Coxa valga: cauze, simptome, tratament

Ce este coxa valga?

Coxa valga este o deformare a soldului caracterizata printr-un unghi crescut intre colul femural si diafiza femurului. Aceasta conditie poate duce la subluxatia capului femural si la unghiuri acetabulare superficiale [1]. Unghiul format intre colul femural si diafiza femurului depaseste 140º atunci cand este vorba despre coxa valga. In mod normal, acest unghi este intre 125-135º la adulti, dar poate fi mai mare la nastere si in copilarie [1].

Exista doua tipuri principale de coxa valga:

• coxa valga bilaterala, care este adesea asociata cu tulburari neuromusculare, cum ar fi paralizia cerebrala, si poate fi insotita de anteversie femurala. De asemenea, poate aparea in displaziile scheletice;
• coxa valga unilaterala, ce poate fi cauzata de traume care duc la oprirea cresterii placii de crestere.

Coxa valga se diferentiaza de coxa vara prin unghiul format intre colul femural si diafiza femurului. In coxa vara, acest unghi este mai mic de 120º, ceea ce duce la o deformare opusa. Ambele conditii pot afecta mobilitatea si pot necesita interventii medicale pentru a corecta deformarile si a imbunatati functia soldului. 

Din ce cauze apare coxa valga?

Coxa valga poate aparea imediat dupa nastere sau la ani distanta, fiind influentata de mai multi factori [2]:

• printre cauzele acestei afectiuni se numara boala Little, consecintele poliomielitei si distrofia musculara progresiva [2];
• de asemenea, tumorile in zona cartilajului epifizar pot contribui la dezvoltarea coxa valga [2];
• mai rar, aceasta patologie poate aparea dupa rahitism sau tratamentul necorespunzator al unei leziuni [2];
• cea mai frecventa cauza a coxa valga este displazia de sold, o conditie in care capul femural este subdezvoltat sau acetabulul este plat si format necorespunzator. Displazia de sold poate varia in severitate, de la luxatia congenitala a soldului, cea mai grava forma, pana la alte grade de displazie care sunt la fel de periculoase daca nu sunt tratate. Pe masura ce displazia progreseaza, cartilajele din acetabul si de pe capul femural se degradeaza, ceea ce poate duce la coxartroza[2]. 

In peste 70% din cazuri, acetabulul este cel mai afectat de displazie [2]. Aceasta conditie poate duce la degenerarea cartilajelor si la probleme severe de mobilitate daca nu este tratata corespunzator. Prin urmare, identificarea si gestionarea timpurie a displaziei de sold sunt esentiale pentru prevenirea aparitiei coxa valga si a complicatiilor asociate [2]. 

Care sunt simptomele coxa valga?

Coxa valga poate fi asimptomatica in unele cazuri, ceea ce inseamna ca persoanele afectate nu prezinta simptome vizibile. Totusi, in cazurile in care simptomele sunt prezente, acestea pot include dureri de sold, dificultati la mers si schiopatat. Aceste simptome pot varia in intensitate in functie de gradul deformarii si de cauzele subiacente ale afectiunii [3]. 

Un alt simptom comun al coxa valga este modificarea mersului, cunoscuta sub numele de mers alterat. Persoanele afectate pot dezvolta un mers neuniform sau pot avea dificultati in mentinerea echilibrului. Aceste schimbari in modul de mers pot duce la oboseala musculara si la disconfort suplimentar atunci cand isi desfasoara activitatile zilnice [3].

In multe cazuri, coxa valga este un simptom al unei alte afectiuni medicale, cum ar fi tulburarile neuromusculare sau displazia de sold. Severitatea simptomelor depinde de gradul deformarii si de afectiunile asociate [3]. 

Cum se diagnosticheaza coxa valga?

Diagnosticarea coxa valga implica masurarea unghiului dintre colul femural si diafiza femurului. In mod normal, acest unghi este cuprins intre 120° si 140°. Daca unghiul depaseste aceasta valoare, se stabileste diagnosticul de coxa valga, iar daca este mai mic, se diagnosticheaza coxa vara. Aceste masuratori sunt necesare pentru a determina tipul de deformare a soldului [4].

Desi versiunea sau torsiunea femurala pot fi evaluate prin radiografii, tomografia computerizata (CT) ofera rezultate mai precise, eliminand inconsistenta masuratorilor realizate prin radiografie biplana. CT-ul permite o evaluare detaliata a structurilor osoase si a unghiurilor, oferind o imagine clara a deformarii [4].

La adulti, radiografiile sunt adesea utilizate pentru a detecta modificarile osteoartritice. Radiografiile pot identifica osteoartrita avansata, care poate fi clasificata conform sistemului Tönnis. Acest sistem de clasificare variaza de la gradul zero, fara semne de osteoartrita, pana la gradul trei, care reprezinta forma cea mai severa a osteoartritei, cu ingustarea severa a spatiului articular si deformari osoase [4].

Exista tratament pentru coxa valga?

Coxa valga poate fi tratata, iar abordarea terapeutica depinde de severitatea deformarii si de simptomele pacientului:

• in cazurile usoare, tratamentul conservator poate include fizioterapie pentru intarirea muschilor din jurul soldului si imbunatatirea mobilitatii. Exercitiile de stretching si intarire pot ajuta la reducerea durerii si la imbunatatirea functiei articulare;
• in cazurile moderate pana la severe, poate fi necesara utilizarea unor dispozitive medicale, cum ar fi bastoane, cadre de mers sau carje, pentru a usura mersul si a reduce disconfortul. Aceste dispozitive ajuta la distribuirea greutatii si la reducerea presiunii asupra soldului afectat; 
• daca tratamentele conservatoare nu sunt suficiente pentru a ameliora simptomele, se poate recurge la interventii chirurgicale. Chirurgia pentru coxa valga implica de obicei osteotomie, o procedura in care femurul este taiat si realiniat pentru a reduce unghiul anormal [1]. Aceasta interventie poate corecta deformarea si poate imbunatati functia soldului, dar necesita o perioada de recuperare semnificativa.

Recuperarea medicala dupa interventia chirurgicala este necesara pentru a asigura succesul pe termen lung al tratamentului:

• programul de recuperare poate include fizioterapie intensiva pentru a restabili forta si mobilitatea soldului;
• exercitiile de reabilitare sunt personalizate pentru a se potrivi nevoilor individuale ale pacientului si pentru a maximiza rezultatele;
• pe langa fizioterapie, pacientii pot avea nevoie de dispozitive medicale suplimentare, cum ar fi orteze sau cadre de mers, in timpul perioadei de recuperare medicala. Acestea ajuta la sustinerea soldului si la prevenirea complicatiilor.

Monitorizarea regulata de catre medicul ortoped este necesara pentru a evalua progresul si pentru a ajusta planul de tratament in functie de evolutia pacientului.

Se poate preveni coxa valga?

Prevenirea coxa valga implica identificarea si gestionarea factorilor de risc, precum si monitorizarea dezvoltarii osoase la copii:

• pentru a preveni coxa valga, este esentiala o evaluare medicala timpurie si regulata a copiilor, in special a celor cu antecedente familiale de afectiuni ortopedice;
• exercitiile fizice adecvate si o alimentatie echilibrata pot contribui la o dezvoltare osoasa sanatoasa;
• evitarea traumatismelor si a suprasolicitarii articulatiilor soldului este imperioasa.

În cazurile in care coxa valga este diagnosticata precoce, tratamentele ortopedice, cum ar fi ortezele sau interventiile chirurgicale, pot fi eficiente in corectarea deformarii si prevenirea complicatiilor ulterioare.

Disclaimer: Informatiile prezentate in acest articol au un scop pur educativ si informativ. Nu ar trebui sa fie considerate sfaturi medicale profesionale si nu inlocuiesc consultarea unui medic specialist ortoped. Pentru un diagnostic corect si un plan de tratament personalizat, este recomandat sa consulti intotdeauna medic. 

Bibliografie:

1. Jones, Jeremy. “Coxa Valga | Radiology Reference Article | Radiopaedia.org.” Radiopaedia, radiopaedia.org/articles/coxa-valga. (Accesat la 15 noiembrie 2024);
2. Ladisten. “Coxa Valga: Causes, Symptoms, Diagnostics, Treatment Blog Ladisten.” Ladisten, 3 Nov. 2022, ladisten.com/en/pathology/coxa-valga-simptomy-diagnostika-lechenie (Accesat la 15 noiembrie 2024);
3. “A to Z: Coxa Valga (for Parents) - Humana - Kentucky.” Kidshealth.org, 2022, kidshealth.org/HumanaKentucky/en/parents/az-coxa-valga.html. (Accesat la 15 noiembrie 2024);
4. Ruiz Santiago, Fernando, et al. “Imaging of Hip Pain: From Radiography to Cross-Sectional Imaging Techniques.” Radiology Research and Practice, vol. 2016, 2016, pp. 1–15, https://doi.org/10.1155/2016/6369237. Accessed 27 Mar. 2019.