Spirometrie: ce este, recomandari, beneficii, riscuri

Afla despre o metoda importanta in diagnosticarea si monitorizarea afectiunilor respiratorii: spirometria. In acest articol, vei descoperi ce este spirometria, in ce situatii se recomanda si cum se efectueaza acest test. De asemenea, vei intelege beneficiile pe care le aduce in gestionarea bolilor pulmonare si vei afla despre eventualele riscuri si contraindicatii asociate cu aceasta investigatie. 

Ce este spirometria si cand se recomanda?

Spirometria este o investigatie medicala non-invaziva care masoara cantitatea si viteza de aer pe care o persoana o poate inhala si exhala, utilizata pentru a evalua functia pulmonara. Aceasta se realizeaza printr-un dispozitiv numit spirometru, care masoara volumul de aer si viteza cu care acesta este inhalat sau exhalat de catre pacient.

Scopul principal al spirometriei este diagnosticarea si monitorizarea afectiunilor respiratorii, precum astmul, bronsita cronica, emfizemul pulmonar sau fibroza pulmonara. De asemenea, spirometria poate fi folosita pentru a evalua raspunsul la tratamentul medicamentos, inainte de interventii chirurgicale sau in urma expunerii la factori de risc, cum ar fi fumatul sau poluarea.

Spirometria se recomanda in special in cazul simptomelor asociate cu afectiuni respiratorii, cum ar fi tusea persistenta, dificultatile de respiratie sau wheezing. De asemenea, spirometria se poate efectua si in cazul altor afectiuni respiratorii, precum bronsita cronica sau emfizemul pulmonar. Potrivit unui studiu publicat in revista European Respiratory Journal, spirometria poate ajuta la identificarea precoce a afectiunilor respiratorii si la prevenirea complicatiilor acestora. (1)

Importanta spirometriei consta in faptul ca aceasta permite medicilor sa identifice problemele respiratorii in stadii incipiente, sa stabileasca severitatea afectiunii si sa adapteze tratamentul in functie de evolutia pacientului. Potrivit unui articol publicat de Centrul Medical Cedars-Sinai din Statele Unite ale Americii, spirometria poate fi folosita si pentru a evalua functia pulmonara a persoanelor care lucreaza in medii cu riscuri ridicate pentru sanatatea pulmonara, cum ar fi expunerea la substante chimice sau la fumul de tigara. (2)

Cum se desfasoara un test de spirometrie?

Testul de spirometrie este o investigatie medicala non-invaziva care masoara cantitatea si viteza aerului inspirat si expirat de catre plamani. Pentru a se obtine rezultate precise si relevante, este important ca pacientul sa se pregateasca in mod corespunzator inainte de efectuarea testului. Astfel, este recomandat ca pacientul sa evite consumul de cafea, alcool, fumat sau anumite medicamente care pot afecta capacitatea respiratorie. De asemenea, este important ca pacientul sa poarte haine confortabile si sa fie relaxat in timpul testului.

In timpul testului, pacientul va folosi un spirometru, care este un aparat special conceput pentru a masura parametrii respiratori. Pentru a obtine rezultate precise, pacientul trebuie sa fie asezat intr-o pozitie confortabila si sa efectueze o inspiratie profunda, urmata de o expiratie fortata in spirometru pana la epuizarea completa a aerului din plamani. Parametrii respiratori masurati in timpul testului includ capacitatea vitala fortata (FVC), volumul expirator fortat in primul secund (FEV1) si raportul FEV1/FVC. (3)

Rezultatele spirometriei vor fi interpretate de catre un medic specialist, care va compara valorile obtinute cu valorile normale pentru varsta, sex, inaltime si etnie. Un rezultat normal indica o functie respiratorie normala, in timp ce un rezultat anormal poate indica o afectiune respiratorie, precum bronsita cronica, astm sau fibroza pulmonara.

Testul de spirometrie poate fi utilizat pentru a monitoriza evolutia unei afectiuni respiratorii si eficacitatea tratamentului prescris. Astfel, este recomandat ca pacientii cu afectiuni respiratorii sa efectueze periodice testul de spirometrie pentru a depista eventuale complicatii sau agravari ale starii lor de sanatate.

Beneficiile spirometriei in diagnosticarea si monitorizarea afectiunilor respiratorii

Spirometria este un instrument esential in diagnosticarea si monitorizarea afectiunilor respiratorii. Aceasta poate fi utilizata pentru a identifica problemele respiratorii in stadii incipiente, precum astmul, bronsita cronica si fibroza pulmonara. Detectarea timpurie a acestor afectiuni permite o abordare terapeutica adecvata si imbunatatirea calitatii vietii pacientului.

Odata ce afectiunea este identificata, spirometria poate fi folosita pentru a urmari evolutia bolii si eficacitatea tratamentului. Acest lucru ajuta la ajustarea terapiei si la optimizarea planului de tratament pentru fiecare pacient in parte.

De asemenea, spirometria poate preveni agravarea afectiunilor respiratorii si dezvoltarea unor complicatii secundare prin identificarea si tratarea problemelor respiratorii in stadii incipiente. Testul poate fi utilizat si pentru a identifica factorii de risc si pentru a promova schimbari in stilul de viata, cum ar fi renuntarea la fumat.

In plus, spirometria poate fi folosita pentru a evalua functia pulmonara a pacientilor inainte de operatii sau alte proceduri medicale care implica anestezie, precum si pentru sportivi sau persoanele care urmeaza sa se angajeze in activitati fizice intense. Acest lucru ajuta la prevenirea unor posibile complicatii si la stabilirea unor limite de siguranta in efort.

Potrivit unui studiu din 2020, publicat in revista Journal of Asthma, spirometria este esentiala in diagnosticarea si monitorizarea astmului. Acesta arata ca testul poate fi utilizat pentru a evalua starea de sanatate a pacientilor cu astm si pentru a identifica schimbarile in functia pulmonara in timpul exacerbarilor. De asemenea, studiul arata ca spirometria poate fi folosita pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului si pentru a ajusta terapia in consecinta. (4)

Riscurile si contraindicatiile asociate cu spirometria

In general, spirometria este un test sigur si noninvaziv pentru majoritatea persoanelor. Totusi, in timpul testarii, unii pacienti pot prezenta efecte secundare minore, cum ar fi tuse, ameteli, inrosirea fetei sau oboseala. Aceste efecte sunt, in general, tranzitorii si dispar dupa incheierea testului. Potrivit unui studiu publicat in Journal of Asthma and Allergy, doar 0,2% dintre pacientii care au efectuat spirometria au raportat efecte secundare minore. (5)

Cu toate acestea, exista un risc mic de transmitere a infectiilor respiratorii daca dispozitivul nu este curatat si dezinfectat corespunzator. Potrivit unui studiu publicat in BMC Pulmonary Medicine, riscul de transmitere a infectiilor respiratorii prin spirometrie este de aproximativ 0,1%. Pentru a preveni acest risc, clinica sau laboratorul trebuie sa respecte strict protocoalele de igiena si sa utilizeze filtre de unica folosinta. (6)

Spirometria nu este recomandata pentru persoanele cu afectiuni cardiace instabile, infarct miocardic recent, angina pectorala severa, anevrism aortic toracic sau abdominal, hemoptizie (sangerare pulmonara) sau pneumotorax. De asemenea, testul ar trebui sa fie evitat in cazul femeilor insarcinate sau in perioada postoperatorie imediata. Contraindicatiile sunt importante pentru siguranta pacientului si pentru obtinerea unor rezultate precise si utile.

Erorile in interpretarea datelor spirometrice pot duce la diagnosticare incorecta si la tratament neadecvat. Testul ar trebui sa fie efectuat si interpretat de personal medical calificat, iar rezultatele sa fie corelate cu istoricul medical al pacientului si cu alte investigatii pentru a obtine un diagnostic corect. Potrivit unui studiu publicat in Journal of Asthma and Allergy, interpretarea incorecta a datelor spirometrice este una dintre cele mai frecvente cauze ale erorilor in diagnosticarea astmului. De aceea, este important ca spirometria sa fie efectuata de personal medical calificat si cu experienta in interpretarea datelor. (7)

In concluzie, spirometria este un test noninvaziv si sigur pentru majoritatea persoanelor, dar poate prezenta riscuri si contraindicatii in anumite cazuri. Este important ca testul sa fie efectuat si interpretat de personal medical calificat si cu experienta in interpretarea datelor pentru a obtine un diagnostic corect si un tratament adecvat.

Surse:

1. https://erj.ersjournals.com/content/26/2/319
2. https://www.cedars-sinai.org/health-library/tests-and-procedures/p/pulmonary-function-tests.html
3. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/the-top-10-causes-of-death
4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7335289/
5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5957174/
6. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2992320/
7. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5699472/