Eritem nodos: cauze, simptome, tratament

Ce este eritemul nodos?

Eritemul nodos este o afectiune cutanata inflamatorie caracterizata prin formarea unor noduli durerosi si inflamati, care apar de obicei sub pielea extremitatilor inferioare, in special pe tibii. Acesti noduli sunt de obicei de culoare rosie sau violet si pot varia ca marime si severitate. Eritemul nodos poate fi considerat o reactie a organismului la un factor declansator, precum o infectie, o boala autoimuna sau chiar o reactie la anumite medicamente [1]. 

Este important de mentionat ca eritemul nodos nu este o boala de sine statatoare, ci mai degraba un simptom sau o manifestare a altor afectiuni. De obicei, se asociaza cu o inflamatie a vaselor de sange mici (vasculita) si cu infiltrarea de celule inflamatorii, cum ar fi leucocitele, in piele. Aparitia acestor noduli poate fi insotita de febra, oboseala si dureri articulare, simptome care sugereaza o reactie sistemica a organismului [2]. 

Cauzele eritemului nodos

Eritemul nodos poate aparea ca urmare a diverselor conditii medicale sau expuneri externe care induc o reactie inflamatorie a vaselor sanguine mici din piele. Cauzele eritemului nodos sunt variate si pot include:

• Infectii: unele infectii bacteriene pot declansa eritem nodos. De exemplu, infectiile cu Streptococcus, care cauzeaza faringita, pot fi un factor declansator frecvent al acestei afectiuni. De asemenea, infectiile cu Mycobacterium tuberculosis (tuberculoza) si infectiile fungice pot duce, de asemenea, la eritem nodos. Virusuri precum cele care provoaca mononucleoza infectioasa (virusul Epstein-Barr), rujeola, hepatita virala sau infectiile cu citomegalovirus pot fi, de asemenea, asociate cu aparitia eritemului nodos [3].
• Bolile autoimune: boala Crohn: este o afectiune inflamatorie intestinala ce poate fi insotita de eritem nodos ca parte din manifestarile extra-intestinale. Aceasta este una dintre cele mai comune boli asociate cu eritemul nodos. In lupusul eritematos sistemic (LES) sistemul imunitar ataca tesuturile proprii, iar eritemul nodos poate aparea ca un raspuns la aceasta activitate autoimuna [4].
• Medicamentele: anumite medicamente pot provoca reactii cutanate care includ eritem nodos. Printre cele mai frecvente medicamente asociate cu aceasta afectiune se numara antibioticele, contraceptivele orale, medicamentele pentru tratamentul epilepsiei si altele [2].
• Sarcina: schimbarile hormonale din timpul sarcinii pot induce uneori eritem nodos. Acest tip de eritem nodos este, de obicei, benign si dispare dupa nastere [5].
• Boli inflamatorii cronice: afectiuni precum sarcoidoza, o boala inflamatorie sistemica care afecteaza mai ales plamanii si ganglionii limfatici, sunt si ele asociate cu eritemul nodos. Artrita reactiva sau spondilita anchilozanta sunt alte afectiuni reumatologice care pot contribui la aparitia eritemului nodos [1].
• Alte conditii si factori: obezitatea si sindromul metabolic pot duce la un risc mai mare de inflamatie sistemica, ceea ce poate favoriza aparitia eritemului nodos [6].
• Expunerea la factori de mediu: anumite conditii de mediu, cum ar fi stresul sau expunerea la substante chimice, pot juca un rol in declansarea eritemului nodos, desi legatura nu este intotdeauna clara.
• Deficientele nutritionale: carentele de vitamine, in special de vitamina A sau B12, pot afecta sistemul imunitar si pot contribui la aparitia eritemului nodos [4].
• Factori genetici: unele studii sugereaza ca eritemul nodos poate fi influentat si de factori genetici, existand un risc mai mare in familiile cu istoric de afectiuni inflamatorii sau autoimune [3].

