciune. In plus, in cazurile severe, claudicatia intermitenta poate determina schimbari ale pielii de la nivelul picioarelor. Aceasta poate deveni palida sau albastruie, poate fi rece la atingere si poate prezenta rani sau ulcere care nu se vindeca in mod normal sau chiar deloc. De asemenea, alte semne ale claudicatiei intermitente pot fi un puls slab la nivelul picioarelor, caderea localizata a parului si impotenta (in cazul barbatilor) [2].

Diagnosticarea afectiunii

Primul pas pentru diagnosticarea afectiunii este consultul medical. In cadrul acestuia, medicul va lua in considerare istoricul medical al pacientului si va efectua o examinare fizica. Simptomele raportate, cum ar fi durerea la mers care se amelioreaza la odihna, pot fi un indiciu important. In plus, medicul va cauta semne de puls slab la nivelul picioarelor [1].

Pe langa evaluare, pentru a diagnostica aceasta afectiune in mod corect, specialistul poate recomanda si o serie de teste precum:

Testul de efort

In cadrul acestuia, pacientul trebuie sa mearga pe o banda rulanta in timp ce i se monitorizeaza tensiunea arteriala, ritmul cardiac si simptomele. Testul poate ajuta la identificarea momentului in care apar simptomele de claudicatie si la evaluarea severitatii acestora [3].

Indicele glezna-brat

Indicele glezna-brat este un parametru ce compara presiunea arteriala de la nivelul gleznei cu cea de la nivelul bratului. Daca valoarea inregistrata la nivelul gleznei este mult mai mica decat cea de la nivelul bratului, acesta poate fi un semn al ingustarii arterelor [2].

Ecografia si angiografia

Ecografia Doppler si angiografia sunt alte doua metode de diagnosticare prin care se poate observa fluxul de sange in artere, pentru a verifica daca exista obstructii sau ingustari ale acestora. Aceste tehnici ii permit medicului sa vizualizeze arterele si sa identifice eventualele probleme [2].

Pentru un diagnostic corect poate fi nevoie de o combinatie de teste, precum si de o examinare atenta a istoricului medical si a simptomelor pacientului.

Tratamentul claudicatiei intermitente

Tratamentul claudicatiei intermitente este multifactorial si poate varia in functie de severitatea simptomelor si de starea de sanatate a pacientului. De regula, abordarea de tratament include urmatoarele optiuni:

Modificari ale stilului de viata:

Modificarile stilului de viata pot fi recomandate pentru a ameliora simptomele claudicatiei intermitente. Acestea includ:

• Renuntarea la fumat - este importanta pentru a reduce riscul de ateroscleroza si pentru a imbunatati circulatia sangelui;
• Adoptarea unei diete sanatoase - o dieta echilibrata cu un continut scazut de grasimi saturate si colesterol poate contribui la mentinerea sanatatii arterelor;
• Exercitii fizice regulate - activitatile fizice regulate, in special mersul pe jos, pot ajuta la imbunatatirea circulatiei sanguine si la mentinerea sanatatii cardiovasculare;
• Mentinerea unei greutati sanatoase - pierderea in greutate sau mentinerea unei greutati sanatoase poate reduce stresul asupra arterelor si poate ameliora simptomele [2].

Tratament medicamentos

Medicul poate recomanda anumite medicamente pentru a ameliora simptomele, a imbunatati circulatia sangelui si a incetini progresia bolii. Acestea pot include:

• Medicamente pentru dilatarea vaselor de sange - anumite substante pot ajuta la relaxarea arterelor, imbunatatirea fluxului sanguin si reducerea riscului de cheaguri de sange;
• Statine - aceasta clasa de medicamente se foloseste pentru reducerea nivelului de colesterol. Utilizate conform indicatiilor medicului, statinele pot ajuta la prevenirea acumularii placilor de aterom;
• Anticoagulante - pot fi prescrise de catre specialist pentru a preveni formarea cheagurilor de sange si pentru a mentine un flux sanguin adecvat;
• Medicamente pentru tratarea diabetului - in cazul in care pacientul sufera de diabet, utilizarea medicatiei specifice poate contribui si la reducerea problemelor de circulatie [1].

Tratament chirurgical

In cazurile severe, pot fi necesare proceduri minim invazive sau interventii chirurgicale. Angioplastia este o procedura minim invaziva prin care se introduce un balon mic in artera ingustata pentru a o largi, uneori cu plasarea unui stent.

Bypass-ul arterial este o interventie chirurgicala majora care implica prelevarea unei vene dintr-o alta parte a corpului si utilizarea ei pentru a crea o noua zona prin care sangele poate circula in mod adecvat. De asemenea, aterectomia poate fi utilizata pentru a indeparta cu succes placile de aterom din interiorul arterelor ingustate [1].

Cum poti preveni claudicatia intermitenta?

Daca ai un risc crescut sa dezvolti aceasta afectiune, poti lua in considerare anumite masuri preventive. Iata cateva sfaturi:

• Adopta un stil de viata sanatos. Urmeaza o dieta echilibrata ce include fructe, legume, cereale integrale si grasimi sanatoase. Redu consumul de grasimi saturate, precum cele din carnea grasa;
• Renunta la fumat;
• Fii activ. Incearca sa iei parte la minum 30 de minute de activitate fizica, de cel putin 5 ori pe saptamana;
• Monitorizeaza-ti tensiunea arteriala si ia masuri pentru a o mentine in limite normale, daca este nevoie;
• Gestioneaza diabetul, daca ai aceasta afectiune;
• Prezinta-te in mod regulat la evaluarile medicale.

Asadar, claudicatia intermitenta este o afectiune care poate cauza disconfort considerabil si poate limita activitatile zilnice. Diagnosticarea corecta si tratamentul adecvat sunt necesare pentru a imbunatati calitatea vietii si pentru a reduce riscul agravarii afectiunii sau aparitiei complicatiilor.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse de informare:

[1] “Intermittent Claudication: Symptoms, Causes and Treatment.” Cleveland Clinic, 2021, my.clevelandclinic.org/health/symptoms/22046-intermittent-claudication#care-and-treatment. Accesat in data de 7 Nov. 2023.

‌[2] Jennifer Rainey Marquez. “Intermittent Claudication.” WebMD, WebMD, 4 July 2016, www.webmd.com/heart-disease/intermittent-claudication#1-7. Accesat in data de 7 Nov. 2023.

‌[3] “Claudication: When Blood Flow Problems Cause Leg Pain-Claudication - Symptoms & Causes - Mayo Clinic.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/claudication/symptoms-causes/syc-20370952#overview. Accesat in data de 7 Nov. 2023.