Epilepsie: cauze, simptome, tratament

Epilepsia este o afectiune neurologica destul de frecvent intalnita, ce se caracterizeaza prin crize recurente si imprevizibile. Oricine poate dezvolta epilepsie, indiferent de varsta sau sex. In acest articol iti spunem ce este epilepsia, care sunt factorii declansatori, cate tipuri exista, cum se manifesta si cum se poate trata. 

Ce este epilepsia?

Epilepsia este o boala cronica ce provoaca in mod repetat convulsii, in urma semnalelor electrice anormale produse de celulele deteriorate ale creierului. O criza epileptica apare ca urmare a unei explozii de activitate electrica necontrolata la nivelul celulelor creierului. Aceste crize pot include modificari la nivelul cunoștinței, controlului muscular (muschii se zbat) si comportamentului.

Tipuri de crize epileptice

Medicii clasifica epilepsia in functie de tipul de criza, iar acesta este stabilit in functie de locul din creier in care se manifesta criza, afectarea nivelului de alerta in timpul crizei si absenta miscarilor musculare.

Crize cu debut focal

Crizele cu debut focal incep intr-o zona sau pe o parte a creierului. In criza focala cu debut constient (criza constienta focala), pacientul este constient. Aceasta este considerata o criza partiala. Simptomele pot include: schimbari ale gustului, mirosului, ale percepției sunetelor, schimbari emotionale, convulsii musculare necontrolate (la nivelul bratelor si picioarelor), lumini intermitente, senzatie de ameteala si furnicaturi.

Crize cu debut generalizat

Aceste convulsii afecteaza celule de pe ambele parti ale creierului. Exista urmatoarele tipuri de convulsii generalizate:

• absenta convulsiilor: pacientul priveste in gol, are miscari musculare minore. Astfel de crize sunt mai frecvente la copii, uneori dureaza cateva secunde. Se mai numesc crize „petit mal”.
• convulsii atonice (fara tonus): aceste crize presupun ca pacientul a pierdut controlul muscular, sau muschii sunt slabi in timpul convulsiilor. Parti ale corpului pot cadea (pleoape, cap) sau intregul corp se poate prabusi. Crizele sunt scurte, nu dureaza mai mult de 15 secunde.
• convulsii tonice: aceste crize presupun tonus muscular, bratele, picioarele, intregul corp pot deveni rigide sau tensionate, ceea ce duce la caderea pacientului. Este posibil ca pacientul sa fie partial constient in timpul acestei crize scurte (de obicei dureaza mai putin de 20 de secunde).
• convulsii clonice: o asemenea criza are loc atunci cand muschii se intaresc si este urmata de convulsii care pot dura chiar si 2 minute.
• convulsii tonico-clonice: acest tip de convulsie este o combinatie intre rigiditatea musculara (tonica) si convulsia musculara repetata. Pacientul cade, muschii devin rigizi si se pot zbate chiar si timp de 5 minute. In acest timp, pacientul isi poate musca limba, sau poate pierde controlul intestinelor sau vezicii urinare.
• convulsii mioclonice: aceste crize provoaca spasme musculare scurte. Crizele mioclonice dureaza de obicei doar cateva secunde (2).

Important de retinut

• Criza epileptica usoara poate fi dificil de recunoscut. Poate dura cateva secunde, iar bolnavul poate ramane constient.
• Convulsiile mai puternice pot provoca spasme musculare incontrolabile care dureaza de la cateva secunde la cateva minute si pot provoca confuzie sau pierderea cunoștinței. Dupa ce criza trece, bolnavul poate sa nu-si aminteasca nimic.
• In prezent nu exista leac impotriva epilepsiei, dar starea pacientului poate fi gestionata cu medicamente si alte strategii.
  
  

Moartea subita in epilepsie

Moartea subita in epilepsie este o afectiune rara in care o persoana tanara si sanatoasa, dar diagnosticata cu epilepsie, moare fara o cauza clara. Cel mai adesea, decesul are loc in timpul noptii, sau in somn. Unele dintre cauzele acestei morti subite sunt:

• ritm cardiac neregulat: convulsiile pot provoca o problema grava de ritm cardiac sau chiar un stop cardiac.
•  dificultati respiratorii: daca respiratia se opreste (de exemplu din cauza apneei in somn), lipsa de oxigen pentru inima si creier poate pune viata in pericol. Uneori, caile respiratorii pot fi blocate in timpul convulsiei, ceea ce poate provoca sufocarea.
• inecarea cu propria voma: voma din timpul sau de dupa o criza poate bloca caile respiratorii.
• interferenta functiei cerebrale: criza poate interfera cu zone ale creierului care controleaza respiratia si ritmul cardiac (2).

Cauzele epilepsiei

Epilepsia nu are o cauza identificabila la aproximativ jumatate dintre persoanele diagnosticate cu aceasta afectiune. In mod normal, celulele creierului primesc mesaje din toate zonele corpului, prin intermediul unui impuls electric continuu. Epilepsia perturba acest model ritmic de impulsuri electrice, provocand schimbari la nivelul cunoștinței in ceea ce priveste senzatiile, emotiile si miscarile musculare (1).

Factori de risc

Exista factori care pot creste riscul declansarii bolii:

• mostenirea genetica: este posibil sa existe o influenta genetica, dar modificarile genetice pot aparea la un copil fara sa fie transmise de la parinte. In cele mai multe cazuri, genele reprezinta doar o parte a cauzei declansatoare a bolii.
• traumatism cranian: ca urmare a unui accident de masina sau alte leziuni traumatice.
• tumori cerebrale: pot de asemenea declansa boala.
• afectiuni ale vaselor de sange: poate fi vorba despre malformatii arterio-venoase. La adultii cu varsta de peste 35 de ani, accidentul vascular cerebral este cauza principala a epilepsiei.
• infectii: meningita, HIV, encefalita virala, infectii parazitare.
• tulburari de dezvoltare: persoanele cu autism prezinta un risc mai mare de a dezvolta epilepsie. De asemenea, persoanele cu epilepsie sunt mai susceptibile sa aiba tulburari de dezvoltare (deficit de atentie, hiperactivitate ADHD).
• varsta: debutul epilepsiei este cel mai frecvent la copii si adultii in varsta, dar afectiunea poate aparea la orice varsta.
• probleme cu somnul: nu exista dovezi care sa sustina ideea ca insomnia ar putea fi un factor de risc al epilepsiei, dar se cunoate faptul ca persoanele care au epilepsie au probleme cu obtinerea unui somn de calitate.
•  complicatiile sarcinii: convulsiile din timpul sarcinii prezinta un pericol atat pentru mama cat si pentru copil, iar anumite medicamente antiepileptice cresc riscul de malformatii congenitale. Cele mai multe femei cu epilepsie pot sa ramana insarcinate si pot avea bebelusi sanatosi, dar trebuie sa fie atent monitorizate pe parcursul sarcinii si trebuie sa urmeze tratamente cu doze ajustate (1).

Simptomele epilepsiei

Simptomele convulsiilor variaza in functie de tip. Manifestarile convulsiilor includ:

• confuzie temporara;
• privire in gol;
• muschi rigizi;
• miscari convulsive incontrolabile ale bratelor si picioarelor;
• pierderea temporara a cunostintei;
• frica;
• anxietate;
• modificari de comportament;
• modificari ale auzului, vederii, mirosului;
• furnicaturi, amorteala;
• probleme de vorbire sau intelegere;
• ritm cardiac sau respirator mai rapid;
• de asemenea, pot aparea simptome de psihoza.

Cand se recomanda consult medical

Este recomandat consultul medical in urmatoarele situatii:

• criza dureaza mai mult de 5 minute;
• respiratia nu revine la normal sau pacientul continua sa fie letargic chiar si dupa ce convulsia trece;
• crizele se repeta, uneori una dupa alta;
• apare febra;
• persoana este insarcinata;
• pacientul are diabet;
• pacientul s-a ranit in timpul crizei (1).

Diagnosticarea epilepsiei

Daca o persoana are 2 sau mai multe convulsii care nu au fost cauzate de o afectiune medicala cunoscuta (renuntarea la alcool sau glicemie scazuta de exemplu) inseamna ca persoana are epilepsie. Medicul poate pune diagnosticul in baza examenului fizic, istoricului medical, analizelor de sange, iar in unele cazuri poate solicita anumite teste pentru a confirma diagnosticul:

• electroencefalografie: este un test care masoara activitatea electrica din creier. Anumite modele electrice anormale sunt legate de convulsii.
•  scanari cerebrale: imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) poate identifica tumori, infectii, anomalii ale vaselor de sange.

Tratamentul epilepsiei

Tratamentele pentru controlul epilepsiei includ medicamente antiepileptice, diete speciale, interventii chirurgicale.

Medicamente anti-convulsii

Astfel de medicamente antoconvulsivante sunt recomandate de medic in functie de starea si simptomele pacientului. Tratamentul medicamentos poate controla crizele pana la 60-70%. Medicul poate incerca unul sau mai multe tratamente antiepileptice, doze de medicamente sau poate prescrie o combinatie de medicamente pentru a identifica ce anume functioneaza mai bine pentru pacient. Alegerea medicamentelor depinde de:

• tipul convulsiei;
• raspunsul pacientului la tratamentele anterioare;
• afectiunile medicale de care sufera pacientul;
• efectele secundare ale tratamentului anterior;
• varsta pacientului;
• starea de sanatate.

Este important sa stii ca tratamentele medicamentoase pot avea si efecte secundare importante:

• oboseala;
• ameteala;
• eruptii cutanate;
• slaba coordonare;
• probleme de memorie.

Cele mai grave efecte secundare includ depresia si inflamatia ficatului sau a altor organe.

Dieta terapie

Dieta keto si dieta Atkins modificata (diete bogate in grasimi, moderate in proteine si sarace in carbohidrati) sunt cele 2 tipuri de dieta cele mai recomandate pacientilor cu epilepsie. Dietele sunt recomandate mai ales copiilor (in cazul in care medicatia nu a fost eficienta) si persoanelor care nu sunt candidatie la interventii chirurgicale. Dietele cu indice glicemic scazut pot reduce convulsiile la unele persoane cu epilepsie.

Interventii chirurgicale

Medicul poate lua in considerare o interventie chirurgicala in cazul in care medicamentele anticonvulsive nu controleaza crizele pacientului, sau in cazul in care crizele sunt severe si debilitante. Chirurgia poate fi o optiune de tratament sigura si eficienta atunci cand nu exista nici o alta varianta de controlare a convulsiilor. Pacientul trebuie sa fie evaluat in cadrul unui centru de epilepsie, pentru a se vedea daca este un candidat pentru interventia chirurgicala.

Optiunile chirurgicale includ rezectia chirurgicala (indepartarea tesutului anormal), deconectarea unor fascicule de fibre, radiochirurgia stereotactica, implantarea de dispozitive neuromodulare (trimit impulsuri electrice la creier pentru a reduce convulsiile in timp).

Epilepsia se manifesta diferit, de la persoana la persoana, dar este important sa stii ca in cazul multor persoane se obtin ameliorari cu ajutorul medicamentelor anticonvulsivante (3).

Poate fi epilepsia prevenita?

Cauzele epilepsiei pot fi imprevizibile, dar poti reduce sansa de a dezvolta afectiuni care ar putea duce la epilepsie:

• pentru a reduce riscul de leziuni cerebrale: poarta centura de siguranta, poarta casca daca mergi cu bicicleta.
•  pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral: adopta o dieta sanatoasa, mentine o greutate normala si fa exercitii fizice in mod regulat.
•  apeleaza la tratamente in cazul abuzului de substante: alcoolul sau alte substante pot afecta creierul, ceea ce poate duce la epilepsie.

Cum pot fi gestionate crizele de epilepsie?

Pentru a gestiona crizele este nevoie:

• sa iei medicamentele exact asa cum au fost prescrise de medic. Daca uiti sa iei o doza, suna imediat medicul.
• sa dormi suficient (de obicei sapte pana la noua ore pe noapte).
•  sa gestionezi stresul: stresul determina eliberarea anumitor substante chimice in zonele creierului mai predispuse la convulsii. Pentru a reduce stresul, incearca yoga, meditatie, exercitii de respiratie profunda,sau alte metode de relaxare.
• sa faci exercitii fizice in mod regulat (aproximativ 30 de minute pe zi, cinci zile pe saptamana).
• sa eviti consumul excesiv de alcool.
• sa anunti medicul ca ai epilepsie.
• sa adopti o dieta sanatoasa.

In concluzie, epilepsia este o afectiune complexa, cu cauze variate, simptome multiple si optiuni de tratament diverse. Este esential sa fim informati cu privire la aceasta problema medicala, pentru a putea recunoaste simptomele, a acorda primul ajutor in caz de nevoie si a preveni crizele epileptice prin adoptarea unui stil de viata sanatos.

Disclaimer

Daca aveti intrebari sau nelamuriri medicale, va rugam sa discutati cu medicul dumneavoastra. Articolele noastre medicale contin informatii si cercetari medicale importante, oferite de entitati medicale de renume. Cu toate acestea, ele nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Acest articol a fost realizat in baza informatiilor preluate din urmatoarele surse:

(1) Mayo Clinic, „Epilepsy”, accesat in data de 05.06.2023:https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/epilepsy/symptoms-causes/syc-20350093

(2) Cleveland Clinic, „Epilepsy”, accesat in data de 05.06.2023:https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17636-epilepsy

(3) Healthline, „What is epilepsy”, accesat in data de 05.06.2023:https://www.healthline.com/health/epilepsy