Edem papilar: cauze, simptome, tratament

Edemul papilar reprezinta o problema oculara ce poate afecta vederea si calitatea vietii. In acest articol vei descoperi cauzele, simptomele si tratamentul acestei afectiuni, pentru a fi bine informat in cazul in care te confrunti cu astfel de probleme. Este recomandat sa te prezinti la un consult medical in cazul in care prezinti simptome specifice.

Cauzele edemului papilar

Cauzele edemului papilar sunt diverse si pot fi legate de afectiuni diferite. Printre cele mai comune cauze se numara hipertensiunea intracraniana, boli inflamatorii, anumite tratamente medicamentoase, precum si afectiuni vasculare.

Hipertensiunea intracraniana poate fi cauzata de o serie de factori, cum ar fi tumorile cerebrale, hemoragiile cerebrale sau meningita. Cresterea presiunii in interiorul craniului poate duce la acumularea de lichid cefalorahidian in jurul nervului optic, ceea ce duce la umflarea acestuia si la aparitia edemului papilar.

Bolile inflamatorii, precum sarcoidoza, neuroretinita sau boala Lyme, pot provoca inflamatia nervului optic si, prin urmare, edemul papilar. Toxinele si medicamentele pot fi, de asemenea, responsabile de aparitia edemului papilar. 

Afectiunile vasculare, cum ar fi tromboza venoasa retiniana sau ischemia optica, pot provoca umflarea nervului optic si edemul papilar. Aceste afectiuni pot fi cauzate de o serie de factori, cum ar fi hipertensiunea arteriala, diabetul sau bolile de inima.

Potrivit unui studiu realizat de BMC Ophthalmology, edemul papilar este mai frecvent intalnit la femei decat la barbati, cu o rata a incidentei de 2,8 la 100.000 de femei si 1,4 la 100.000 de barbati. De asemenea, varsta medie a pacientilor cu edem papilar este de 35 de ani.

Simptomele edemului papilar

Simptomele edemului papilar pot varia in functie de severitatea afectiunii. Printre cele mai comune simptome se numara:

• Vedere incetosata si pierderea temporara a vederii: Unul dintre simptomele edemului papilar este deteriorarea vederii, care poate fi manifestata prin vedere incetosata sau chiar pierderea temporara a vederii in cazuri severe.
• Dureri de cap si greata: Pacientii cu edem papilar pot experimenta dureri de cap persistente si greata, cauzate de cresterea presiunii intracraniene sau de inflamatia nervului optic.
• Scotoame: Scotoamele sunt pete oarbe in campul vizual, care pot aparea in cazul edemului papilar. Acestea pot varia ca dimensiune si forma si pot afecta orice zona a campului vizual.
• Diplopie: Diplopia, sau vederea dubla, este un alt simptom posibil al edemului papilar. Aceasta apare atunci cand nervul optic este afectat si semnalele vizuale nu sunt transmise corect catre creier.

Este important sa consulti un medic daca ai simptome de edem papilar, deoarece acestea pot indica o afectiune mai grava, cum ar fi o tumora cerebrala sau o infectie.

Metode de diagnostic al edemului papilar

Metodele de diagnostic al edemului papilar includ examinarea fundului de ochi, tomografia in coerenta optica (OCT), angiografia fluoresceinica si examinarea campului vizual.

Examinarea fundului de ochi implica utilizarea unui oftalmoscop pentru a vizualiza discul optic si a vaselor de sange din retina, permitand medicului sa identifice semnele de edem papilar, cum ar fi inaltarea discului optic si sangerarile retiniene.

Tomografia in coerenta optica (OCT) este o tehnica imagistica neinvaziva care ofera imagini tridimensionale de inalta rezolutie ale structurilor retiniene si ale nervului optic, ajutand la diagnosticarea si monitorizarea edemului papilar prin masurarea grosimii stratului de fibre ale nervului optic.

Angiografia fluoresceinica este o procedura in care se injecteaza un colorant in vena pacientului si se observa circulatia acestuia in vasele de sange ale ochiului, permitand medicului sa detecteze eventualele anomalii ale vascularizatiei retiniene si ale discului optic, specifice edemului papilar.

Examinarea campului vizual implica realizarea unui test numit perimetrie, care masoara sensibilitatea la luminatie si abilitatea de a detecta miscarea in diferite zone ale campului vizual. Testul poate evidentia eventualele defecte de camp vizual asociate cu edemul papilar, cum ar fi scotomele sau pierderi de sensibilitate in anumite zone ale campului vizual.

Optiuni de tratament pentru edemul papilar

Optiunile de tratament pentru edemul papilar includ tratarea cauzei subiacente, terapia cu medicamente, monitorizarea regulata a starii ochilor si interventii chirurgicale in cazurile severe.

Tratarea cauzei subiacente este esentiala in tratarea edemului papilar. In cazul in care edemul papilar este cauzat de hipertensiunea intracraniana, infectii cerebrale sau tumori, aceste probleme de sanatate trebuie identificate si tratate pentru a reduce edemul papilar. Tratamentul chirurgical al tumorilor cerebrale sau a altor cauze ale hipertensiunii intracraniene poate duce la ameliorarea sau chiar la disparitia edemului papilar.

Terapia cu medicamente poate fi utilizata pentru a controla simptomele sau pentru a trata cauza edemului papilar. Diureticele pot fi prescrise pentru a reduce presiunea intracraniana, iar corticosteroizii pot fi utilizati pentru a reduce inflamatia. 

Pacientii cu edem papilar trebuie sa aiba o monitorizare regulata a starii ochilor si a vederii lor. Aceasta poate implica examene oftalmologice periodice si teste de acuitate vizuala pentru a se asigura ca tratamentul este eficient si ca nu exista deteriorari suplimentare ale nervului optic. 

In concluzie, edemul papilar este o afectiune oculara ce poate avea diverse cauze si manifestari. De aceea, este esential sa intelegem simptomele si optiunile de tratament. Te incurajam sa explorati situl nostru web pentru a afla mai multe informatii relevante si a descoperi produse utile in lupta impotriva edemului papilar. Nu ezita sa consulti cu un medic specialist pentru a primi sfaturi personalizate si tratament adecvat.

Surse:

1. Dhoot, Rupak. and Edward Margolin. “Papilledema.” StatPearls, StatPearls Publishing, 3 mai 2023, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30855879/ 
2. Xie, Jim Shenchu et al. “Papilledema: A review of etiology, pathophysiology, diagnosis, and management.” Survey of ophthalmology vol. 67,4 (2022): 1135-1159. Accesat pe 3 mai 2023, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34813854/ 
3. Rigi, Mohammed et al. “Papilledema: epidemiology, etiology, and clinical management.” Eye and brain vol. 7 47-57. 17 Aug. 2015, Accesat pe 3 mai 2023, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5398730/