Simptomele eritemului nodos

Eritemul nodos este o afectiune cutanata caracterizata prin inflamatia si formarea de noduli sub piele, care sunt adesea sensibili si durerosi. Desi simptomele pot varia de la o persoana la alta, cele mai frecvente semne ale eritemului nodos sunt urmatoarele:

• Leziuni cutanate caracteristice:
  • Noduli rosii sau violacei, durerosi, care apar, de obicei, pe partea inferioara a picioarelor (gamba), dar pot afecta si alte zone ale corpului, cum ar fi coapsele, bratele sau fata.
  • Aceste leziuni sunt de obicei de dimensiuni mari, avand un diametru de aproximativ 2-5 cm, si pot fi simtite sub piele ca niste formatiuni similare cu loviturile sau umflaturile.
  • Nodulii pot fi recunoscuti prin culoarea rosie sau violacee initiala, care se poate schimba in galben sau maro pe masura ce se vindeca [2].
• Durere si sensibilitate localizata:
  • De obicei, eritemul nodos provoaca durere si sensibilitate la palpare in zonele afectate. Durerea poate varia de la o senzatie usoara de jena pana la o durere moderata sau severa, care poate interfera cu activitatile zilnice, cum ar fi mersul pe jos.
  • Durerea se poate agrava atunci cand este aplicata presiune directa asupra leziunilor, de exemplu atunci cand porti imbracaminte stramta sau incaltaminte [1].
• Edem si inflamatie:
  • Zona afectata de eritemul nodos poate prezenta umflare semnificativa, iar pielea poate fi mai calda decat in mod normal. Aceasta este o manifestare clasica a inflamatiei, care poate fi observata chiar si in lipsa leziunilor vizibile.
  • Umflarea poate fi insotita de un sentiment de greutate sau presiune in zonele afectate [5].
• Simptome sistemice:
  • De multe ori, eritemul nodos este asociat cu simptome generale, care pot include febra, oboseala si stare generala de rau. Aceste simptome sunt comune atunci cand eritemul nodos este cauzat de o infectie sau de o afectiune inflamatorie.
  • Febra poate fi de obicei de intensitate moderata, dar in unele cazuri poate atinge valori mai mari, mai ales cand eritemul nodos apare in cadrul unei afectiuni mai grave, cum ar fi o boala autoimuna sau infectia cu streptococ [4].
• Posibile complicatii:
  • Desi eritemul nodos nu este adesea considerat o afectiune periculoasa, exista cazuri rare cand leziunile pot fi asociate cu complicatii mai grave. De exemplu, daca eritemul nodos apare ca urmare a unei infectii streptococice netratate, aceasta poate duce la dezvoltarea de complicatii renale (de exemplu, glomerulonefrita).
  • In cazuri severe, unde inflamatia este intensa si pe termen lung, pot aparea leziuni permanente la nivelul pielii sau chiar disfunctii ale functiei tesutului afectat [2].

Diagnosticarea eritemului nodos

Diagnosticarea eritemului nodos presupune o abordare detaliata, care include istoricul medical, examenul fizic si investigatii suplimentare pentru a diferentia eritemul nodos de alte afectiuni cu simptome similare.

• Istoricul medical: medicul va discuta cu pacientul pentru a intelege simptomele, istoricul medical personal si familial, precum si eventualele probleme de sanatate preexistente. Aceasta ajuta la identificarea unor cauze posibile ale eritemului nodos, cum ar fi infectiile virale, bolile autoimune sau sarcina.
• Examenul fizic: este esential pentru a observa leziunile caracteristice. Nodulii rosii, durerosi si de dimensiuni variabile (de obicei intre 2-5 cm) sunt localizati frecvent pe picioare, mai ales pe partea inferioara a acestora, dar pot aparea si pe brate sau pe fata. Leziunile au de obicei o culoare rosu-violet si sunt, de obicei, simetrice. De asemenea, medicul va cauta semne de inflamatie generalizata, cum ar fi febra, oboseala si durerile articulare.
• Teste de laborator: pot fi recomandate teste de sange pentru a verifica prezenta unor posibile infectii sau afectiuni inflamatorii. De exemplu, analiza nivelurilor de proteine inflamatorii (cum ar fi proteina C-reactiva - CRP) poate indica prezenta unei inflamatii generale in organism.
• Biopsia pielii: pentru a confirma diagnosticul si a exclude alte afectiuni, poate fi necesar un test mai invaziv, cum ar fi biopsia pielii. Aceasta implica prelevarea unei mici mostre de tesut dintr-o leziune pentru a fi analizata microscopic. De obicei, biopsia arata inflamatia vaselor de sange si a tesutului subcutanat, care sunt caracteristice eritemului nodos.
• Investigatii suplimentare:medicul poate recomanda alte teste, cum ar fi radiografii toracice, teste pentru tuberculoza, teste pentru streptococi, analize pentru sarcoidoza sau teste autoimune, daca se suspecteaza o boala de tip autoimun (de exemplu, lupus eritematos sistemic) [3, 5].

Optiuni de tratament pentru eritemul nodos

Tratamentul eritemului nodos depinde de severitatea afectiunii, de cauzele subiacente si de raspunsul pacientului la tratamentele initiale. In majoritatea cazurilor, eritemul nodos este o afectiune autolimitanta, iar managementul vizeaza ameliorarea simptomelor si reducerea inflamatiei. Optiunile de tratament pot include masuri conservatoare si interventii medicale mai complexe, in functie de gravitatea cazului.

Masuri generale si suportive:

• Odihna si protectia leziunilor: pacientilor li se recomanda sa isi odihneasca memberele afectate si sa evite presiunea asupra nodulilor durerosi. Evitarea activitatilor fizice intense poate ajuta la reducerea disconfortului.
• Comprese reci: aplicarea de comprese reci pe zonele afectate poate reduce durerea si inflamatia localizata.
• Ridicarea picioarelor: in cazurile in care leziunile sunt localizate pe picioare, ridicarea acestora ajuta la reducerea umflaturii si a inflamatiei [4].

Medicamente antiinflamatoare:

• Anti-inflamatoare nesteroidiene (AINS): medicamentele AINS sunt adesea utilizate pentru a reduce inflamatia, durerea si umflatura asociate eritemului nodos. Acestea sunt eficiente in majoritatea cazurilor usoare sau moderate.
• Daca inflamatia este severa, medicul poate prescrie un medicament utilizat frecvent pentru tratarea gutei, care ajuta si la reducerea inflamatiei asociate cu eritemul nodos [2].

Corticosteroizi:

• Tratament cu corticosteroizi sistemici: in cazurile mai severe, cand leziunile sunt dureroase si nu se amelioreaza cu AINS, medicul poate prescrie corticosteroizi. Aceste medicamente au un puternic efect antiinflamator si pot contribui la reducerea rapida a simptomelor. De obicei, tratamentul cu corticosteroizi este administrat pe termen scurt pentru a preveni efectele secundare pe termen lung.
• Corticosteroizi topici: in unele cazuri, corticosteroizii topici pot fi aplicati direct pe leziunile cutanate pentru a reduce inflamatia locala si disconfortul [1].

Tratamentul cauzelor subiacente:

• Antibiotice pentru infectiile bacteriene: daca eritemul nodos este cauzat de o infectie bacteriana, precum o infectie streptococica, tratamentul antibiotic poate fi necesar pentru a eradica infectia si pentru a reduce inflamatia secundara.
• Tratament pentru boli autoimune sau inflamatorii: in cazurile in care eritemul nodos este asociat cu o afectiune autoimuna sau inflamatorie, cum ar fi lupusul eritematos sau sarcoidoza, tratamentul se va concentra pe gestionarea bolii de baza prin utilizarea de medicamente imunosupresoare sau medicamente specifice pentru acea afectiune [3].

Tratament simptomatic:

• Antihistaminice pentru prurit: in unele cazuri, pacientii pot resimti prurit (mancarime) din cauza leziunilor cutanate. Antihistaminicele orale pot fi recomandate pentru a calma mancarimea si a reduce disconfortul asociat.
• Medicamente pentru controlul durerii: in cazul in care durerea este severa, medicul poate recomanda analgezice suplimentare, in functie de intensitatea disconfortului [2].

