Rabie (turbare): tipuri, cauze, simptome, tratament

Rabia, cunoscuta si sub denumirea de turbare, este o afectiune virala grava care afecteaza sistemul nervos central si poate duce la deces daca nu este tratata la timp. In acest articol, vei descoperi aspecte esentiale despre cauzele, tipurile si simptomele acestei boli, precum si despre metodele de tratament si preventie. Vom explora modul in care virusul rabic se transmite de la animalele purtatoare la om si vom discuta despre diferitele forme de rabie - furioasa, paralitica si atipica. 

Introducere in rabie (turbare)

1. Definitia rabiei: Rabia este o boala virala acuta si fatala care afecteaza sistemul nervos central al mamiferelor, inclusiv al oamenilor. Este cauzata de virusul rabic si se caracterizeaza prin simptome neurologice severe.

2. Modul de transmitere: Rabia se transmite prin muscaturile sau zgarieturile unui animal infectat, de obicei prin saliva care contine virusul. Cea mai frecventa sursa de infectie la om provine de la caini, dar si alte animale, cum ar fi liliecii, vulpile sau maimutele, pot fi purtatoare ale virusului.

3. Importanta prevenirii: Prevenirea rabiei este esentiala, deoarece boala este aproape intotdeauna fatala odata ce simptomele apar. Vaccinarea animalelor de companie si educatia populatiei privind masurile de protectie personala sunt esentiale in prevenirea raspandirii bolii.

4. Consecintele rabiei: Rabia poate provoca moartea in proportie de aproape 100% la persoanele care dezvolta simptomele bolii. De aceea, este extrem de importanta identificarea rapida a expunerii la virus si administrarea tratamentului profilactic adecvat inainte de aparitia simptomelor. (1)

Cauzele rabiei

Virusul rabic este cauza principala a rabiei si face parte din familia Rhabdoviridae si genul Lyssavirus. Virusul este prezent in saliva animalelor infectate si poate fi raspandit prin contactul cu aceasta saliva, in special in cazul muscaturilor. Animalele purtatoare ale virusului includ mamiferele salbatice sau domestice, cu cele mai frecvente fiind liliecii, vulpile, coiotii, maimutele si cainii salbatici. Cainii si pisicile sunt, de asemenea, purtatori importanti ai virusului, iar vaccinarea lor este esentiala pentru prevenirea raspandirii bolii. (2)

Modul de transmitere al bolii la om se face de obicei prin muscatura unui animal infectat, dar si prin contactul cu saliva infectata, atunci cand aceasta ajunge pe pielea lezata sau pe mucoase. In cazuri rare, raspandirea virusului se poate face si prin inhalarea aerosolilor infectati sau transplantul de organe provenite de la donatori infectati.

Pentru a preveni raspandirea rabiei, este important sa se vaccineze animalele de companie si sa se evite contactul cu animale necunoscute sau salbatice. De asemenea, educatia populatiei cu privire la pericolele rabiei si modul de transmitere a bolii este esentiala pentru a reduce numarul cazurilor de infectie la om.

Tipurile de rabie

Tipurile de rabie includ furioasa, paralitica si atipica. Simptomatologia difera intre aceste tipuri, precum si evolutia bolii si riscul de transmitere la om.

• Rabia furioasa se manifesta prin agitatie, comportament agresiv, hidrofobie si spasm laringian. Aceste manifestari progreseaza si afecteaza pacientul pe parcursul bolii.
• Rabia paralitica se caracterizeaza prin paralizie musculara progresiva, incepand de obicei cu membrele inferioare si avansand spre membrele superioare si muschii respiratori.Evolutia bolii poate duce la deces prin insuficienta respiratorie.
• Rabia atipica este o forma mai rara de rabie, care nu se incadreaza in categoria rabiei furioase sau paralitice. Aceasta se manifesta prin simptome nespecifice, precum febra, durerile de cap si tulburarile neurologice variate. (1)

Simptomele rabiei la om

1. Perioada de incubare si debutul simptomelor: Perioada de incubare a rabiei poate varia intre 2 saptamani si cateva luni, in functie de localizarea muscaturii si de cantitatea de virus inoculata. De obicei, debutul simptomelor este brusc si poate incepe cu dureri si furnicaturi la locul muscaturii. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, simptomele pot aparea si dupa cateva luni de la expunerea la virus. (1)

2. Simptomele prodromale: Inainte de aparitia simptomelor neurologice, poate avea loc o faza prodromala, care poate dura intre 2 si 10 zile. Aceasta faza este caracterizata de simptome nespecifice, cum ar fi febra, oboseala, dureri de cap, anxietate, iritabilitate si tulburari de somn. Potrivit Centrului pentru Controlul si Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), aceste simptome sunt urmate de o faza acuta, cu aparitia simptomelor neurologice. (2)

3. Simptomele neurologice: Simptomele neurologice sunt caracteristice pentru rabia furioasa si includ encefalita, hidrofobia (frica de apa), aerofobia (frica de curent), spasmul faringian si hipersalivatia. Potrivit CDC, aceste simptome apar de obicei dupa o faza prodromala si pot duce la deces in termen de cateva zile sau saptamani. In cazul rabiei paralitice, simptomele dominante sunt slabiciunea si paralizia progresiva. (2)

4. Progresia si fatalitatea bolii: Desi rabia poate fi tratata in stadiile incipiente, odata ajunsa la stadiul neurologic, evolueaza rapid spre deces, in lipsa unui tratament adecvat. Potrivit CDC, numai cativa pacienti au supravietuit bolii dupa aparitia simptomelor neurologice. Este important sa se recunoasca simptomele si sa se contacteze rapid un medic in cazul unei muscaturi de animal suspect de rabie. (2)

Statisticile arata ca rabia este responsabila pentru aproximativ 59.000 de decese la nivel mondial in fiecare an. In Romania, conform INSP, in 2020 au fost inregistrate 29 de cazuri de rabie la animale si niciun caz la om. Vaccinarea animalelor de companie si educatia populatiei sunt cele mai importante masuri de prevenire a rabiei. (3)

Diagnosticul si tratamentul rabiei

Metodele de diagnostic pentru rabie includ testul de imunofluorescenta directa (DFA), examenul histopatologic si testele PCR. DFA este cel mai comun utilizat pentru identificarea virusului rabic in tesuturile prelevate de la animalele suspecte. Examenul histopatologic este utilizat pentru a confirma diagnosticul la oamenii infectati, iar testele PCR pot fi folosite pentru a detecta prezenta virusului in sange sau lichidul cerebrospinal. (1)

Tratamentul rabiei in stadiul incipient implica administrarea imunoglobulinei antirabice (RIG) si a vaccinului antirabic in primele 72 de ore de la expunere. Acest tratament post-expunere (PEP) poate preveni dezvoltarea bolii la persoanele expuse la virus. (1)

Limitarile tratamentului in stadiul avansat sunt semnificative. Odata ce simptomele rabiei apar, boala este aproape intotdeauna fatala si nu exista un tratament eficient pentru a o opri. Ingrijirea de suport si terapia paliativa pot fi utilizate pentru a ameliora suferinta pacientului.

Diagnosticarea rapida si tratamentul imediat al rabiei sunt esentiale pentru a creste sansele de supravietuire ale persoanelor afectate. Educatia populatiei despre riscurile asociate cu rabia si masurile de prevenire este cruciala pentru a reduce incidenta bolii.

Prevenirea rabiei

Prevenirea rabiei este esentiala pentru a reduce riscul de transmitere a bolii catre oameni si animale. Iata cateva masuri importante de prevenire:

1. Vaccinarea animalelor de companie: Vaccinarea cainilor si pisicilor este esentiala in prevenirea rabiei. Aceasta se realizeaza prin administrarea unui vaccin antirabic, care stimuleaza sistemul imunitar al animalului sa produca anticorpi impotriva virusului rabic. Vaccinarea se efectueaza in mod regulat, conform recomandarilor medicului veterinar, pentru a mentine protectia eficienta impotriva bolii. (2)

2. Masuri de protectie personala: Pentru a preveni expunerea la virusul rabic, este important sa evitam contactul cu animalele salbatice sau cu animalele domestice necunoscute si sa nu le hranim sau sa le atingem. De asemenea, este esential sa supraveghem animalele de companie in timpul plimbarilor si sa le tinem in lesa pentru a preveni contactul cu alte animale. In cazul intepaturilor sau zgarieturilor provocate de animale, este necesar sa curatam imediat rana cu apa si sapun si sa consultam un medic.

3. Educatia populatiei: Informarea si sensibilizarea populatiei in privinta rabiei si a masurilor de prevenire este esentiala pentru a reduce riscul de transmitere a bolii. Campaniile de informare pot include distribuirea de materiale informative, organizarea de seminarii si ateliere de lucru, precum si promovarea unui comportament responsabil fata de animalele de companie si fata de protejarea sanatatii publice.

4. Controlul si monitorizarea populatiei de animale salbatice: Autoritatile au un rol important in prevenirea rabiei prin gestionarea si monitorizarea populatiilor de animale salbatice care pot fi purtatoare ale virusului, precum vulpi, lilieci sau enotine. Aceasta poate include capturarea si vaccinarea unor specii de animale salbatice, reducerea numarului de animale prin metode etice si monitorizarea constanta a cazurilor de rabie inregistrate in randul animalelor salbatice. (3)

In concluzie, rabia (turbarea) este o afectiune grava si fatala, ce poate fi prevenita prin informare si masuri adecvate de protectie. Am explorat cauzele, tipurile, simptomele si tratamentul acestei boli, subliniind importanta prevenirii prin vaccinare, protectie personala si educatie. Este esential sa fim constienti de riscuri si sa actionam responsabil pentru a evita contactul cu animalele purtatoare de virus. Va incurajam sa explorati site-ul nostru pentru a afla mai multe informatii relevante si produse legate de rabie, astfel incat sa va protejati pe voi si pe cei dragi de aceasta boala devastatoare!

Surse:
1. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/rabies.
2. https://www.cdc.gov/rabies/index.html
3. https://www.insp.gov.ro/cnscbt/boala-rabica/