Nutritie enterala si parenterala: indicatii si contraindicatii

Ce este nutritia enterala?

Nutritia enterala reprezinta o metoda de alimentatie care presupune administrarea directa a nutrientilor in tractul gastrointestinal. Aceasta procedura se efectueaza fie prin intermediul unui tub sau al unei sonde, care poate fi introdusa fie prin gura sau prin nas, fie prin intermediul unei deschideri chirurgicale realizate in stomac sau intestin. Nutritia enterala reprezinta o solutie eficienta in cazul pacientilor care nu pot manca in mod normal, dar al caror tract gastrointestinal functioneaza corect. Scopul nutritiei enterale este de a mentine integritatea tractului gastrointestinal, facilitand totodata absorbtia nutrientilor si reducand riscul aparitiei malnutritiei [1]. 

Exista diverse metode de administrare a nutritiei enterale, alegerea facandu-se in functie de necesitatile fiecarui pacient. Acestea includ alimentatia pe cale orala cu formule speciale, tubul de alimentatie nazogastric (introduct prin nas si pozitionat in stomac), gastrostomia (tubul introdus direct in stomac) si jejunostomia (tubul introdus in intestinul subtire) [2].

Formulele utilizate in cadrul nutritiei enterale sunt special concepute pentru a oferi toti nutrientii necesari unui pacient. Acestea contin proteine, carbohidrati, grasimi, vitamine, minerale si alte substante nutritive esentiale. in functie de necesitatile specifice ale fiecarui pacient, aceste formule pot fi modificate [3].

Ce este nutritia parenterala?

Nutritia parenterala este o metoda alternativa de a alimenta pacientii atunci cand sistemul digestiv nu poate prelua sau nu poate absorbi suficienti nutrienti. Acest proces presupune administrarea nutrientilor necesari organismului direct intr-o vena,ocolind astfel sistemul digestiv. Este o metoda utilizata in special atunci cand pacientul nu poate manca sau nu poate absorbi nutrientii necesari din alimente.

Exista doua tipuri principale de nutritie parenterala: totala (TPN) si partiala (PPN). Nutritia parenterala totala este cea care furnizeaza toti nutrientii necesari organismului, in timp ce nutritia partiala este utilizata pentru a completa aportul de nutrienti atunci cand pacientul poate manca, dar nu suficient. Aceste tipuri de alimentatie sunt adaptate nevoilor individuale ale fiecarui pacient, in functie de starea lor de sanatate si de necesitatile lor nutritionale [2].

Nutritia parenterala include o serie de componente esentiale pentru functionarea corecta a organismului: proteine, glucide, lipide, vitamine, minerale si oligoelemente, toate administrate intr-o solutie sterila si izotonica. Aceasta compozitie garanteaza ca organismul primeste toti nutrientii necesari pentru a functiona la capacitate maxima [4].

Procedura de administrare a nutritiei parenterale depinde de starea pacientului si de durata necesara a tratamentului. in general, aceasta se realizeaza printr-o linie intravenoasa centrala sau periferica. Linia intravenoasa centrala este utilizata in general pentru tratamentele pe termen lung, in timp ce linia intravenoasa periferica este utilizata pentru tratamentele pe termen scurt [1].

Indicatii pentru nutritia enterala: cand si de ce este necesara?

Nutritia enterala, o metoda de alimentatie care presupune introducerea directa a nutrientilor in stomac sau intestin prin intermediul unui tub, este utilizata intr-o varietate de situatii medicale. Este o optiune atunci cand o persoana nu poate manca sau bea suficient, fie din cauza unei probleme medicale, fie ca rezultat al unei interventii chirurgicale [3]. 

Aceasta forma de nutritie este esentiala in cazul pacientilor cu boli severe cum ar fi cancerul, bolile neurologice sau cele care au suferit arsuri extinse. in perioadele postoperatorii, cand organismul are nevoie de o cantitate semnificativa de nutrienti pentru a se recupera, nutritia enterala poate fi, de asemenea, o solutie eficienta. Ea este utila si pentru persoanele cu dificultati de inghitire, o problema frecventa in randul persoanelor in varsta sau al celor cu diverse afectiuni neurologice [2].

Beneficiile nutritiei enterale sunt multiple si includ mentinerea sau imbunatatirea starii nutritionale a pacientilor si prevenirea sau tratarea malnutritiei, cu ameliorarea evaluarii clinice. Pacientii care primesc nutritie enterala au un risc semnificativ mai mic de complicatii legate de malnutritie comparativ cu cei care primesc nutritie parenterala [1].

Decizia de a alege nutritia enterala trebuie luata in functie de mai multi factori. Acestia includ starea generala de sanatate a pacientului, abilitatea acestuia de a digera si absorbi nutrientii, precum si preferintele si obiectivele individuale ale pacientului. in acest proces este esentiala colaborarea cu un medic sau un dietetician care poate evalua necesitatile nutritionale ale pacientului si poate elabora un plan de alimentatie adecvat [4].

Contraindicatii pentru nutritia enterala: cazuri in care nu este recomandata

Nutritia enterala, desi este o metoda eficienta de a furniza nutrientii necesari pacientilor care nu pot manca normal, are si unele contraindicatii. Una dintre cele mai frecvente este disfunctia gastrointestinala severa. Pacientii cu obstructie intestinala, diaree severa, varsaturi incontrolabile sau sangerari gastro-intestinale nu sunt candidati potriviti pentru nutritia enterala. Aceste afectiuni pot impiedica absorbtia corespunzatoare a nutrientilor, ceea ce face ineficienta utilizarea acestui tip de nutritie [2].

Riscul de aspiratie pulmonara este un alt factor care poate contraindica utilizarea nutritiei enterale. Pacientii cu dificultati de inghitire sau aflati in coma profunda pot avea un risc crescut de aspiratie a alimentelor sau a lichidelor in plamani, ceea ce poate duce la pneumonie de aspiratie. Aceasta complicatie este serioasa si poate pune viata pacientului in pericol.

in unele cazuri, pacientul poate refuza aceasta forma de nutritie. Fie ca este vorba de disconfort fizic sau psihologic, este esential sa se respecte dorintele pacientului. in astfel de situatii, se cauta alternative, cum ar fi nutritia parenterala sau alimentatia prin metode traditionale, daca este posibil [1].

Exista anumite afectiuni medicale specifice care pot contraindica utilizarea nutritiei enterale. De exemplu, in cazurile de insuficienta renala sau hepatica severa, aceasta forma de nutritie poate agrava problemele deja existente. Pacientii cu anumite forme de cancer, cum ar fi cel esofagian sau gastric, nu sunt buni candidati pentru nutritia enterala [3].

Indicatii pentru nutritia parenterala: cand si de ce este necesara?

Nutritia parenterala este o metoda medicala de alimentatie care implica administrarea directa a nutrientilor in sistemul circulator, ocolind astfel tractul gastro-intestinal. Aceasta forma de nutritie este indicata pentru pacientii care nu pot absorbi suficienti nutrienti prin alimentatia normala sau prin nutritie enterala.

Nutritia parenterala poate fi necesara intr-o serie de probleme medicale. Aceasta poate fi utilizata in situatii precum pancreatita severa, in care inflamatia pancreasului poate face dificila digestia alimentelor. Alte situatii includ obstructia intestinala, o afectiune in care intestinul este blocat si nu poate permite trecerea alimentelor, precum si insuficienta intestinala, o stare de inadaptare functionala a intestinului [4].

Unul dintre principalele avantaje ale nutritiei parenterale este faptul ca poate fi esentiala pentru pacientii care au nevoie de o recuperare rapida, ca urmare a unei interventii chirurgicale majore. Prin administrarea directa a nutrientilor in sange, aceasta permite organismului sa obtina energia si substantele nutritive necesare pentru a functiona normal si pentru a sustine procesul de vindecare.

Este important de mentionat ca, pentru ca nutritia parenterala sa fie eficienta si sigura, este necesara o monitorizare atenta a pacientului. Acest lucru implica masurarea constanta a nivelurilor de nutrienti, precum si evaluarea starii generale de sanatate a pacientului. Monitorizarea clinica este cruciala pentru a preveni complicatiile potentiale asociate cu nutritia parenterala, cum ar fi infectiile, dezechilibrele electrolitice si problemele hepatice [2].

Contraindicatii pentru nutritia parenterala

Nutritia parenterala, desi esentiala in anumite cazuri, poate creste riscul de infectii, inclusiv sepsis si pneumonie. Acest lucru poate fi atribuit, in parte, utilizarii unui cateter venos central, care poate fi o cale potentiala de infectie. Complicatiile pot include, de asemenea, tromboza venoasa profunda.

Exista si contraindicatii medicale pentru utilizarea nutritiei parenterale. Pacientii cu insuficienta hepatica sau renala severa si cei cu probleme de coagulare a sangelui ar putea sa nu fie candidati potriviti pentru acest tip de nutritie [1]. 

Problemele legate de cateter sunt alte aspecte care trebuie luate in considerare. Nutritia parenterala implica utilizarea unui cateter venos central, care poate provoca probleme, cum ar fi infectia, obstructia sau miscarea accidentala a cateterului.

Un alt risc al nutritiei parenterale este malnutritia. Daca nu este administrata corect, nutritia parenterala poate creste riscul de malnutritie. Este esential sa se sublinieze importanta monitorizarii atente si a ajustarii regulate a alimentatiei pentru a mentine un echilibru nutritional adecvat [2]. 

Intelegerea acestor doua tipuri de nutritie, ce inseamna fiecare si care sunt indicatiile si contraindicatiile lor este esentiala pentru a lua decizii informate in ingrijirea pacientilor care necesita astfel de interventii nutritionale. Disscuta in detaliu cu medicul cazul tau sau al persoanei dragi pe care o ingrijesti si faceti, impreuna, cele mai bune alegeri!

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor!

Surse: