Gripa: cauze, simptome, tratament

Cele mai afectate sunt persoanele trecute de 65 de ani, copiii, precum si pacientii care au fost diagnosticati cu boli cronice. Gripa se poate transmite foarte usor, fie prin intermediul picaturilor de saliva ale persoanei contaminate (stranut, tuse), fie prin atingerea suprafetelor contaminate si atingerea ulterioara a nasului, gurii, sau ochilor. In fiecare an exista persoane care isi pierd viata din cauza complicatiilor provocate de gripa, iar cele mai multe dintre acestea sufera de conditii medicale preexistente. De asemenea, in majoritatea covarsitoare a cazurilor, aceste persoane nu sunt vaccinate antigripal. In cele ce urmeaza va spunem mai multe despre simptomele gripei, cum se trateaza si mai ales cum se previne afectiunea.

Ce este gripa

Gripa poate fi cauzata de 3 tipuri de virusuri: A, B, C. Cele mai usoare simptome ale gripei sunt cauzate de tipul de virus C. Tot in cazul tipului C nu apar complicatii ale bolii. Pe de alta parte, tipurile A si B de virus dau o forma de boala mult mai severa.

De asemenea, este bine de stiut ca unele persoane prezinta un risc mai mare de a contracta virusul gripal: este vorba despre copiii si adolescentii care au urmat tratamente cu aspirina perioade indelungate, copiii mai mici de 5 ani, adultii cu varsta peste 65 de ani, gravidele, fumatorii, personalul medical, dar si pacientii care prezinta anumite conditii medicale preexistente cum ar fi:

• afectiuni cronice pulmonare;
• afectiuni cardiace;
• boli de rinichi;
• obezitate;
• infectii cu HIV/SIDA;
• afectiuni hepatice;
• anemie;
• cancer (leucemie).

Cum se transmite gripa

Studiile efectuate de-a lungul anilor au demonstrat ca cel mai mare risc de contagiozitate se manifesta in zilele 2-4 de la contractarea virusului gripal. Virusul, mai ales cel de tip A si B, inregistreaza cea mai rapida raspandire in interiorul comunitatii, adica se transmite foarte usor de la o persoana la alta. Este suficient ca persoana infectata sa treaca pe langa o persoana sanatoasa si sa tuseasca sau stranute. Atunci cand respira, persoana sanatoasa inspira aerul incarcat cu particulele care contin virusul, iar acest aer strabate mucoasele nazale si orale, ajunge in tractul respirator si aici incepe sa se multiplice. Gripa se poate transmite si prin intermediul suprafetelor care au fost anterior contaminate cu virusul gripal de catre o persoana bolnava.

Gripa sezoniera este o afectiune foarte contagioasa si pentru ca o persoana care este infectata cu virusul gripal poate sa infecteze alte persoane chiar inainte ca simptomele bolii sa se manifeste. Chiar si asa, perioada in care contagiozitatea este cea mai ridicata este la 3-4 zile dupa ce simptomele au debutat, iar acest lucru se intampla la 2-4 zile dupa ce virusul a fost contractat.

O alta informatie pe care este bine s-o retinem este aceea ca persoanele care au sistemul imunitar afectat si copiii prezinta cea mai lunga perioada de contagiozitate (chiar si la 7-14 zile dupa contractarea virusului).

Simptome gripa

Cele mai importante simptome ale gripei sunt: durerile musculare, durerile de cap, febra (frisoane). Exista si alte simptome care se manifesta la bolnavii care au gripa:

• tuse;
• dureri in gat;
• rinoree;
• stare de oboseala excesiva;
• varsaturi/diaree (se manifesta mai ales in cazul copiilor).

In cele mai multe cazuri, aceste simptome se amelioreaza in decurs de cel mult 2 saptamani. In cazul persoanelor care se incadreaza in categoriile de risc, pot aparea complicatii care prelungesc foarte mult perioada de recuperare. Uneori, complicatiile pot fi fatale.

Complicatiile pot consta in:

• pneumonie;
• infectii ale sinusurilor/urechilor;
• miocardita;
• encefalita;
• insuficienta cardiaca;
• insuficienta renala.

Exista anumite manifestari care ar trebui sa fie ingrijoratoare pentru oricare pacient si care ar trebui sa-l determine sa consulte de urgenta medicul:

• dificultate respiratorie (inclusiv respiratie accelerata);
• invinetirea fetei sau buzelor;
• dureri puternice la nivelul pieptului;
• dureri musculare puternice (pacientul refuza sa se ridice din pat sau sa mearga);
• deshidratare severa;
• febra puternica (peste 40°C);
• tuse care nu da semne de ameliorare nici dupa 2 saptamani de la debutul simptomelor;
• stare de ameteala/confuzie.

De retinut:
Bebelusii si copii mici fac febra mai usoara (38°C).

Gripa sau raceala: cum faci diferenta?

Gripa si raceala au simptome comune, de aceea este destul de dificil de facut diferenta intre aceste doua afectiuni. Trebuie spus ca desi simptomele se pot confunda, cauzele racelii si gripei sunt diferite. De asemenea, simptomele gripei sunt mai severe decat manifestarile racelii. Exista cateva aspecte care pot face diferenta intre raceala si gripa:

• debutul simptomelor in cazul gripei este brusc, pe cand la raceala este gradual;
• febra, frisoanele, oboseala excesiva, durerea in piept si tusea sunt rareori prezente la raceala, dar le intalnim adesea la gripa;
• durerile de cap sunt prezente cel mai adesea in cazul racelii, numai rareori in cazul gripei;
• stranutul, nasul infundat, durerile in gat se manifesta mai ales in cazul racelilor, dar foarte rar in cazul gripei.

Diagnosticul de gripa sezoniera se stabileste de catre doctor, in baza simptomelor pe care le acuza pacientul, dar si in baza unui test rapid in care se recolteaza secretii nazale, sau printr-un aspirat nazofaringian si ulterior evaluarea microscopica a secretiilor recoltate. Este recomandat ca secretiile sa fie recoltate in cel mult 4 zile de la aparitia simptomelor (exceptie fac persoanele imunocompromise. In cazul acestora, virusul poate fi identificat in organism chiar si la o saptamana de la debutul simptomelor).

In cazul in care testele sunt neconcludente, medicul poate recomanda teste de biologie moleculara RT-PCR, care pot confirma instalarea afectiunii.

Cat dureaza gripa la adulti

Durata medie a gripei la adulti poate varia, dar in general, simptomele persista timp de aproximativ o saptamana. Cu toate acestea, in unele cazuri, simptomele pot persista pana la doua saptamani. Durata exacta poate fi influentata de mai multi factori, cum ar fi starea generala de sanatate a persoanei si sistemul sau imunitar. De exemplu, persoanele cu un sistem imunitar slabit pot avea o perioada de recuperare mai lunga. 

Exista si alti factori care pot influenta durata gripei la adulti. Prezenta unor afectiuni medicale cronice, cum ar fi diabetul sau bolile pulmonare, poate afecta durata gripei. De asemenea, este important de mentionat ca vaccinarea impotriva gripei poate reduce severitatea bolii si poate contribui la o recuperare mai rapida. 

Recuperarea dupa gripa poate dura cateva saptamani. Multe persoane se simt obosite si slabite dupa ce se vindeca de gripa si este important sa li se acorde timp pentru odihna si recuperare. De asemenea, este esential sa se consume suficiente lichide si sa se adopte o alimentatie sanatoasa pentru a sprijini procesul de recuperare. Este recomandat sa se evite efortul fizic intens pana cand organismul se simte complet refacut. 

Diagnosticare

Diagnosticarea gripa poate fi realizata prin mai multe metode, care includ examinarea simptomelor fizice, testul de gripa rapid si testele de laborator. Examinarea fizica implica evaluarea simptomelor specifice ale gripei, cum ar fi febra, frisoanele, durerile musculare si oboseala. De asemenea, medicul poate verifica semnele vitale ale pacientului, cum ar fi tensiunea arteriala si pulsul.

Testul de gripa rapid este o metoda frecvent utilizata pentru diagnosticarea gripa. Acest test implica prelevarea unei mostre de mucus din nas sau gat si analiza acesteia pentru a detecta prezenta virusului gripal. Rezultatele acestui test pot fi obtinute in cateva minute si pot oferi medicului informatii rapide pentru diagnosticare si tratament.

Testele de laborator mai complexe pot fi efectuate pentru a confirma diagnosticul de gripa. Acestea implica de obicei prelevarea unei mostre de mucus si efectuarea unui test de detectie a virusului gripal utilizand tehnici precum reactia in lant a polimerazei (PCR) sau cultura virala. Aceste teste pot oferi informatii mai detaliate despre tipul de virus gripal prezent in organism.

Tratament gripa

Gripa este o afectiune virala, asadar antibioticele nu au un efect pozitiv, dimpotriva. Antibioticele luate in cazul gripei pot duce la ineficienta acestora in alte cazuri in care chiar poate fi nevoie de antibiotice (rezistenta bacteriana). Antibioticele sunt recomandate, in cazul gripei, numai in cazul in care s-a ajuns la complicatii (pneumonia bacteriana de exemplu).

Pentru tratarea gripei sezoniere exista numeroase remedii, unele se pot elibera si fara reteta. Metoda de tratament pentru gripa cea mai des folosita consta in administrarea de medicamente antivirale, care amelioreaza sau scurteaza durata bolii, dar previn de asemenea aparitia complicatiilor. Aceste medicamente se recomanda sa fie luate la scurta vreme de la aparitia simptomelor, iar durata tratamentului variaza de la 5-14 zile, in functie de severitatea simptomelor si de reactia fiecarui organism in parte.

Pot aparea efecte adverse in cazul medicatiei antivirale precum:

• senzatie de greata;
• varsaturi;
• diaree.

Efectele secundare pot fi prevenite daca se evita administrarea medicamentului pe stomacul gol.

Important de reținut:
Acidul acetilsalicilic (aspirina) NU se recomanda la copiii si adolescentii care au simptome de gripa, fiindca acest medicament poate cauza o afectiune foarte grava (sindromul Reye).

In cazul gripei, sunt recomandate si alte remedii precum:

• hidratarea din abundenta a organismului (apa, ceaiuri, supe). Nu se recomanda cafea sau sucuri care contin cofeina si care pot duce la o si mai mare deshidratare a organismului);
• consum de alimente bogate in vitamina C (portocale, lamai, kiwi, ananas, mandarine, ardei gras, broccoli), sau administrarea de vitamina C efervescenta;
• dispozitive medicale care ajuta pacientul sa respire mai usor (spray nazal);
• odihna prelungita: somnul este unul dintre cele mai benefice medicamente naturale, mai ales in cazul unor infectii. De asemenea, se recomanda reducerea efortului fizic intens;
• inhalatii cu uleiuri esentiale de menta, eucalipt, lamaie, scortisoara.

Cum ne protejam de gripa

Cea mai eficienta metoda de preventie a gripei si a complicatiilor acesteia este vaccinul antigripal (poate fi sub forma de infectie, sau sub forma de spray nazal). Vaccinul antigripal se face la sfarsitul toamnei, pentru a pregati organismul pentru sezonul gripal. Este nevoie de 2 saptamani pentru ca vaccinul sa inceapa sa-si faca efectul.

Vaccinul antigripal este cea mai eficienta metoda de prevenire a gripei. Vaccinul se realizeaza anual, pentru ca tulpinile virusului se modifica, asadar este nevoie ca si compozitia vaccinului sa fie modificata. Vaccinul antigripal are o eficienta temporara, nu permanenta. Vaccinul antigripal poate fi administrat tuturor persoanelor cu varsta de peste 6 luni.

Vaccinul antigripal nu este recomandat:

• bebelusilor cu varsta mai mica de 6 luni;
• persoanelor care prezinta alergii severe la unii compusi ai vaccinului (antibiotice, gelatina, albus de ou);
• persoanele care au sindromul Guillain-Barre;
• persoanele care au simptome de raceala sau gripa.

Beneficiile vaccinului sunt următoarele:

• reduce sansele de a contracta virusul;
• amelioreaza simptomele;
• previne aparitia complicatiilor.

Reactiile adverse ale vaccinului sunt urmatoarele:

• febra usoara (38°C);
• dureri musculare;
• Inflamatii;
• iritatii la locul intepaturii;
• cefalee.

Aceste reactii dureaza aproximativ 2-3 zile dupa vaccinare si se pot ameliora cu analgezice, antipiretice, antiinflamatoare.

Exista si o forma de vaccin antigripal nazal, care poate fi mai usor administrat copiilor sau persoanelor care nu doresc sa faca injectie. Vaccinul nazal este recomandat persoanelor care au varsta intre 2-49 de ani.

Exista si alte metode de preventie a gripei, pe langa vaccinarea antigripala anuala:

• evitarea persoanelor care sunt bolnave;
• spalarea pe maini cu apa si sapun, sau folosirea unei substante dezinfectante inainte de a atinge fata;
• evitarea aglomeratiilor;
• acoperirea nasului si gurii cu un servetel de unica folosinta in cazul unui stranut sau al tusei;
• dieta bogata in fructe si legume proaspete;
• curatarea periodica a suprafetelor care pot fi contaminate (telefon, tastatura, butoane, manere).

Importanta unui stil de viata sanatos

Stilul de viata sanatos inseamna de fapt sanatate, iar sanatatea este definita astfel: bunastare fizica, mentala si sociala. Cu alte cuvinte, nu este vorba numai despre lipsa unor afectiuni, este vorba despre o stare de bine vazuta ca un intreg:

• alimentatie sanatoasa;
• hidratare corecta;
• odihna care permite refacerea organismului;
• exercitii fizice zilnice;
• pastrarea unei atitudini optimiste;
• eliminarea stresului;
• antrenarea creierului.

Toate aceste elemente sunt extrem de importante pentru a ne pastra sanatatea si acea stare de bine de care avem nevoie pentru ducerea la bun sfarsit a activitatilor cotidiene.

Suplimente recomandate pentru sistemul imunitar

Simptomele gripei sunt in functie de sanatatea persoanei afectate. Daca sistemul imunitar este puternic, simptomele bolii vor fi mai putin intense. Corpul nostru are nevoie de vitamine si minerale pentru a sustine imunitatea organismului. In cazul in care avem un deficit de vitamine si minerale, medicul poate recomanda suplimente alimentare. Suplimentele alimentare sunt recomandate si in cazul persoanelor in varsta, pentru ca este posibil ca in cazul acestora alimentatia sa nu mai fie foarte variata, sau in cantitate suficienta.

Cele mai frecvente suplimente alimentare pe care medicul le poate recomanda in cazul gripei pentru a sustine sistemul imunitar sunt urmatoarele vitamine si minerale:

• vitamina C;
• vitamina B6;
• vitamina E;
• vitamina D3;
• zinc;
• acizi grasi omega-3;
• echinacea;
• propolis;
• calciu;
• fier;
• magneziu.

De asemenea, sistemul imunitar este mai puternic in urmatoarele conditii:

• lipsa fumatului;
• consum de alcool cu moderatie;
• consum de fructe si legume crude;
• exercitii fizice regulate;
• mentinerea unei greutati sanatoase;
• managementul stresului;
• controale medicale frecvente;
• odihna suficienta

Important de retinut!
Informatiile din acest articol nu tin loc de consult medical specializat. Recomandarile medicale (daca exista) au scop informativ. Concluziile si referintele pot varia de la un pacient la altul si depind de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate si de alti factori. Tocmai de aceea, aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat. Nu ezita sa mergi la medic pentru consult si indrumare, ori de cate ori ai o problema de sanatate.

Surse suplimentare de informare:

1. Mayo Clinic, „Influenza (flu)”: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/flu/diagnosis-treatment/drc-20351725
2. Centers for Disease Control and Prevention, „Influenza (Flu). What to do if you get sick”: https://www.cdc.gov/flu/treatment/takingcare.htm
3. Centers for Disease Control and Prevention, „Influenza (Flu). Treatment”: https://www.cdc.gov/flu/treatment/index.html
4. NHS, „Flu”: https://www.nhs.uk/conditions/flu/
5. Web MD, „Do I have the Flu”: https://www.webmd.com/cold-and-flu/ss/slideshow-flu-symptoms-treatment