Alte interventii:

• Tratament cu imunoglobuline: in cazuri rare, cand eritemul nodos este asociat cu afectiuni autoimune grave sau cu o boala infectioasa severa, tratamentul cu imunoglobuline poate fi recomandat pentru a ajuta la reducerea inflamatiei [1].

Majoritatea cazurilor de eritem nodos se vindeca in mod natural, in decurs de 3 pana la 6 saptamani, cu tratamentele adecvate pentru a reduce simptomele. De obicei, nu exista sechele permanente, dar leziunile pot lasa uneori urme sau cicatrici usoare.

Profilaxia eritemului nodos

Profilaxia eritemului nodos se refera la masurile si interventiile care pot preveni aparitia sau recidiva acestei afectiuni. Deoarece eritemul nodos poate fi asociat cu diverse cauze, inclusiv infectii, boli autoimune sau reactii la medicamente, prevenirea acestuia presupune abordari specifice in functie de factorii de risc identificati. In general, profilaxia se bazeaza pe masuri generale de prevenire a factorilor declansatori si gestionarea afectiunilor subiacente.

• Prevenirea infectiilor streptococice: deoarece eritemul nodos poate fi declansat de infectii bacteriene, cum ar fi cele cu Streptococcus, tratamentul prompt al infectiilor de acest tip este esential. Utilizarea de antibiotice prescrise pentru infectiile respiratorii sau ale pielii poate reduce riscul aparitiei eritemului nodos. In perioada de recuperare sau cand exista un risc de infectie, pacientii trebuie sa urmeze masuri de igiena stricte pentru a preveni raspandirea infectiilor bacteriene.
• Gestionarea bolilor autoimune: afectiuni precum lupusul eritematos sistemic sau sarcoidoza sunt adesea asociate cu eritemul nodos. Pacientii care sufera de aceste boli trebuie sa urmeze tratamentele corecte pentru a controla inflamatia sistemica, ceea ce va reduce riscul aparitiei eritemului nodos.
• Evitarea medicamentelor asociate cu eritemul nodos: anumite medicamente, cum ar fi sulfonamidele, contraceptivele orale sau alte medicamente antiinflamatoare, pot declansa eritemul nodos la unii pacienti. In cazul in care pacientul dezvolta aceasta afectiune in urma administrarii unui anumit medicament, este important sa fie facuta o evaluare a riscurilor si sa se evite, daca este posibil, medicamentele implicate.
• Prevenirea reactiilor alergice: in cazurile in care eritemul nodos este provocat de o reactie alergica la alimente sau substante, identificarea si evitarea alergenilor este esentiala. Dietele stricte si testele alergologice pot ajuta la prevenirea exacerbarii simptomelor. Daca reactiile alergice sunt legate de substante chimice sau iritante, cum ar fi produsele de curatat sau detergentii, evitarea acestora poate reduce riscul eritemului nodos.
• Ingrijirea adecvata a pielii: pentru a preveni inflamatia pielii care poate contribui la aparitia eritemului nodos, este recomandat sa se evite traumatismele cutanate, cum ar fi zgarieturile, arsurile sau taieturile, care pot declansa raspunsuri inflamatorii. Ingrijirea adecvata a pielii si utilizarea de produse delicate, non-iritante, poate ajuta la mentinerea echilibrului cutanat si la prevenirea inflamatiei locale care ar putea favoriza aparitia eritemului nodos [6].

Eritemul nodos este o afectiune inflamatorie a pielii care poate fi declansata de diverse cauze, inclusiv infectii, afectiuni autoimune sau reactii la medicamente. Prevenirea acestei afectiuni implica gestionarea adecvata a factorilor de risc, tratamentele corecte ale bolilor subiacente si adoptarea unui stil de viata sanatos. O atentie deosebita acordata igienei, evitarea traumatismelor cutanate si monitorizarea atenta a oricaror reactii alergice sunt esentiale pentru a reduce riscul de aparitie a eritemului nodos. Colaborarea constanta cu medicul dermatolog poate contribui semnificativ la prevenirea recidivelor si la mentinerea unei pielii sanatoase. 

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Surse: