Steatoza hepatica (ficat gras): cauze, simptome, tratament

Ce este steatoza hepatica?

Multa lume se intreaba ce este steatoza hepatica. Un ficat sanatos contine o cantitate mica de grasime. Steatoza hepatica se manifesta atunci cand grasimea ajunge la 5% pana la 10% din greutatea ficatului.

Ficatul este un organ care indeplineste functii esentiale pentru mentinerea sanatatii corpului precum:

• produce de bila necesara unei bune digestii,
• produce proteine,
• stocheaza fierul,
• transforma nutrientii in energie,
• sprijina cresterea imunitatii organismului.

Steatoza hepatica sau boala ficatului gras este o afectiune frecventa in randul adultilor si este cauzata de acumularea excesiva de grasimi in ficat. In cazul multor persoane, boala poate se poate manifesta fara simptome si fara a cauza probleme grave. Insa, in cazul a 7% pana la 30% din cazuri, boala se poate croniciza, producand leziuni hepatice, avansand de la steatohepatita, la fibroza si ciroza hepatica sau chiar cancer hepatic. Totusi, boala poate fi prevenita prin modificarea stilului de viata si a dietei alimentare.

In ultima decada, boala a inceput sa afecteze copii si adolescentii pe fondul obezitatii cauzate de consumul de alimente procesate industrial.

Sub ce forme se manifesta steatoza hepatica?

Exista doua forme principale de steatoza hepatica:

Boala hepatica alcoolica - Ficatul gras alcoolic se manifesta prin acumularea de grasime in ficat ca urmare a consumului excesiv de alcool (peste 20g. alcool/zi femei, peste 30g. alcool/zi barbati). Boala poate disparea odata cu renuntarea la alcool.

Boala ficatului gras non-alcoolic – Boala poate aparea pe fondul unor factori precum obezitatea si diabetul, insa cauzele nu sunt pe deplin elucidate. Boala poate evolua in ciroza sau insuficienta hepatica.

In functie de stadiul bolii, steatoza hepatica poate fi clasificata dupa cum urmeaza:

• steatoza de grad 1: acumularea de grasime in exces, fara a impiedica functionarea ficatului,
• steatoza de grad 2: steatohepatita non-alcoolica, acumulare de grasime in exces, inflamarea ficatului pe fondul acumularii unor depozite de grasime,
• steatoza de grad 3: fibroza hepatica cu tesut cicatrizat pe fondul inflamatiei,
• steatoza de grad 4: cicatrizarea ficatului pe suprafete extinse – ciroza si complicatii posibile, insuficienta hepatica sau cancer la ficat.

Care sunt cauzele steatozei hepatice?

Printre cele mai importante cauze ale declansarii steatozei hepatice se numara:

• consum excesiv de alcool,
• obezitate cu un nivel ridicat de grasime,
• hipertensiune arteriala,
• diabet zaharat,
• nivel ridicat al colesterolului,
• apnee obstructiva in somn,
• tulburari hormonale si postmenopauza la femei,
• sindromul ovarelor polichistice,
• in timpul sarcinii la femei,
• pe fondul pierderi bruste in greutate,
• toleranta slaba la glucoza,
• depunerea lipoproteinelor cu densitate joasa la nivelul vascular si inmultirea fibrelor musculare netede la acel nivel,
• Hepatita B, hepatita C, infectia HIV,
• consumul unor medicamente precum glucocorticoizi, tetraciclina, estrogeni,
• boala a metabolismului cuprului - Boala Wilson,
• boala enzimatica - galactosemia,
• intoleranta ereditara la fructoza,
• afectiuni genetice,
• boala Refsum - boala ereditara a metabolismului grasimilor,
• deficienta sistemica de carnitina,
• tulburari ale metabolismului tirozinei,
• boala Weber-christian - inflamatie a tesutului grasos, mai ales subcutanat,
• sindrom Reye.

Factori de risc pentru steatoza hepatica

Exista o serie de factori care cresc riscul individual de dezvoltare a steatozei hepatice, despre care vom detalia in continuare: 

Varsta (riscuri crescute la persoanele de peste 40 de ani)

Pe masura ce inaintam in varsta, riscul de a dezvolta steatoza hepatica creste, iar acest lucru se datoreaza mai multor factori fiziologici. De exemplu, incepem sa pierdem din masa musculara si sa acumulam mai multa grasime corporala, ceea ce poate favoriza aparitia steatozei hepatice.

• Mecanismele fiziopatologice:
  • Scaderea activitatii metabolice si schimbarile in compozitia corporala (cresterea procentului de grasime corporala) contribuie la riscul de acumulare a grasimii in ficat.
  • Modificarile hormonale care apar odata cu varsta (cum ar fi scaderea nivelului de estrogen la femei dupa menopauza) pot afecta metabolismul lipidic si favoriza dezvoltarea steatozei hepatice.
• Statistici: De exemplu, persoanele cu varsta de peste 40 de ani, in special cele care au factori de risc suplimentari (obezitate, diabet, sindrom metabolic), sunt mult mai susceptibile sa dezvolte steatoza hepatica sau forme mai grave ale acesteia (NASH).

Sexul (diferente intre barbati si femei)

• Diferente hormonale: sexul influenteaza riscul si manifestarile steatozei hepatice. In general, barbatii sunt mai predispusi sa dezvolte steatoza hepatica alcoolica, iar femeile sunt mai predispuse sa dezvolte steatoza hepatica non-alcoolica, in special dupa menopauza.
• Barbati: inainte de varsta de 40 de ani, barbatii tind sa aiba un risc mai mare de a dezvolta steatoza hepatica, in special cea legata de consumul de alcool. Alcoolul afecteaza in mod direct ficatul, iar barbatii sunt mai susceptibili la efectele daunatoare ale acestuia din cauza modului in care organismul lor metabolizeaza alcoolul.
• Femei: dupa menopauza, femeile sunt mai expuse riscului de steatoza hepatica non-alcoolica (NASH), posibil din cauza scaderii nivelului de estrogen, care joaca un rol important in metabolismul lipidelor. Estrogenul ajuta la protectia ficatului, iar scaderea acestuia poate accelera dezvoltarea steatozei.
• Factorii genetici: diferitele gene si expresia acestora pot influenta riscul de dezvoltare a steatozei hepatice in functie de sex. De exemplu, barbatii pot avea un risc crescut de a dezvolta steatoza hepatica alcoolica, in timp ce femeile pot dezvolta steatoza hepatica legata de rezistenta la insulina si factori hormonali.

Starea nutritionala (hiperalimentarea, dieta bogata in grasimi)

• Consumul excesiv de calorii: hiperalimentarea, in special consumul excesiv de calorii provenind din alimente procesate si bogate in grasimi, zaharuri si carbohidrati rafinati, este unul dintre principalii factori de risc pentru steatoza hepatica. Cand aportul caloric depaseste necesarul metabolic al organismului, excesul de calorii se transforma in grasime si se depoziteaza in ficat.
• Dieta bogata in grasimi saturate si trans: alimentele bogate in grasimi saturate (ex. carne grasa, produse lactate integrale, alimente procesate) si grasimi trans (ex. margarina, produse de patiserie) favorizeaza acumularea de grasimi in ficat. Aceste tipuri de grasimi sunt mai greu de metabolizat de catre ficat si pot duce la acumularea lor in hepatocite (celulele hepatice).
• Consumul de zahar si carbohidrati rafinati: dietele bogate in zahar (in special fructoza, care se regaseste in bauturile racoritoare indulcite) si carbohidrati rafinati (paine alba, paste, cereale rafinate) au fost asociate cu un risc crescut de steatoza hepatica. Fructoza este metabolizata in ficat, iar consumul excesiv poate duce la acumularea de grasimi in ficat si la inflamatie hepatica.
• Relatia cu obezitatea: obezitatea este un factor de risc major pentru dezvoltarea steatozei hepatice. Grasimile viscerale (adica grasimile depuse in jurul organelor interne) sunt strans legate de dezvoltarea steatozei hepatice si a NASH.

Istoricul familial de boli hepatice sau de sindrom metabolic

• Predispozitia genetica: istoricul familial de boli hepatice, inclusiv steatoza hepatica si ciroza, poate creste riscul de a dezvolta aceste afectiuni. Anumite mutatii genetice pot afecta metabolismul lipidic si pot predispune persoanele la acumularea de grasimi in ficat.
• Sindromul metabolic: persoanele care au un istoric familial de sindrom metabolic (un grup de conditii care includ hipertensiune, niveluri ridicate de glicemie, dislipidemie si obezitate) au un risc semnificativ crescut de a dezvolta steatoza hepatica non-alcoolica (NASH). Sindromul metabolic favorizeaza rezistenta la insulina, un factor esential in dezvoltarea steatozei hepatice. Insulina in exces determina depozitarea grasimii in ficat, ceea ce poate duce la inflamarea acestuia.

Alte afectiuni asociate

• Apneea de somn: apneea obstructiva de somn este asociata cu un risc crescut de steatoza hepatica, deoarece perturba metabolismul si creste nivelurile de insulina circulanta, ceea ce favorizeaza depunerea de grasimi in ficat. In plus, apneea de somn poate duce la scaderea oxigenarii tesuturilor, ceea ce agraveaza inflamatia si stresul oxidativ in ficat.
• Sindromul ovarului polichistic (SOPK): sindromul ovarului polichistic este o afectiune hormonala care poate fi asociata cu obezitatea si rezistenta la insulina, doi factori de risc importanti pentru dezvoltarea steatozei hepatice non-alcoolice (NASH). Femeile cu SOPK au un risc mai mare de a dezvolta sindrom metabolic, iar acest lucru contribuie la acumularea de grasimi in ficat.

Acesti factori de risc sunt interconectati si pot influenta dezvoltarea steatozei hepatice in mod diferit la fiecare persoana. Este important sa se tina cont de toti acesti factori si de istoricul medical individual atunci cand se face evaluarea riscului de steatoza hepatica.

Care sunt simptomele steatozei hepatice?

Persoanele care sufera de boala ficatului gras este posibil sa nu manifeste simptome pana in momentul in care boala nu se cronicizeaza si degenereaza in forma de ciroza hepatica.

Totusi, in cazul in care apar, in steatoza hepatica simptome, acestea pot include:

• dureri abdominale,
• greata,
• scaderea apetitului,
• scaderea in greutate,
• slabiciune,
• ingalbenirea pielii si albului ochilor – icter,
• abdomen si picioare umflate,
• oboseala extrema,
• confuzie mentala.

Cum poate fi diagnosticata si tratata steatoza hepatica?

Destul de des, o persoana bolnava de steatoza hepatica nu prezinta simptome specifice. Boala este diagnosticata de multe ori printr-un consult medical si prin efectuarea unor analize medicale specifice. Enzimele hepatice crescute pot fi un semn de boala. De asemenea, pot fi efectuate investigatii medicale precum ecografie sau tomografie computerizata (CT), biopsie hepatica (proba de tesut) pentru a determina cat de mult a avansat boala.

Atentie! Ficatul are o capacitate uimitoare de a se regenera singur. Daca evitati alcoolul sau pierdeti in greutate, este posibil sa reduceti grasimea si inflamatia la nivelul ficatului si sa inversati afectarea hepatica timpurie. In cat timp trece steatoza hepatica? Depinde de gravitatea bolii si de consecventa pacientului. 

Boala ficatului gras nu cauzeaza probleme majore celor mai multe persoane. Cu toate acestea, steatoza hepatica se poate transforma intr-o problema grava daca progreseaza sub forma de ciroza hepatica. Ciroza netratata duce in cele din urma la insuficienta hepatica sau cancer hepatic.

Nu exista o medicatie specifica pentru tratarea steatozei hepatice. In schimb, se recomanda formule de tratament pentru controlarea factorilor care favorizeaza boala si modificarea ale stilului de viata.

Tratamentul holistic al bolii include:

• Evitarea consumului de alcool.
• Pierderea in greutate (lenta).
• Aport de medicamente afectiuni ale ficatului si bilei, pentru a controla diabetul zaharat, colesterolul si trigliceridele (grasime in sange).

Suplimentele alimentare nutritive si vitaminele indicate pentru refacerea ficatului gras cuprind:

• Vitamina E - esentiala in regenerarea tesutului hepatic (ex. Vitamina E naturala),
• Seminte de armurariu sau silimarina – suport in regenerarea celulelor hepatice (ex. Armurariu),
• Spirulina- efect hepatoprotector si hipolipidemic (ex. Spirulina),
• Anghinarea- stimuleaza regenerarea ficatului (ex: Anghirol),
• Omega 3 - reduce depozitele de grasime acumulate la nivelul ficatului (ex. Omega 3).

Complicatiile steatozei hepatice

Complicatiile steatozei hepatice pot include mai multe afectiuni grave care afecteaza sanatatea generala a organismului. Iata care sunt acestea:

Evolutia catre ciroza hepatica si cancer hepatic:

• • Steatoza hepatica non-alcoolica (NASH) este o forma avansata a steatozei hepatice, care implica inflamarea ficatului pe langa acumularea de grasime. Daca nu este tratata, poate evolua spre ciroza hepatica, o afectiune in care ficatul se deterioreaza si nu mai functioneaza corect.
  • Ciroza creste riscul de a dezvolta cancer hepatic (hepatocarcinom), avand in vedere ca ficatul cu ciroza are un risc mai mare de mutatii celulare care pot conduce la formarea de tumori maligne.

Insuficienta hepatica:

• • Atunci cand ficatul nu mai functioneaza corect din cauza steatozei hepatice severe sau a complicatiilor sale, se poate dezvolta insuficienta hepatica. Aceasta este o stare in care ficatul nu isi mai poate indeplini functiile esentiale, cum ar fi eliminarea toxinelor, producerea de proteine importante si metabolizarea substantelor nutritive. Insuficienta hepatica poate fi acuta sau cronica si necesita tratament medical urgent.

Riscuri cardiovasculare (boala coronariana, accident vascular cerebral):

• • Steatoza hepatica, in special forma non-alcoolica (NASH), este asociata cu un risc crescut de dezvoltare a bolilor cardiovasculare. Acestea includ boala coronariana (care afecteaza arterele care hranesc inima) si accidentul vascular cerebral (care se produce atunci cand fluxul de sange catre creier este intrerupt).
  • Factorii de risc pentru aceste afectiuni, precum hipertensiunea arteriala, colesterolul ridicat si diabetul, sunt frecvent asociati cu steatoza hepatica si pot contribui la aparitia problemelor cardiovasculare.

Cum poate fi prevenita steatoza hepatica?

Cel mai adecvat mod de a preveni steatoza hepatica il reprezinta urmarea unui regim de viata echilibrat prin:

• mentinerea unui greutati adecvate.

Atentie! In cazul in care suferiti de diferite grade de obezitate este recomandat sa urmati un regim alimentar care sa va permita sa reduceti excesul de greutate;

• practicarea unor exercitii fizice si a sportului in mod regulat;
• evitarea stresului cotidian;
• practicarea unui somn odihnitor regulat;
• limitarea consumului de alcool;
• limitarea consumului de zahar si zaharuri;
• limitarea consumului de sare;
• limitarea consumului de alimente procesate industrial, prajite, mancare de tip fast food, semipreparate.

Atentie! Urmati o dieta echilibrata pentru a pierde in greutate incet, dar constant. Pierderea rapida in greutate poate conduce la agravarea simptomelor steatozei hepatice. Un bun regim pentru steatoza hepatica, pe care medicii il recomanda, este dieta mediteraneena, care este bogata in legume, fructe si grasimi bune. Adresati-va medicului dumneavoastra sau nutritionistului pentru sfaturi cu privire la tehnicile de pierdere normala si sanatoasa in greutate.

Dieta mediteraneana poate reglarea alimentatiei include produse precum:

Alimente interzise in steatoza hepatica

In steatoza hepatica, refacerea tesuturilor ficatului presupune respectarea unui regim alimentar relativ strict. Astfel, medicul iti va recomanda sa elimini din dieta urmatoarele alimente:

• Alcoolul: este una dintre cauzele majore de steatoza hepatica si boli hepatice in general;
• Zaharul: elimina din dieta alimentele cu un continut ridicat de zahar, de tipul bomboanelor, prajiturilor, sucurilor acidulate sau din fructe;
• Prajelile: alimentele prajite au un continut ridicat de calorii si grasimi;
• Sarea in exces: un consum ridicat de sare creste riscul de steatoza hepatica. Se recomanda limitarea aportului de sodiu la cel mult 2300 mg pe zi. Persoanele care sufera de hipertensiune arteriala ar trebui sa limiteze consumul de sare la 1500 mg pe zi;
• Paine alba, orezul si pastele: faina alba este ultraprocesata si determina o crestere abrupta a glicemiei, mai intensa decat cea cauzata de cerealele integrale;
• carnea rosie: carnea de vita si de porc sunt bogate in grasimi saturate. Situatia este similara si pentru carnurile procesate: carnati, sunca, bacon si asa mai departe, care au un continut ridicat de sare si de grasimi. 

Alimentele interzise in steatoza hepatica sunt alimente care nu ar trebui sa faca parte decat ocazional din dieta unui individ sanatos, prin urmare situatia poate fi gestionata prin adoptarea unui stil de viata adecvat.

In cazul in care va confruntati cu aceasta boala, consultati un medic specialist pentru a urma cele mai bune formule de tratament. Steatoza hepatica este o boala care poate fi tratata si prevenita prin urmarea unor diete alimentare sanatoase, prin instaurarea unui regim de viata activ si echilibrat.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Referinte:

1. Canadian Liver Foundation. “Fatty Liver Disease.”, Liver Ca 2021, accesat in 11.03.2025;
2. https://www.liver.ca/patients-caregivers/liver-diseases/fatty-liver-disease/, accesat in 11.03.2025;
3. Cleveland Clinic. “Fatty Liver Disease.” Cleveland Clinic, 2021, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15831-fatty-liver-disease, accesat in 11.03.2025;
4. Healthline Editorial Team. rev. Saurabh Seth. “Everything You Need to Know About Fatty Liver.” Healthline, 2020, https://www.healthline.com/health/fatty-liver, accesat in 11.03.2025.