Detresa respiratorie (SDRA): cauze, simptome, tratament

Ce este detresa respiratorie?

Detresa respiratorie, cunoscuta si sub denumirea de sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA), este un tip de insuficienta respiratorie caracterizata prin acumularea de fluid in sacii alveolari, unde are loc, in mod normal, schimbul de gaze. Ca urmare a acestei acumulari de fluid, plamanii nu mai sunt capabili sa furnizeze suficient oxigen corpului, ceea ce cauzeaza hipoxemia, adica o scadere a nivelului de oxigen din sange. Acest lucru va afecta functionarea intregului organism.[1][2]

Cauzele sindromului de detresa respiratorie acuta

Sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA) se dezvolta ca rezultat al deteriorarii barierii alveolo-capilare, o membrana subtire ce are rolul de a proteja acei mici saculeti din plamani unde are loc schimbul de oxigen de lichidul ce circula in capilare, cele mai mici vase de sange. Deteriorarea acestei bariere permite lichidului sa se scurga in sacii alveolari, ceea ce va duce la dezvoltarea detresei respiratorii.[2]

Cauzele care stau la baza dezvoltarea sindromului de detresa respiratorie acuta sunt diverse si includ:

• sepsisul, o infectie grava in fluxului sanguin;
• inhalarea de substante nocive;
• aspirarea varsaturilor;
• pneumonia severa;
• traumatismele grave;
• COVID-19;
• pancreatita;
• transfuziile masive de sange;
• arsurile severe;
• anumite complicatii ale sarcinii (ex: embolia cu lichid amniotic, preeclampsia, avortul septic etc.); 
• supradozajul anumitor medicamente sau droguri; 
• hipotensiunea arteriala prelungita sau scazuta; 
• embolia pulmonara; 
• accidentul vascular cerebral; 
• convulsiile;
• inecul.[2][3]

Factori de risc

In majoritatea cazurilor, sindromul de detresa respiratorie acuta se dezvolta la pacienti deja spitalizati pentru o boala sau un traumatism grav. Factori de risc pentru dezvoltarea detresei respiratorii sunt considerati:

• varsta inaintata;
• sexul feminin;
• fumatul;
• alcoolismul;
• prezenta bolilor pulmonare cronice;
• interventiile chirurgicale cu risc ridicat, in special cele toracice sau abdominale.[2]

Simptomele si semnele detresei respiratorii (SDRA)

Simptomele si semnele sindromului de detresa respiratorie acuta (SDRA) variaza in functie de severitatea afectiunii si de cauza de baza. Primul semn care isi face aparitia este reprezentat, de obicei, de dificultatile de respiratie. Acestea pot aparea la cateva zile de la debutul bolii sau se pot agrava rapid. Alte posibile semne ale detresei respiratorii sunt:

• respiratia rapida sau superficiala;
• ritmul cardiac accelerat;
• tusea productiva (cu flegma);
• unghiile albastre sau coloratia albastruie a pielii si buzelor;
• oboseala extrema;
• febra;
• durerea in piept (mai ales cand incerci sa respiri adanc);
• tensiunea arteriala scazuta;
• confuzia.[1][2][4]

Complicatiile sindromului de detresa respiratorie acuta

Sindromul de detresa respiratorie acuta poate duce la numeroase complicatii, dintre care cele mai frecvente sunt formarea de cheaguri de sange, pneumotoraxul, infectiile, cicatrizarea sau fibroza pulmonara.[2]

Cand pacientulpetrece perioade lungi de timp pe un pat de spital si este conectat la un ventilator, riscul formarii de cheaguri de sange creste semnificativ. Aceste cheaguri pot migra in plamani, provocand o embolie pulmonara, care blocheaza fluxul sanguin. Pneumotoraxul este o alta complicatie frecventa in cazul SDRA. Ventilatorul, desi esential pentru asigurarea oxigenului necesar organismului si eliminarea lichidului din plamani, poate cauza, datorita presiunii si volumului de aer, trecerea gazului printr-o mica gaura din exteriorul plamanului, ceea ce poate duce la colapsul acestuia. De asemenea, riscul de infectii creste, intrucat tubul endotraheal introdus in trahee faciliteaza accesul microbilor la plamani. Fibroza pulmonara (cicatrizarea si ingrosarea tesutului dintre sacii de aer) poate aparea in cateva saptamani de la debutul sindromului de detresa respiratorie acuta. Acest proces duce la rigidizarea plamanilor, ceea ce face dificila trecerea oxigenului din sacii de aer in fluxul sanguin.[2]

Atelectazia, insuficienta multipla de organe si hipertensiunea pulmonara reprezinta alte posibile complicatii ale sindromului de detresa respiratorie acuta.[4]

Optiuni de tratament pentru detresa respiratorie

Detresa respiratorie acuta poate avea consecinte fatale daca nu este tratata prompt si corespunzator.

Una dintre principalele optiuni de tratament pentru detresa respiratorie este suportul respirator. Acesta include metode precum ventilatia mecanica sau oxigenoterapia, care ajuta la compensarea deficitului de oxigen din organism si la reducerea stresului asupra sistemului respirator. Aceste tratamente sunt vitale pentru mentinerea functiei pulmonare si pentru imbunatatirea sanselor de supravietuire a pacientului.

In plus, medicul poate recomanda diverse medicamente pentru ameliorarea simptomelor, tratarea cauzei de baza sau prevenirea complicatiilor. Acestea pot include:

• medicamente si suplimente care reduc aciditatea (pentru a preveni ulcerele de stres);
• antibiotice (pentru a trata sau preveni infectiile);
• anticoagulante (pentru a preveni formarea cheagurilor de sange);
• sedative (pentru a ameliora anxietatea).[1][2][3][4]

Administrarea de lichide intravenoase este, de asemenea, o parte esentiala a tratamentului pentru a gestiona tensiunea arteriala si hidratarea. Acest lucru este important pentru a asigura functionarea corecta a organelor si pentru a preveni deshidratarea. Este insa necesara gestionarea atenta a cantitatii de lichide intravenoase. In cantitati prea mari, pot duce la agravarea acumularii de lichid in plamani. In cantitati prea mici, pot pune presiune asupra inimii si a altor organe si pot duce la soc.[1][2][3][4]

Prognostic

Fara un tratament adecvat, multi pacienti cu detresa respiratorie nu supravietuiesc. In schimb, cu un tratament adecvat, aproximativ 60-75% dintre persoanele cu sindrom de detresa respiratorie acuta vor supravietui. Mai mult, persoanele care raspund rapid la tratament se pot recupera complet, fara anomalii pulmonare pe termen lung.[3]

Exista insa si cazuri in care detresa respiratorie duce la dezvoltarea unor probleme de respiratie care vor persista pe tot parcursul vietii. De asemenea, multe dintre persoanele care au dezvoltat detresa respiratorie experimenteaza o perioada de depresie, iar nivelurile scazute de oxigen din sange si sedativele pot duce la probleme cognitive si pierderi de memorie. In unele cazuri, aceste efecte se pot ameliora in timp, dar in altele daunele pot fi permanente.[2]

Daca ai fost diagnosticat cu detresa respiratorie, este esential sa respecti planul de tratament prescris. Recuperarea completa poate dura luni de zile, mai ales pentru pacientii varstnici sau cei care au fost conectati mult timp la ventilator. Pentru a sustine procesul de recuperare dupa detresa respiratorie: 

• mergi la control periodic; 
• nu modifica doza sau frecventa administrarii medicamentelor fara a consulta medicului; 
• raporteaza medicului orice simptom nou sau agravarea celor existente; 
• fa testele si procedurile recomandate de medic pentru monitorizarea functiei respiratorii;
• nu-ti neglija sanatatea mintala si emotionala;
• renunta la fumat (existe diverse programa sau produse care te pot ajuta sa renunti la fumat) si, in general, asigura-te ca ai un stil de viata sanatos;
• vaccineaza-te - vaccinul antigripal si vaccinul pneumococic pot reduce riscul dezvoltarii de infectii pulmonare; primul se face anual, iar cel de-al doilea o data la 5 ani.[2][4]

Detresa respiratorie este o afectiune grava, dar cu tratament prompt si adecvat, multi pacienti se pot recupera. Cu cat mai repede se intervine, cu atat mai bun este prognosticul.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Bibliografie: