Mania persecutiei (delirul persecutiei): cauze, simptome, tratament

Ce este mania persecutiei (delirul persecutiei)?

In psihiatrie, termenii corecti pentru a descrie mania persecutiei sunt necesari pentru a evita confuziile si a oferi un diagnostic precis:

• termenul „manie” este adesea folosit incorect in acest context. Mania se refera la o stare de energie extrem de ridicata si anormala, caracterizata prin afectivitate intensa si stimulare, si este frecvent asociata cu tulburarea bipolara. In schimb, termenul corect pentru a descrie convingerea nefondata ca cineva este urmarit sau persecutat este „delirul persecutiei”;
• delirul persecutiei este o tulburare psihotica in care persoana afectata are o idee fixa si falsa ca este urmarita, hartuita sau persecutata de altii. Aceste convingeri nu sunt impartasite de ceilalti si nu au o baza reala [1].

Persoanele care sufera de delirul persecutiei pot crede ca sunt tinta unor comploturi, ca sunt urmarite de agentii de securitate sau ca vecinii comploteaza impotriva lor. Aceste idei fixe pot provoca anxietate severa si pot afecta grav viata de zi cu zi a individului.

Delirul persecutiei este adesea intalnit in cadrul unor tulburari psihotice, cum ar fi schizofrenia, tulburarea deliranta sau tulburarea bipolara in faza maniacala. Diagnosticul si tratamentul adecvat sunt esentiale pentru a gestiona simptomele si pentru a imbunatati calitatea vietii persoanei afectate.

Din ce cauze apare mania persecutiei (delirul persecutiei)?

Mania persecutiei (delirul persecutiei) are mai multe cauze care pot contribui la aparitia sa:

Factori biologici

Una dintre cele mai importante cauze este reprezentata de factorii psihologici. Persoanele care au suferit traume emotionale sau mintale grave in trecut sunt mai predispuse la aceasta tulburare. 

Abuzul fizic sau emotional, neglijarea, hartuirea sau alte forme de violenta pot lasa urme profunde asupra psihicului unei persoane. Acest individ poate dezvolta o gandire de victima ca mecanism de aparare, astfel incat sa poata face fata acestor traume. Aceasta reactie poate ajunge la o forma extrema, in care persoana in cauza crede ca este in mod constant persecutata [1]. 

Substante psihoactive sau stimulante

Utilizarea excesiva sau prelungita a anumitor substante psihoactive sau stimulante poate, de asemenea, duce la aparitia maniei persecutiei.

Aceste substante pot distorsiona perceptia realitatii, provocand individul sa creada ca este persecutat sau spionat [3].

Factori biologici

Factorii biologici pot contribui, de asemenea, la aparitia delirului persecutiei. Unele studii sugereaza ca exista o posibila legatura intre acest delir si anumite anomalii ale creierului sau dezechilibre chimice [2].

Totusi, cercetarile in acest domeniu sunt inca in curs de desfasurare, iar rezultatele definitive nu au fost inca stabilite.

Tulburari psihice

O alta cauza importanta a maniei persecutiei este legata de prezenta altor tulburari psihice. Acest delir poate fi un simptom al unei varietati de tulburari psihice, precum:

Schizofrenia

Schizofrenia este una dintre cele mai cunoscute tulburari psihotice si include adesea simptome de delir al persecutiei. Persoanele cu schizofrenie pot experimenta halucinatii auditive si vizuale, precum si idei delirante ca sunt urmarite sau persecutate [2]. Aceste simptome pot afecta grav capacitatea individului de a functiona in viata de zi cu zi si necesita tratament medical si psihologic intensiv.

Tulburarea deliranta

Tulburarea deliranta este caracterizata prin prezenta unor idei delirante persistente, care nu sunt explicate prin alte tulburari psihotice. Delirul persecutiei este un tip comun de delir intalnit in aceasta tulburare [2]. Persoanele afectate pot avea convingeri nefondate ca sunt urmarite, hartuite sau complotate impotriva lor, ceea ce poate duce la comportamente defensive si izolare sociala.

Tulburarea bipolara

In tulburarea bipolara, episoadele de manie si depresie alterneaza, iar in fazele maniacale, pot aparea simptome psihotice, inclusiv delirul persecutiei. In timpul episoadelor maniacale, persoanele pot deveni extrem de energice, iritabile si pot dezvolta convingeri delirante ca sunt urmarite sau persecutate [2]. Aceste simptome necesita interventie medicala pentru a stabiliza starea de spirit si a preveni comportamentele periculoase.

Tulburarea schizoafectiva

Tulburarea schizoafectiva combina simptomele schizofreniei cu cele ale tulburarilor de dispozitie, cum ar fi depresia sau tulburarea bipolara. Persoanele cu aceasta tulburare pot experimenta deliruri de persecutie, alaturi de simptome de depresie sau manie [2]. 

Cum se manifesta mania persecutiei (delirul persecutiei)?

Simptomele maniei persecutiei (delirului persecutiei) sunt anxietatea, stresul si paranoia:

• persoanele afectate traiesc cu convingerea ca sunt in permanenta urmarite sau spionate, ceea ce le genereaza un nivel ridicat de anxietate. Aceasta poate duce la comportamente de evitare, precum refuzul de a merge in anumite locuri sau de a interactiona cu anumite persoane, si la izolare sociala [1];
• un alt semn distinctiv sunt delirurile si, uneori, halucinatiile. Persoana afectata poate avea convingeri false si irationale despre faptul ca este vizata, urmarita sau amenintata. Aceste convingeri persista, chiar si in fata dovezilor care le contrazic [1];
• modificarile de comportament semnificative sunt comune persoanelor cu manie de persecutie. Acestea pot include agitatie, furie, comportament agresiv sau defensiv, ca raspuns la perceptiile false de amenintare [2];
• din cauza anxietatii constante si a stresului, persoanele cu manie de persecutie pot avea probleme de somn, precum insomnii sau cosmaruri [2]. 

Cum se diagnosticheaza?

Diagnosticarea maniei persecutiei este un proces complex care necesita o evaluare psihiatrica detaliata. In cadrul acestei evaluari, medicul incearca sa inteleaga gandurile, sentimentele si comportamentul pacientului printr-o discutie amanuntita. Intrebarile se vor axa pe simptomele pacientului, istoricul sau medical si pe posibilitatea existentei unor ganduri sau planuri de autovatamare. 

Testarea cognitiva este un alt pas-cheie in diagnosticarea maniei persecutiei. Evaluarile pot include teste ale atentiei, memoriei si abilitatilor de rezolvare a problemelor. Examinari fizice si testele de laborator pot fi, de asemenea, necesare in unele cazuri. Mania persecutiei poate fi cauzata de o afectiune medicala, cum ar fi o infectie a creierului, un dezechilibru hormonal sau un abuz de substante. Testele de laborator pot ajuta la identificarea oricaror afectiuni medicale care ar putea contribui la simptome.

Observarea comportamentului pacientului de catre profesionistii din domeniul sanatatii mintale este o componenta fundamentala a procesului de diagnosticare. Comportamentele precum paranoia, frica excesiva de a fi urmarit sau spionat sau credinta ca oamenii vor sa le faca rau, pot indica prezenta maniei persecutiei.

Cum se trateaza?

Tratamentul pentru mania persecutiei (delirul persecutiei) este complex si de multe ori necesita ingrijire medicala si suport psihologic pe termen lung:

• antipsihoticele disponibile in farmaciile fizice in baza prescriptiei medicale sunt adesea utilizate in tratamentul medicamentos al acestei afectiuni. Acestea actioneaza prin modificarea echilibrului chimicilor din creier, ajutand la controlul simptomelor. Este imperios ca acest tratament sa fie monitorizat de un medic psihiatru, deoarece intreruperea brusca a medicamentelor poate duce la simptome de sevraj [1]; 
• o alta componenta importanta a tratamentului delirului persecutoriu este terapia cognitiv-comportamentala (TCC). Aceasta reprezinta o forma de psihoterapie care ajuta pacientii sa-si inteleaga si sa-si modifice comportamentele si gandurile negative. In cazul maniei persecutiei, TCC poate ajuta la dezvoltarea unor strategii eficiente de gestionare a stresului si la imbunatatirea abilitatilor de comunicare [4];
• suportul familial si social este recomandat in procesul de tratament. Familia si prietenii pot ajuta la gestionarea simptomelor, pot oferi incurajare in urmarea tratamentului si pot oferi suport emotional;
• serviciile de sanatate mintala pot oferi suport suplimentar. Acestea pot include spitalizare, grupuri de sprijin, servicii de consiliere si activitati sociale. 

Se poate preveni mania persecutiei (delirul persecutiei)?

Prevenirea maniei persecutiei, ca in cazul altor tulburari psihice, poate fi posibila prin urmarirea unor pasi:

• educatia emotionala si psiho-educatia contribuie la prevenire. Intelegerea si recunoasterea propriilor emotii, invatarea tehnicilor de gestionare a stresului si a anxietatii, precum si constientizarea importantei sanatatii mintale pot ajuta la evitarea dezvoltarii acestei tulburari. Este important sa se cunoasca simptomele maniei persecutiei, pentru a putea recunoaste semnele de avertizare timpurii;
• ingrijirea sanatatii mintale este o componenta in prevenirea maniei persecutiei. Adoptarea unei rutine regulate de somn, o alimentatie sanatoasa, exercitiul fizic si evitarea abuzului de substante pot contribui la mentinerea unei stari de bine mintale. Dezvoltarea unor tehnici de coping sanatoase (cum ar fi meditatia, yoga, terapia prin arta sau muzica) poate ajuta la gestionarea stresului si a anxietatii;
• accesul la asistenta medicala este de asemenea vital. In cazul in care apar semne de manie persecutie, este recomandat sa se consulte un medic psihiatru cat mai curand posibil;
• crearea unui mediu de sprijin poate fi de ajutor in prevenirea si gestionarea maniei persecutiei. Un sistem de sprijin format din familie, prieteni si profesionisti in sanatate mintala poate ajuta la identificarea semnelor de avertizare, poate oferi sprijin emotional si poate incuraja cautarea ajutorului profesional atunci cand este necesar.

Informatiile prezentate in acest articol sunt destinate sa ofere o intelegere generala a maniei persecutiei (delirului persecutiei) si nu constituie sfaturi medicale. Pentru diagnostic si tratament personalizat, este recomandat sa consultati un medic psihiatru. Acest articol nu inlocuieste consultatiile medicale de specialitate si nu trebuie utilizat pentru autodiagnosticare sau automedicatie. 

Bibliografie: 

1. Nunez, Kirsten. “Persecutory Delusions: Examples, Causes, Diagnosis, and Treatment.” Healthline, 31 Mar. 2020, www.healthline.com/health/mental-health/persecutory-delusions (accesat la 29 oct. 2024);

2. “Why People with Persecutory Delusions Believe Others Want to Harm Them.” Verywell Mind, 2019, www.verywellmind.com/what-are-persecutory-delusions-4586500 (accesat la 29 oct. 2024);

3. Slivinski, Natalie. “What Are Delusions of Persecution?” WebMD, WebMD, 25 Nov. 2019, www.webmd.com/schizophrenia/delusions-persecution (accesat la 29 oct. 2024); 

4. Freeman, Daniel, et al. “Effects of Cognitive Behaviour Therapy for Worry on Persecutory Delusions in Patients with Psychosis (WIT): A Parallel, Single-Blind, Randomised Controlled Trial with a Mediation Analysis.” The Lancet Psychiatry, vol. 2, no. 4, Apr. 2015, pp. 305–313, https://doi.org/10.1016/s2215-0366(15)00039-5 (accesat la 29 oct. 2024).