Guta: cauze, simptome si tratament
Guta este o afectiune care provoaca durere si umflarea articulatiilor. Episoadele de guta incepe la nivelul membrelor inferioare sau de la degetul mare. Aceasta conditie medicala apare atunci cand in organism se acumuleaza un nivel mare de acid uric. Daca nu este tratata, guta poate conduce la aparitia unor complicatii severe pentru sanatate. Medicul specialist va recomanda tratamentul in functie de stadiul bolii.
Continutul articolului
Ce este guta?
Guta este un tip comun de artrita care cauzeaza dureri intense, inflamatii, umflaturi si rigiditate in articulatii. De obicei, afecteaza articulatia de la baza degetului mare, cunoscuta sub numele de articulatia metatarsofalangiana. Cauza sa principala este excesul de acid uric in organism.
Guta este cea mai comuna forma de artrita inflamatoare la barbati. Si, desi sunt mai putin supuse riscului, femeile pot dezvolta guta in perioada postmenopauzei.
Atacurile de guta pot aparea brusc si de regula continua sa se repete in timp. Hipertensiunea arteriala, afectiunile cardiovasculare si obezitatea sunt factori de risc pentru guta. (1)
Tipuri de guta
Hiperuricemia asimptomatica
Acest tip de guta se caracterizeaza printr-un nivel ridicat de acid uric, fara niciun simptom exterior.
Guta acuta
Guta acuta se manifesta atunci cand cristalele de uree dintr-o articulatie provoaca brusc inflamatii acute si dureri intense.
Guta intercritica
In acest caz este vorba de perioada dintre accesele de guta acuta. Pe masura ce afectiunea progreseaza, aceste intervale devin mai scurte. In timpul scurt intre episoadele de guta, cristalele de acid uric pot continua sa se acumuleze in tesut.
Guta cronica tofacee
Reprezinta cel mai debilitant tip de guta si poate duce la deteriorarea permanenta a articulatiilor si a rinichilor.
Pseudoguta
Este o conditie confundata cu usurinta cu guta. Afectiunea se manifesta prin depunerea pirofosfatului de calciu. Simptomele de pseudoguta sunt foarte asemanatoare cu acelea ale gutei, desi crizele sunt de obicei mai putin severe. Diferenta majora dintre guta si pseudoguta este aceea ca articulatiile sunt iritate mai mult de cristalele de pirofosfat de calciu decat de cristalele de acid uric. Pseudoguta necesita tratament diferit de guta. (2)
Simptomele gutei
Simptomele comune ale gutei sunt:
- durerea articulara intensa;
- inflamatia;
- roseata;
- disconfort persistent;
- limitarea miscarii articulatiei afectate.
Guta afecteaza frecvent baza degetului mare, dar poate aparea si la picioare, glezne, genunchi, coate, incheieturi si degete.
Anumite alimente, medicamente si unele conditii pot declansa simptomele gutei.
In cazul hiperuricemiei asimptomatice, deseori, persoanele nu manifesta niciun simptom, desi acumuleaza prea mult acid uric in sange.
In cazul gutei acute, simptomele apar rapid de la acumularea de cristale de acid uric in tesut si dureaza de la 3 pana la 10 zile. Persoana manifesta dureri intense si umflaturi in zona articulatiilor care se simt calde. Intre atacurile de guta, nu apar simptome.
Daca nu este tratata, guta poate deveni cronica. Persoana poate dezvolta tofi in articulatii si in tesutul moale din jurul lor. Aceste depuneri pot deteriora permanent articulatiile. (1), (3)
De ce apare guta?
Hiperuricemia, un exces de acid uric in sange, este principala cauza a gutei. Organismul produce acid uric in timpul descompunerii unor substante numite purine. Acestea sunt compusi chimici intalniti in cantitati mari in anumite alimente, cum ar fi carnea pasarilor de curte, dar si in fructele de mare.
De obicei, acidul uric este dizolvat in sange si excretat din organism in urina, prin rinichi. Daca o persoana produce prea mult acid uric sau nu excreta suficient, poate forma cristale care declanseaza inflamatie si durere la nivelul articulatiilor si tesutului inconjurator.
De asemenea, anumite afectiuni, cum ar fi bolile de sange, metabolice, renale, tiroidiene sau deshidratarea, pot determina organismul sa produca mai mult acid uric decat in mod normal. (3)
Factori de risc
Printre factorii care pot creste probabilitatea de hiperuricemie si guta se numara:
- varsta - guta este mai frecventa la adultii in varsta si rareori afecteaza copiii;
- sexul - la persoanele cu varsta sub 65 de ani, guta este de patru ori mai frecventa in randul barbatilor decat al femeilor. Acest raport scade usor la persoanele cu varsta de peste 65 de ani;
- factorii genetici - un istoric familial de guta poate creste probabilitatea ca o persoana sa dezvoltare aceasta problema de sanatate;
- stilul de viata - consumul de alcool interfereaza cu eliminarea corecta a acidului uric din organism. O dieta bogata in purine creste cantitatea de acid uric din organism. Ambele pot declansa guta.
- expunerea la plumb - studiile au sugerat o legatura intre expunerea cronica la plumb si un risc crescut de guta;
- anumite medicamente - pot creste nivelul de acid uric din organism. Acestea includ diuretice si medicamente care contin salicilat;
- greutatea - persoanele supraponderale prezinta un risc mai mare de guta;
- unele afectiuni - insuficienta renala si alte conditii asociate cu guta precum hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca congestiva, diabetul zaharat, unele boli tiroidiene, leziuni articulare si apneea de somn pot diminua capacitatea organismului de a elimina deseurile, ceea ce duce la niveluri ridicate de acid uric;
- consumul de alimente bogate in purine precum carne rosie, peste, bauturi carbogazoase poate creste riscul de aparitie a gutei;
- interventii chirurgicale sau traumatisme recente. (1), (3)
Stadiile gutei
Stadiul 1
Hiperuricemie asimptomatica. In acest stadiu, nivelul acidului uric in sange este ridicat, dar persoana nu prezinta simptome. Tratamentul nu este de obicei necesar.
Stadiul 2
Atac de guta acuta. Pana in acest stadiu, cristalele de uree s-au acumulat si in articulatii s-au format depozite care provoaca durere, umflaturi si roseata. Simptomele se declanseaza rapid si durerea devine mai intensa in 6 pana la 24 de ore de la debut. Aceste perioade sunt cunoscute sub numele de „atac de guta”. Simptomele pot dura intre 3 si 10 zile, dupa care articulatia incepe sa revina la normal si durerea dispare.
Un atac poate fi declansat de evenimente stresante, consum de alcool, boli sau administrare de medicamente. Atacurile tind sa fie recurente, iar un alt episod poate avea loc la un interval de cateva luni sau chiar ani. In acest stadiu trebuie monitorizata starea si trebuie mentinut un plan de tratament pentru a preveni atacurile ulterioare si daunele articulare.
Stadiul 3
Guta intercritica. Acest stadiu se refera la perioada de timp dintre atacurile de guta in care persoana nu prezinta simptome si durere. Cu toate acestea, cristalele de acid uric tot continua sa se depuna in articulatii si sa se acumuleze, ceea ce duce in cele din urma la un alt atac. Exceptie face situatia in care nivelul acidului uric este redus la sub 6,0 mg/dl.
Stadiul 4
Guta cronica tofacee. Acesta este stadiul final al gutei, care este o forma de artrita caracterizata prin deteriorarea permanenta a cartilajului si a osului din articulatie. In majoritatea cazurilor, acest stadiu poate fi prevenit daca persoana afectata urmeaza un plan de tratament sau recurge la modificari ale stilului de viata recomandate de medicul specialist. (2)
Cum poate fi diagnosticata guta?
Guta poate fi adesea dificil de diagnosticat, deoarece simptomele sale sunt similare cu ale altor afectiuni.
Medicul specialist poate diagnostica guta pe baza unei analize a istoricului medical, a simptomelor si a unui examen fizic.
Nivelurile ridicate de acid uric din sange sau cristalele de uree din lichidul articular sunt principalele criterii de diagnostic pentru guta.
Pentru a evalua stadiul afectiunii, un medic specialist va recomanda efectuarea unui test de sange si poate solicita si extragerea lichidului dintr-o articulatie afectata pentru o analiza amanuntita. De asemenea, poate identifica cristale de uree in jurul articulatiilor folosind scanarea cu ultrasunete.
Ce medic trateaza guta?
Intr-o prima faza, cand te confrunti cu simptome asemanatoare celor prezentate mai sus, poti merge la medicul de familie pentru o consultatie initiala. Acesta te poate trimite la medicul specialist si iti poate recomanda la cine sa mergi. Tot medicul curant te poate trimite la analize medicale de specialitate pentru identificarea nivelului de acid uric din sange, daca suspecteaza guta.
Reumatologul este medicul specialist cu pregatire in tratarea bolilor articulatiilor si tesuturilor conjunctive la care trebuie sa ajungi. Acesta poate diagnostica corect guta si poate oferi un tratament adecvat nevoilor.
Pentru stabilirea unui diagnostic corect si complet, precum si pentru excluderea altor afectiuni cu simptome asemanatoare, reumatologul ar putea sa aiba nevoie si de rezultatul altor investigatii precum:
- radiografie;
- RMN;
- tomografie computerizata cu energie duala ce combina imaginile cu raze X din mai multe unghiuri pentru o privire de ansamblu a modului de dispunere a cristalelor de urat la nivelul articulatiilor. (4)
Cum se trateaza guta?
Lasata netratata, guta poate duce in cele din urma la artrita gutoasa, o forma mai severa de artrita. Planul de tratament pe care medicul il recomanda depinde de stadiul si severitatea gutei.
Tratament medicamentos
Medicamentele recomandate au rolul de a ameliora durerea si de a reduce inflamatia sau de a impiedica atacurile viitoare prin scaderea nivelului de acid uric. Tratamentul prescris poate viza administrarea unor antiinflamatoare nesteroidiene, a unor corticosteroizi, uneori in asociere cu unele produse care au substante ce contribuie la prevenirea atacurilor de guta si suplimente alimentare pentru articulatii, oase si muschi.
Medicul specialist iti poate spune ca poti gestiona eficient simptomele gutei si ai putea preveni noile atacuri prin modificarea stilului de viata. Iata care sunt schimbarile pe care ar trebuie sa le faci:
- reducerea consumului de alcool sau renunțarea la acest viciu;
- pierderea in greutate in cazul persoanelor cu indice corporal peste cel normal si mentinerea unei greutati normale;
- renuntarea la fumat.
Tratament chirurgical
Guta este, de obicei, tratata fara interventie chirurgicala. Dupa multi ani, aceasta afectiune poate deteriora articulatiile, poate rupe tendoanele si poate provoca infectii la nivelul pielii. Depunerile dure, numite tofi, se pot acumula pe articulatii si in alte locuri.
Pentru cazuri complexe sau cand guta conduce la complicatii, medicul specialist poate sa recomande tratamentul chirugical. Exista 3 proceduri chirurgicale care pot fi utilizate in functie de gravitatea afectiunii:
- indepartarea chirurgicala a tofilor;
- chirurgia de fuziune articulara;
- chirurgia de inlocuire a articulatiilor. (3), (5), (6)
Regimul alimentar recomandat
Regimul alimentar si unele remedii naturiste pot ajuta la scaderea nivelului de acid uric si la prevenirea atacurilor de guta. Se recomanda aportul de alimente si suplimente precum:
- cirese;
- ghimbir;
- otet diluat de cidru de mere;
- telina;
- ceai de urzica;
- papadie;
- magneziu.
In general, cei mai multi oameni pot tolera alimentele bogate in purina. Daca, insa, organismul are probleme cu eliberarea excesului de acid uric, persoana respectiva trebuie sa evite consumul de alimente precum:
- carne rosie;
- fructe de mare si crustacee;
- alcool.
Bauturile si alimentele care contin cantitati mari de fructoza ar trebui, de asemenea, evitate, chiar daca nu contin purine. (7), (8)
Atunci cand durerile sunt intense si ai o forma avansata de guta, pe langa problemele de ordin fizic pot sa apara si cele de ordin emotional. Episoadele recurente de guta pot conduce la afectarea vietii cotidiene, atat la nivel personal, cat si profesional, precum si la probleme cu somnul. Toate acestea isi pot pune amprenta asupra starii generale de spirit. Exista mici lucruri si trucuri la care poti apela pentru imbunatatirea starii mentale si construirea unei rezistente emotionale. Pentru aceasta trebuie sa constientizezi problema si sa ceri ajutorul personalului medical de specialitate. (6)
Complicatii ce pot sa apara in guta
Posibile complicatii ale gutei
Persoanele care sunt diagnosticate cu guta pot dezvolta unele afectiuni severe precum:
- guta recurenta - unele persoane pot avea mai multe episoade de guta intr-un singur an;
- guta avansata - netratata, afectiunea conduce la aparitia si formarea depunerilor de cristale de urat sub piele ceea ce determina dezvoltarea nodulilor tofi;
- deteriorarea articulatiilor;
- pietre la rinichi - acumularea cristalelor de urat in tractul urinar provoaca pietrele la rinichi. (3), (5)
Cum poate fi prevenita aparitia gutei?
Prin mentinerea unui stil de viata sanatos si a unei diete adecvate, o persoana cu risc crescut de a dezvolta guta poate preveni aceasta afectiune prin:
- mentinerea unui aport ridicat de lichide de aproximativ 2 - 4 litri pe zi;
- evitarea consumului de alcool;
- mentinerea unei greutati corporale moderate;
- limitarea consumului unor alimente bogate in purina, cum ar fi crustaceele, mielul, carnea de vita, carnea de porc;
- un consum moderat de grasimi si bogat in legume;
- evitarea fumatului;
- efectuarea de exercitii fizice in mod regulat;
- protejarea articulatiilor pentru a preveni leziunile si traumele. (1), (8)
Daca esti diagnosticat cu afectiuni medicale si primesti tratament care vizeaza administrarea unor produse ce cresc riscul de guta, intreaba medicul cum sa procedezi. Este posibil sa iti prescrie inlocuitori pentru a evita riscul aparitie unor atacuri de guta.
Guta este o afectiune medicala care poate fi prevenita sau tratata prin administrarea unor medicamente la recomandarea medicului specialist. Riscul de aparitie a gutei poate fi diminuat prin evitarea consumului de alimente bogate in purine pe care organismul le transforma in acid uric, pastrarea unui nivel adecvat de hidratare si evitarea consumului de alcool. Daca observi simptome asemanatoare celor descrise in acest articol, mergi la medic pentru diagnostic si tratament adecvate!
Surse de informare:
1. Gout - https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4755-gout, Accesat 30.08.2023
2. What to know about gout - https://www.medicalnewstoday.com/articles/144827, Accesat 30.08.2023
3. Gout - https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gout/symptoms-causes/syc-20372897, Accesat 30.08.2023
4. Gout Diagnosis - https://www.healthline.com/health/gout-diagnosis, Accesat 30.08.2023
5. Gout - https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/muscle-bone-and-joints/conditions/gout#treating-gout, Accesat 30.08.2023
6. What is gout? - https://versusarthritis.org/about-arthritis/conditions/gout/, Accesat 30.08.2023
7. What to know about gout - https://www.medicalnewstoday.com/articles/144827, Accesat 30.08.2023
8. Gout - https://www.cdc.gov/arthritis/types/gout.html, Accesat 30.08.2023