Rezistenta la antibiotice: ce este si ce trebuie sa stii despre ea

Ce este rezistenta la antibiotice?

Rezistenta la antibiotice se refera la capacitatea bacteriilor de a deveni imune sau rezistente la efectele unui antibiotic la care initial erau sensibile. In termeni simpli, rezistenta la antibiotice inseamna ca acele medicamente nu mai pot distruge bacteriile sau impiedica inmultirea lor.[4]

Cum si de ce apare rezistenta la antibiotice?

Exista mai multe mecanisme de dezvoltare a rezistentei bacteriilor la antibiotice. Unele bacterii sunt in mod natural rezistente la anumite antibiotice din cauza structurii lor biologice. Vorbim, in astfel de cazuri, de o rezistenta intrinseca la antibiotice. Mai exista insa si rezistenta dobandita la antibiotice, care apare atunci cand o bacterie sufera modificari genetice, prin mutatii genetice sau prin transfer de ADN, care ii permite sa evite actiunea unui antibiotic care anterior s-a dovedit eficient. Mai mult, rezistenta poate fi transmisa de la o persoana la alta, prin infectii bacteriene contagioase rezistente la medicamente.[1][4]

De fiecare data cand iei un antibiotic, riscul ca bacteria pe care ar trebui sa o distruga sa dezvolte o rezistenta la acesta este prezent. Exista insa factori care accelereaza acest proces de dezvoltare a rezistentei la antibiotice, iar unul dintre cei mai importanti este reprezentat de utilizarea excesiva si abuziva a acestui tip de medicamente.[1] Cand se administreaza antibiotice inutil, nu numai ca nu se obtine niciun beneficiu, dar se contribuie la dezvoltarea rezistentei bacteriilor la antibiotice. Infectiile virale reprezinta cel mai cunoscut exemplu de administrare inutila a antibioticelor. Nu ai nevoie de antibiotice pentru o raceala - nu te vor ajuta sa te simti mai bine, nu te impiedica sa o transmiti celor din jur si pot cauza efecte adverse ce ar fi putut fi evitate. Exista alte optiuni de tratament pentru raceala care pot contribui la ameliorarea simptomelor, iar medicul ti le poate recomanda pe cele mai potrivite pentru tine.[2][4]

In plus, daca tratamentul cu antibiotice este intrerupt prematur sau daca se omit anumite doze, bacteriile au ocazia de a se inmulti si de a suferi mutatii care le fac rezistente la medicamente.[1][4]

De ce reprezinta rezistenta la antibiotice o problema?

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), rezistenta bacteriilor la medicamente este una dintre cele mai grave amenintari la adresa sanatatii globale. Se estimeaza ca numai in 2019, aceasta a fost direct responsabila de 1,27 milioane de decese la nivel mondial si a contribuit la alte 4,95 milioane de decese.[3]

Rezistenta la antibiotice elimina practic unul dintre cele mai eficiente instrumente din arsenalul medicilor cand vine vorba de infectii bacteriene si ii obliga sa gaseasca alte metode de tratament, ceea ce nu este intotdeauna posibil sau poate necesita un timp indelungat, timp in care tu, ca pacient, poti avea de suferit.[1]

Principalul efect al rezistentei la antibiotice este deci scaderea numarului de optiuni de tratament si al eficacitatii acestora, existand inclusiv riscul ca unele boli sa devina din nou incurabile, asa cum erau inainte de descoperirea antibioticelor. Cu alte cuvinte, se ajunge in situatia in care infectii in mod normal usor de tratat sa devina mai greu sau chiar imposibil de tratat.[1][4]

Mai exista insa si alte consecinte ce trebuie luate in considerare:

• riscul crescut de boala grava, prelungita sau deces;
• reactii adverse severe ale medicamentelor;
• perioade de spitalizare mai lungi;
• mai multe vizite la medic;
• costuri medicale crescute.[1]

Cele mai periculoase bacterii rezistente la antibiotice

Lista bacteriilor rezistente la antibiotice este destul de lunga. Cele mai periculoase, cele responsabile de majoritatea deceselor cauzate de infectii rezistente la antibiotice la nivel mondial, sunt: E. coli, S. aureus, K. pneumoniae, S. pneumoniae, A. baumannii si P. aeruginosa.[1]

E. coli, de exemplu, este o bacterie care poate provoca infectii ale tractului urinar, infectii respiratorii si chiar meningita, in timp ce S. aureus poate provoca infectii ale pielii, ale plamanilor (pneumonie) si ale inimii (endocardita). Bacteria K. pneumoniae poate provoca pneumonia, infectii ale tractului urinar, ale sangelui si chiar meningita, iar S. pneumoniae este una dintre principalele cauze de pneumonie, meningita si infectii ale sinusurilor. A. baumannii este asociata cu infectii nosocomiale severe, in timp ce P. aeruginosa poate provoca infectii ale plamanilor la persoanele cu fibroza chistica si la cele care sunt ventilate mecanic.[1][3]

Mai exista si asa-numitele „superbacterii”, adica acele bacterii care s-au adaptat in asa masura incat medicamentele care in mod normal le distrug nu mai au niciun efect. Printre acestea se numara C. diff, gonoreea rezistenta la antibiotice, S. aureus meticilino-rezistent (MRSA) si M. tuberculosis multirezistenta la medicamente (MDR-TB).[1]

Cum se poate preveni rezistenta la antibiotice?

Poti contribui la prevenirea rezistentei la antibiotice respectand cateva reguli simple: 

• ia antibiotice conform indicatiilor medicului - un aspect esential pentru prevenirea rezistentei la antibiotice este utilizarea corecta a acestora; respectarea prescriptiei medicale si finalizarea schemei de tratament, chiar daca simptomele s-au ameliorat, sunt obligatorii (intreruperea prematura a tratamentului poate permite bacteriilor sa supravietuiasca si sa dezvolte rezistenta la antibioticul utilizat);
• ia antibiotice doar atunci cand este necesar - folosirea nejustificata a antibioticelor joaca un rol major in dezvoltarea rezistentei la aceste medicamente; nu-i poti cere, de exemplu, medicului tau sa-ti prescrie antibiotice pentru raceala sau alte infectii virale si nici in scop preventiv; infectiile bacteriene si cele virale pot avea insa simptome asemanatoare si ai putea fi tentat/a sa crezi ca ai nevoie de antibiotice cand de fapt nu este cazul; de aceea este important sa te adresezi intotdeauna unui medic pentru recomandari privind tratamentul medicamentos necesar; daca si cand se impune administrarea unui antibiotic, prescrierea acestuia ar trebui sa se faca in baza unei antibiograme, care evalueaza sensibilitatea sau rezistenta unei bacterii specifice la diferite tipuri de antibiotice;
• nu lua antibiotice ramase de la un tratament anterior - pe langa faptul ca nu vor fi suficiente pentru un tratament complet, este foarte posibil sa nu fie ceea ce ai nevoie pentru infectia respectiva;
• nu lua antibiotice prescrise altei persoane -chiar daca aveti simptome asemanatoare, nu este obligatoriu sa aveti nevoie de acelasi tratament; dincolo de faptul ca nu ai nicio garantie ca antibioticul respectiv va functiona, automedicatia, adica administrarea de medicamente fara avizul unui medic, implica multiple riscuri si pericole;
• nu permite altcuiva sa foloseasca antibioticele prescrise pentru tine - motivele sunt cele mentionate mai sus;
• ia masurile necesare pentru prevenirea infectiilor bacteriene - spalarea corecta si frecventa a mainilor, cu sapun pentru maini si apa, vaccinarea, alimentatia sanatoasa si evitarea contactului cu persoanele bolnave pot reduce semnificativ riscul de infectii bacteriene, care ar putea necesita tratament cu antibiotice; cu cat mai multe antibiotice iei, cu atat mai mult creste riscul dezvoltarii rezistentei la antibiotice.[1][2]

Rezistenta la antibiotice este o problema grava, care apare atunci cand bacteriile devin imune la efectele medicamentelor utilizate pentru a le distruge. Fiecare dintre noi poate contribui insa la combaterea rezistentei la antibiotice prin utilizarea responsabila a acestora. Tine cont de informatiile si recomandarile din acest articol si evita abuzul de antibiotice!

Disclaimer: Acest articol are rol informativ si nu poate inlocui recomandarile medicului. Acesta este singurul care poate prescrie tratament medicamentos si poate oferi indicatii privind doza necesara si modul corect de administrare! 

Bibliografie: