Obezitate: ce este, cauze, tratament, preventie

Ce este obezitatea

Este important de spus ca exista o diferenta intre a fi supraponderal si a fi obez. Supraponderalitatea implica o greutate mai mare decat cea considerata sanatoasa pentru o anumita inaltime, in timp ce obezitatea este definita ca avand un exces de grasime corporala. Obezitatea poate fi clasificata in functie de gradul de severitate, folosindu-se termenii de obezitate de gradul I, II si III. Obezitatea este considerata cea mai frecventa afectiune metabolica din lumea contemporana si se asociaza, de foarte multe ori, cu boli cronice severe, inclusiv sindromul metabolic, artrita si unele tipuri de cancer. In Romania, incidenta obezitatii este de aproximativ 17% in mediul rural si 20 % in mediul urban, fiind mai frecventa la femei, in timp ce la copii variaza intre 5 - 10 %.

In conditii normale, corpul unui barbat are un procent de 15-20% tesut adipos, iar o femeie, 25-30%. Obezitatea este caracterizata printr-un exces de tesut adipos, adica, de grasime. Excesul poate fi acumulat pe fondul unui consum excesiv de calorii, poate fi o consecinta unei vieti sedentare, a unui regim alimentar deficitar sau poate fi provocat de alte cauze. Mentinerea unei greutati moderate sau pierderea kilogramelor in plus prin dieta si exercitii fizice pot ajuta la prevenirea sau reducerea obezitatii. Insa, in unele cazuri, o persoana poate avea nevoie de o interventie chirurgicala.

Obezitatea este o boala cronica, ceea ce inseamna ca este de lunga durata si necesita gestionare pe termen lung. Nu este o problema care poate fi rezolvata rapid, ci necesita schimbari constante in stilul de viata si posibil interventii medicale. Tratamentul obezitatii poate include modificari ale dietei, cresterea activitatii fizice, terapie comportamentala, interventii chirurgicale si medicamente.

Important de retinut! 

Comorbiditatile de tipul obezitatii si diabetului intra in calculul riscului de infectie cu SARS CoV-2.

Diagnostic de obezitate: cum se calculeaza Indicele de Masa Corporala (IMC)

Indicele de masa corporala (IMC) este un instrument de calcul al greutatii unei persoane, care ia in considerare numarul de kilograme si inaltimea, pentru a masura dimensiunea corpului. In acest fel se evalueaza daca o persoana are sau nu o greutate adecvata pentru varsta, sexul si inaltimea sa. Indicele de masa corporala este o metoda care poate fi folosita atat de barbati cat si de femei, cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 ani. Indicele de masa corporala nu este o metoda de calcul a greutatii potrivita pentru copii, femei insarcinate, persoane cu masa musculara mare (sportivi) si seniori. Calculul IMC se efectueaza prin impartirea greutatii unei persoane in kilograme la patratul inaltimii sale in metri.

De asemenea, indicele de masa corporala poate fi folosit pentru calcularea numarului de kilograme pe care o persoana trebuie sa le piarda sau sa le castige, pentru a atinge greutatea sa ideala. Valori normale ale indicelui masei corporale (IMC) sunt:

• 24 - 26 kg/m2 pentru femei;
• 24 - 27 kg/m2 pentru barbati.

Persoanele cu indicele de masa corporala cuprins intre 25 - 29,9 kg/m2 sunt considerate supraponderale. Cele care au indice de masa corporala (IMC) sub 18 kg/m2 sunt se incadreaza la subponderale. Totusi, IMC nu face diferenta intre excesul de grasime, muschi sau masa osoasa si nici nu ofera informatii asupra distributiei tesutului adipos.

Factori precum varsta, sexul, etnia si masa musculara pot influenta relatia dintre IMC si grasimea corporala. Alti factori, cum ar fi raportul circumferinta talie/circumferinta sold al unei persoane, grosimea pliului cutanat, raportul talie/inaltime, circumferinta taliei (valori normale sub 80 cm la femei, sub 94 cm la barbati), cantitatea si distributia grasimii joaca un rol in determinarea sanatatii unei persoane prin prisma greutatii. Toti acesti parametrii ajuta la stabilirea claselor de risc clinic prin ajustarea valorilor IMC. In ciuda acestor limitari, IMC continua sa fie utilizat pe scara larga ca o modalitate de a masura dimensiunea corpului.

Ce este obezitatea infantila?

La copilul peste 2 ani, obezitatea este definita prin valori crescute ale IMC in comparatie cu valorile populatiei de referinta ale OMS (reprezentata de copii de aceasi varsta si sex din 8 tari din lume). La copilul sub 2 ani, in diagnosticul obezitatii, se calculeaza greutatea raportata la inaltime. Pentru ca un medic sa diagnosticheze un copil de peste 2 ani sau un adolescent obez, IMC-ul lor trebuie sa fie in percentila 95 pentru persoanele de aceeasi varsta si sex:

Gama percentilei clasei IMC

>5% subponderali;

5% pana la <85% greutate „normala”;

85% pana la <95% supraponderali;

95% sau peste obezitate.

Grade de obezitate

IMC ajuta la stabilirea grupei de greutate in care se incadreaza o persoana (gradul de obezitate).

Obezitatea prezinta mai multe grade de severitate, astfel:

• obezitate gradul I: IMC 30-34,9 kg/mp;
• obezitate gradul II: IMC 35-39,9 kg/mp;
• obezitate gradul III cunoscuta si sub denumirea de obezitate morbida, extrema sau severa: peste 40 kg/mp.

Tipuri de obezitate

Stabilirea tipului de obezitate are o importanta clinica majora. Se cunosc doua modele de baza ale distributiei tesutului adipos la persoane obeze:

• obezitate abdominala sau androida, centrala cu doua componente, viscerala si subcutanata;
• obezitate gluteofemurala sau ginoida.

Obezitate abdominala (centrala)

Obezitatea abdominala centrala sau androida este acea obezitate in care tesutul adipos se acumuleaza, in special, in partea superioara a corpului. Persoanele afectate pot prezenta hiperinsulinism, un risc crescut de diabet zaharat, dislipidemie, ateroscleroza, hipertensiune si cancer. Acest tip de obezitate este legat de factori de mediu precum sedentarismul, consumul de tutun, nivel socio-economic redus, stres, nivelul scazut de educatie. Afectiunea poate fi tratata cu rezultate foarte bune.

Obezitate gluteofemurala

Obezitatea ginoida sau gluteofemurala se intalneste mai frecvent in randul femeilor, tesutul adipos acumulandu-se in jumatatea inferioara a corpului, pe fese si coapse si se asociaza frecvent cu boala varicoasa si artroze. Manifestari particulare ale afectiunii includ sindroame genetice, paralipodistrofii, lipomatoze nodulare.

Afectiunea este mai rezistenta la diferitele forme de tratament.

Cauzele obezitatii

Cauzele cele mai frecvente ale obezitatii includ:

• factori genetici: afecteaza modul in care organismul proceseaza alimentele si in care este stocata grasimea;
• varsta: inaintarea in varsta poate duce la o masa musculara redusa si la procese metabolice mai lente, facilitand cresterea in greutate;
• odihna insuficienta si lipsa somnului: pot comporta schimbari hormonale care produc senzatie de foame si stimuleaza nevoia de a manca anumite alimente bogate in calorii;
• sarcina: greutatea acumulata in timpul sarcinii poate fi dificil de pierdut si ar putea duce, in cele din urma, la obezitate.

Anumite conditii de sanatate pot duce la cresterea in greutate care poate avea drept consecinta obezitatea. Acestea includ:

• sindromul ovarului polichistic:  afectiune care cauzeaza un dezechilibru al hormonilor reproductivi feminini;
• sindromul Prader-Willi: afectiune rara prezenta la nastere care provoaca foame excesiva;
• sindromul Cushing: afectiune cauzata de un nivel ridicat de cortizol (hormonul stresului) in organism;
• hipotiroidism (tiroida subactiva): afectiune in care glanda tiroida nu produce suficienti hormoni importanti;
• leptina: un hormon produs de celulele adipoase, obezitatea este cel mai frecvent asociata cu niveluri ridicate de leptina;
• deficitul de vitamina D: conduce la cresterea obezitatii abdominale;
• osteoartrita si alte afectiuni care provoaca durere–conduc la reducerea mobilitatii persoanei.

Printre factorii care pot favoriza aparitia afectiunii se numara:

• mediul si comunitatea–pot influenta cat si ce mananca o persoana si gradul de sedentarism;
• depresia–unii oameni pot apela la alimente pentru confort emotional;
• renuntarea la fumat–poate conduce la un consum mai ridicat de alimente in prima etapa;
• medicamente–steroizi, anticonceptionale, antipsihotice atipice;
• anticonvulsivante, medicamente hipoglicemie, glucocorticoizi pentru poliartrita reumatoida, unele antidepresive;
• conducerea unui stil de viata sedentar–munca la birou, jocuri pe calculator, mersul excesiv cu masina;
• consumul de fructoza lichida–care este un tip de zahar–in bauturi poate modifica metabolismul lipidelor si al glucozei si poate duce la ficat gras si sindrom metabolic;
• gena obezitatii–gena asociata obezitatii (FTO) este responsabila pentru unele cazuri de obezitate.

Este important sa intelegem ca acesti factori nu actioneaza izolat, ci se pot influenta reciproc si pot contribui la dezvoltarea obezitatii. Prin urmare, abordarea obezitatii trebuie sa fie una holisitica, luand in considerare toti acesti factori si adaptand un stil de viata sanatos.

Complicatii ale obezitatii

Obezitatea poate duce la mai mult decat o simpla crestere in greutate. Ea a fost legata de o serie de complicatii de sanatate, dintre care unele pot pune viata in pericol daca nu sunt tratate:

• diabet zaharat de tip 2;
• boli cardiovasculare;
• hipertensiune arteriala;
• anumite tipuri de cancer (mamar, colon si endometrial);
• boala vezicii biliare;
• boala ficatului gras;
• colesterol ridicat;
• apnee in somn si alte probleme respiratorii;
• artrita;
• infertilitate.

Tratament pentru obezitate

Diagnosticul de obezitate poate rezulta in urma masurarii IMC, dar, si prin alte masuratori mai precise de distributie a grasimii corporale, teste de screening precum ultrasunete, tomografii si scanari RMN.

Medicul specialist poate recomanda realizarea unor teste pentru a investiga riscurile de sanatate legate de obezitate. Acestea pot include:

• teste de sange pentru a examina nivelul colesterolului si al glucozei;
• teste ale functiei hepatice;
• un screening pentru diabet zaharat;
• teste tiroidiene;
• teste cardiace, asa cum este, spre exemplu, o electrocardiograma.

Medicul poate recomanda un tratament adecvat impreuna cu o echipa care poate include un dietetician, un terapeut sau alt personal medical. Pot fi recomandate:

• schimbari ale stilului de viata;
• unele medicamente;
• interventii chirurgicale.

O alta componenta importanta a tratamentului obezitatii este suportul psihologic. Obezitatea poate fi adesea legata de probleme emotionale sau de sanatatea mintala, iar terapia poate fi utila in abordarea acestor probleme. Suportul psihologic poate ajuta la abordarea comportamentelor nesanatoase legate de mancare si poate incuraja un stil de viata mai sanatos. Grupurile de consiliere sau de sprijin pot identifica factorii declansatori nesanatosi si te pot ajuta sa faci fata oricaror probleme de anxietate, depresie sau alimentatie emotionala.

Un program structurat de exercitii fizice si o activitate zilnica crescuta–pana la 300 de minute pe saptamana–pot fi recomandate pentru construirea puterii, a rezistentei si a metabolismului. Stilul de viata si schimbarile comportamentale sunt metodele preferate de pierdere in greutate pentru copii, cu exceptia cazului in care sunt extrem de obezi. Monitorizarea si urmarirea progresului sunt esentiale in tratamentul obezitatii. Acest lucru implica o monitorizare continua a greutatii, nivelului de activitate fizica si aportului alimentar. 

Ce medicamente sunt prescrise pentru pierderea in greutate?

Medicul poate prescrie anumite medicamente pentru pierdere in greutate pe baza de prescriptie medicala, in plus fata de dieta si programul de recuperare fizica. Medicamente sunt, de obicei, recomandate numai in cazul in care alte metode de pierdere in greutate nu au functionat si daca persoana are un IMC de peste 27.0 si/sau sufera si de alte afectiuni medicale. Medicamentele de pierdere in greutate se elibereaza numai pe baza de prescriptie medicala si pot avea rolul de a preveni absorbtia de grasime sau de a suprima pofta de mancare.

Medicamentele pentru pierderea in greutate actioneaza in moduri diferite. Unele medicamente pot reduce apetitul, astfel incat persoana sa consume mai putine calorii, in timp ce altele pot incetini absorbtia grasimilor, astfel incat organismul sa primeasca mai putine calorii din alimente. Este important de mentionat ca aceste medicamente nu ar trebui sa fie utilizate ca solutie unica, ci in combinatie cu un plan de tratament mai amplu, care include modificari ale dietei si exercitii fizice regulate.

Utilizarea medicamentelor pentru pierderea in greutate poate avea efecte secundare si riscuri asociate. Acestea pot varia de la greata, diaree si oboseala usoara pana la probleme mai grave, cum ar fi probleme cardiace sau hepatice. Este important ca persoanele care iau aceste medicamente sa fie monitorizate de catre medicul curant si sa raporteze orice simptome neobisnuite sau efecte secundare.

Atentie!

Prezentarea are un caracter strict informativ. Tratamentele medicale sunt urmate doar la recomandarea unui specialist.

Care sunt tipurile de interventii chirurgicale pentru pierderea in greutate?

• bandajul gastric reglabil (sau banda gastrica): se realizeaza laparoscopic si implica utilizarea unei benzi de silicon nepermanente care micsoreaza dimensiunea stomacului;
• chirurgia bypass gastric: are rolul de a diminua cantitatea de alimente pe care o persoana este capabila sa o manance prin indepartarea unei portiuni din stomac;
• balonul gastric: tehnica minim invaziva care implica plasarea unui balon in stomac, care este apoi umflat pentru a reduce spatiul gastric;
• gastrectomia cu maneca sau „maneca gastrica”: se are in vedera reducerea ireversibila a stomacului cu aproximativ 15%, eliminand o portiune asemanatoare cu organul;
• gastroplastia cu banda verticala sau capsarea stomacului sau procedura Mason implica sigilarea permanenta a stomacului pentru a crea o punga de stomac mai mica.

Important de retinut!

Pierderea in greutate prin chirurgie nu este un remediu rapid si este o interventie chirurgicala majora care poate avea riscuri serioase. Persoanele care sufera o astfel de interventie chirurgicala trebuie sa-si schimbe modul in care se alimenteaza pentru a nu se imbolnavi.

Importanta unui stil de viata sanatos

Obezitatea se manifesta de multe ori pe fondul unui stil de viata sedentar si al unei diete nesanatoase. Mai exact, consumul excesiv de alimente procesate si lipsa exercitiului fizic pot duce la cresterea in greutate si obezitate. De aceea, este bine sa evitati consumul de alimente precum:

• mancarea fast-food;
• alimentele prajite;
• carnea grasa si prelucrata;
• produsele lactate;
• alimentele cu adaos de zahar;
• alimentele care contin zaharuri ascunse (ketchup, mezeluri,etc);
• sucuri indulcite;
• bauturi alcoolice;
• alimente procesate, bogate in carbohidrati.

O dieta alimentara bazata, in principal, pe fructe, legume, cereale integrale si apa contribuie la reducerea riscului de a creste in greutate. De asemenea, activitatea fizica afecteaza modul in care hormonii unei persoane functioneaza, iar acestia au un impact asupra felului in care organismul proceseaza alimentele. Activitatea fizica sustinuta poate ajuta la mentinerea unui nivel stabil de insulina. Activitatea fizica poate include pe lângă gimnastica si mersul pe jos sau cu bicicleta.

Cum poate fi prevenita obezitatea

La nivel personal, cresterea in greutate si obezitatea pot fi prevenite urmand un stil de viata sanatos prin:

• activitate sportiva: mersul pe jos, inotul sau ciclismul timp de 20 la 30 de minute in fiecare zi; exerciții fizice de cel puțin 3 ori pe saptamana, de la 3-la 60 de minute;
• dieta bogata in alimente nutritive–fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe;
• urmarea unui program de somn odihnitor;
• eliminarea sau limitarea consumului de alimente bogate in zaharuri, bauturi alcoolice;

Concluzie

Obezitatea este o afectiune comuna in societatea contemporana care poate fi, insa, deopotriva tratata, dar, si prevenita. In cazul in care suferi de aceasta boala, adreseaza-te unui medic pentru a beneficia de cea mai adecvata formula de tratament. In cazul in care nu suferi de obezitate, urmeaza un stil de viata echilibrat pentru a-ti mentine sanatatea si greutatea normala pe termen lung.

Disclaimer

Daca aveti intrebari sau nelamuriri medicale, va rugam sa discutati cu medicul dumneavoastra. Articolele noastre nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Surse suplimentare de informare:

1. Brazier, Yvette. Rev. Gregory Minnis. “What is obesity, and what causes it?” Medical News Today, 2021.
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/323551. Accesat in 15.05.2021.
3. Moores, Danielle. rev. Alana Biggers. “Obesity.” Healthline, 2020.
4. https://www.healthline.com/health/obesity. Accesat in 15.05.2021.
5. Ministerul Sanatatii. Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului “Prof. Dr. Alfred Rusescu”, “Protocol de diagnostic şi tratament în obezitate la copil.”, INSMC, 2011
6. https://www.insmc.ro/wp-content/uploads/2021/01/Protocol_de_diagnostic_in_obezitate.pdf. Accesat in 15.05.2021.