Strabism: cauze, simptome, tratament

Ce este strabismul

Strabismul reprezinta un defect de vedere, caracterizat prin ochi deviati, ale caror axe nu sunt aliniate. Drept rezultat, acestia nu vor privi intotdeauna exact in aceeasi directie. Un ochi va fi dominant, adica va fi aliniat corect si va privi intotdeauna in directia corecta, iar celalalt va prezenta o deviere, mai mult sau mai putin vizibila. Acest defect poate fi prezent in permanenta sau se poate manifesta doar in anumite momente. Ochiul normal percepe in continuare imaginile in mod corespunzator, insa nu putem spune acelasi lucru si despre ochiul deviat. Din cauza axului nealiniat, exista o problema in comunicarea dintre acesta si creier, iar imaginile preluate de catre ochiul cu probleme ajung sa nu mai fie inregistrate bine. Asadar, poate aparea un fenomen numit ambliopie, caracterizat de tulburari vizuale precum vedere incetosata si o afectare a perceptiei imaginilor 3D. 

Este important sa faci diferenta intre strabism si alte afectiuni oculare precum astigmatismul sau miopia. Desi toate acestea pot afecta vederea, se manifesta si se trateaza diferit. Astigmatismul se refera la o curbare neregulata a corneei, in timp ce miopia este o afectiune in care persoana nu poate vedea clar la distanta.

Tipuri de strabism

Acest defect de vedere poate fi caracterizat in functie de mai multi factori, iar anumite tipuri de strabism pot fi, la randul lor, de mai multe feluri.

Dupa directia deviatiei

In functie de directia urmata de ochiul nealiniat, putem identifica 4 tipuri de strabism: 

• esotropia: ochiul se deplaseaza catre interior, catre nas (strabism convergent);
• exotropia: deplasare catre exterior, ureche (strabism divergent); 
• hipertropia (ochiul se deplaseaza in sus);
• hipotropia (ochiul se deplaseaza in jos).

Dintre acestea, esotropia (sau strabismul convergent) este problema cel mai des intalnita, fiind la randul sau, de doua tipuri: 

• esotropia congenitala: reprezinta strabismul care apare inca de la nastere sau in primele luni de viata. Problema este, in general, mostenita si, de cele mai multe ori, nu este insotita de alte afectiuni sau probleme de vedere.
• esotropia acomodativa: aceasta apare in jurul varstei de 2 ani si este insotita deseori de un defect de vedere (hipermetropia). Dupa cum o spune si numele, traiectoria ochiului este deviata catre interior atunci cand acesta incearca sa se acomodeze pentru a percepe imagini de aproape.

Dupa modul de manifestare

Defectul poate fi constant, ceea ce inseamna ca privirea este deviata in permanenta, sau intermitent. In cea de-a doua situatie, devierea se observa doar in anumite momente, de obicei daca pacientul este obosit. Defectul poate fi si concomitent, ceea ce inseamna ca unghiul deviatiei ramane acelasi, indiferent de directia privirii. Daca acesta se schimba atunci cand pacientul priveste in sus, in stanga etc, vorbim despre un strabism incomitent.

Pseudostrabismul

Putem vorbi despre un strabism fals sau pseudostrabism cand pare ca afectiunea este prezenta. Iluzia unei devieri poate fi data de un exces de piele in zona oculara care se manifesta atunci cand regiunea nazala este mai lata, astfel incat pare ca ochii nu sunt simetrici si aliniati. Pseudostrabismul apare doar la copii si se corecteaza treptat, pe masura ce trasaturile faciale se modifica odata cu varsta.

Exista si diferente intre strabismul congenital si cel dobandit:

• strabismul congenital este prezent de la nastere sau apare in primele sase luni de viata;
• strabismul dobandit poate aparea la orice varsta, ca urmare a unei boli, a unei leziuni sau pentru motive necunoscute.

Cauzele strabismului

Cauzele strabismului sunt variate. Acestea:

• pot fi de natura genetica (in special in cazul esotropiei congenitale);
• pot fi cauzate de un defect de vedere (hipermetropie, dar si miopie sau astigmatism) sau de o leziune suferita la nivelul ochilor;
• pot aparea in urma unor probleme la nastere sau in perioada prenatala: anumite complicatii la nastere, cum ar fi nasterea prematura sau greutatea scazuta la nastere, pot creste riscul de strabism. De asemenea, consumul de alcool sau droguri in timpul sarcinii poate duce la dezvoltarea strabismului la copil. Aceste factori pot afecta dezvoltarea normala a muschilor si nervilor oculari, ceea ce poate duce la strabism.;
• pot aparea fara un motiv clar. Deviatia poate insoti si anumite defecte congenitale (sindromul Down).

Insa, este posibil ca strabismul sa insoteasca si o afectiune mai grava, in special daca problema isi face aparitia la maturitate. Acestea includ diabetul, hipertensiunea arteriala, probleme ale muschilor oculari sau nervilor, tumori cerebrale, afectiuni neurologice grave (paralizia). In cazul strabismului la adulti, poate fi vorba si de un defect care a persistat din copilarie, deoarece nu a fost corectat la timp. Insa, daca apare brusc, este recomandat sa te prezinti de urgenta la medic.

Simptomele strabismului

Simptomele strabismului pot varia in functie de severitatea si tipul afectiunii. Iata cateva simptome comune ale strabismului:

• vedere dubla: unul dintre cele mai evidente simptome ale strabismului este vederea dubla. Aceasta se produce atunci cand ochii nu sunt aliniati corect, astfel incat fiecare ochi trimite catre creier o imagine diferita, cauzand o perceptie distorsionata a realitatii. Acest lucru poate duce la dificultati in concentrare, citire si alte activitati care necesita acuitate vizuala.
• ochi care nu se aliniaza: in cazul strabismului, unul sau ambii ochi pot parea ca se indreapta spre nas, spre exterior, in sus sau in jos. Acesta este un alt simptom clar al strabismului si poate fi observat usor de persoanele din jur. Uneori, ochiul afectat poate fi vizibil deviat sau poate parea ca nu se misca in acelasi ritm cu celalalt ochi.
• inchiderea unui ochi sau inclinarea capului: persoanele cu strabism pot inchide in mod frecvent un ochi sau pot inclina capul intr-o anumita pozitie pentru a vedea mai bine. Acestea sunt mecanisme de adaptare la vederea dubla sau la alte probleme de vedere cauzate de strabism. Prin inchiderea unui ochi sau prin inclinarea capului, acesti indivizi pot incerca sa reduca impactul imaginilor duble sau distorsionate.
• probleme de perceptie a adancimii: datorita faptului ca ochii nu functioneaza impreuna in mod corespunzator, persoanele cu strabism pot avea dificultati in a percepe adancimea. Acest lucru poate duce la probleme cu coordonarea si realizarea activitatilor care necesita evaluarea precisa a distantelor, cum ar fi condusul sau sporturile.

Este important sa intelegem ca aceste simptome pot varia si ca este necesara o evaluare medicala pentru a confirma diagnosticul de strabism. Daca observati unul sau mai multe dintre aceste simptome la dumneavoastra sau la cineva din jurul dumneavoastra, este recomandat sa solicitati o consultatie la un oftalmolog.

Diagnosticarea strabismului

Metodele de diagnosticare sunt esentiale in identificarea si evaluarea strabismului. Primul pas in diagnosticare consta intr-un examen fizic complet al ochilor, realizat de un medic oftalmolog. Acesta poate include mai multe teste si proceduri pentru a determina prezenta si gradul strabismului. 

• Unul dintre testele utilizate este testul de acuitate vizuala, care masoara claritatea vederii la diferite distante si unghiuri. Acesta poate ajuta medicul sa detecteze probleme de vedere asociate cu strabismul.
• Utilizarea unei lampi cu fanta este o alta metoda comuna de diagnosticare a strabismului. Acest instrument permite medicului sa examineze in detaliu structura interioara a ochiului, inclusiv muschii oculari si nervii.
• Examenul de miscare a ochilor este, de asemenea, important in diagnosticarea strabismului. Acesta consta in observarea modului in care ochii se misca in diferite directii si in coordonarea lor. Un dezechilibru in miscarea ochilor poate indica prezenta strabismului.
• Testul de aliniere oculara este esential pentru diagnosticul strabismului. Acesta implica observarea pozitiei ochilor in repaus si in timpul miscarilor oculare. Medicul poate utiliza diferite metode, cum ar fi testul cu acoperire, pentru a determina daca exista un ochi care se abate sau se indreapta intr-o directie diferita fata de celalalt.
• Testul cu acoperire implica acoperirea unui ochi pentru a observa cum se misca celalalt ochi. Acest test poate evidentia diferentele in miscarea oculara si poate ajuta la determinarea tipului si gradului strabismului.
• Testul de prismatica este o alta metoda folosita in diagnosticarea strabismului. Acesta masoara gradul de strabism si poate oferi informatii despre gradul de inclinare sau deplasare a ochilor.
• Testul de refractie poate fi utilizat pentru a evalua capacitatea ochilor de a focaliza corect. Acest test masoara erorile de refractie, cum ar fi miopia, hipermetropia sau astigmatismul, care pot contribui la dezvoltarea strabismului.

In timpul diagnosticarii, medicul va lua in considerare si istoricul medical al pacientului. Informatiile despre leziuni oculare anterioare, boli neurologice sau existenta strabismului in familie pot oferi indicii valoroase in stabilirea diagnosticului.

Tratamentul strabismului: metode de corectie si recuperare

In general, strabismul se poate corecta cu usurinta, dar metodele pot varia in functie de tipul deviatiei, de severitatea acesteia, de varsta pacientului si de orice alte probleme deja existente. Este foarte important sa se realizeze rapid un tratament, deoarece vederea poate fi afectata in mod grav daca nu se intervine la timp.

Ochelari

In cazurile mai usoare, strabismul se poate corecta prin purtarea de ochelari. Acestia pot ajuta in alinierea ochiului cu probleme si pot contribui la imbunatatirea vederii.

Stimularea vederii in ochiul cu probleme

Acest defect poate fi combatut si prin fortarea ochiului nedominant sa perceapa imaginile si, astfel, sa isi corecteze deviatia. Acest lucru se poate realiza fie prin acoperirea ochiului sanatos cu un plasture, fie prin folosirea unor picaturi speciale. Astfel, pacientul va fi stimulat sa isi foloseasca ochiul cu probleme, iar defectul de vedere se poate corecta treptat. In general, aceasta metoda se recomanda in cazul copiilor.

Metode ortoptice

Metodele ortoptice presupun realizarea unor exercitii speciale, care au rolul de a intari muschii oculari. Treptat, acestea pot ajuta la indreptarea axului ochiului cu probleme si la corectarea deviatiei.

Interventie chirurgicala

Corectarea strabismului se poate realiza si chirurgical, prin operatie de strabism. Procedura este una destul de simpla, care necesita anestezie generala, insa recuperarea este rapida. In general, pacientii isi pot relua activitatile de zi cu zi la scurt timp dupa aceasta, asadar ochiul isi revine repede dupa operatia de strabism. Operatia presupune interventia asupra muschilor si ajuta la eliminarea deviatiei. Ea se recomanda la bebelusii cu varsta sub un an, dar si la copii mai mari sau la adulti, in cazul in care alte metode nu dau rezultate. Strabismul reprezinta un defect de vedere care nu are doar implicatii estetice, ci si functionale. Daca problema nu este corectata la timp, exista riscul de afectare a vederii. Defectul poate aparea si fara o cauza clara, insa poate semnala si alte probleme grave. Imediat cum observi o deviatie a ochilor, mergi la medic pentru a primi un diagnostic si o recomandare potrivita de tratament.

Dupa tratament, in special in cazul interventiei chirurgicale, este necesara o perioada de recuperare. Aceasta poate implica continuarea terapiei vizuale si utilizarea ochelarilor pentru a ajuta la mentinerea alinierii corecte a ochilor. De asemenea, este important sa se urmeze recomandarile medicului in ceea ce priveste igiena oculara si sa se evite efortul fizic intens in primele saptamani dupa interventia chirurgicala pentru strabism.

Tratamentul strabismului implica adesea o abordare multidisciplinara, cu implicarea unor echipe de specialisti. Aceste echipe pot include oftalmologi, optometristi, terapeuti vizuali si, in unele cazuri, psihologi sau consilieri. Colaborarea acestor specialisti asigura o abordare holistica si personalizata in tratamentul strabismului.

Cum se poate preveni strabismul

Pentru a preveni strabismul, este important sa se respecte anumite masuri si reguli de igiena a vederii. Iata-le pe cele mai importante:

• control medical de rutina: este esential ca parintii sa-si duca copiii la controale medicale regulate, chiar de la nastere. Acest lucru poate ajuta la depistarea precoce a strabismului si la inceperea tratamentului intr-un stadiu incipient. Astfel, se poate preveni agravarea conditiei.
• respectarea regulilor de igiena a vederii: limitarea timpului petrecut in fata ecranelor si asigurarea unei iluminari adecvate atunci cand se citeste sau se realizeaza alte activitati care solicita ochii poate contribui la prevenirea strabismului. Este recomandat ca persoanele sa faca pauze frecvente atunci cand utilizeaza dispozitive digitale pentru a relaxa muschii oculari.
• alimentatie echilibrata: o dieta sanatoasa, bogata in vitamine si minerale, poate ajuta la mentinerea sanatatii ochilor. Alimentele bogate in vitamina A, cum ar fi morcovii, spanacul sau pestele, pot contribui la prevenirea unor afectiuni oculare, printre care si strabismul.
• protectia ochilor: este important sa protejam ochii de lumina soarelui puternica si de alte agresiuni externe. Purtarea ochelarilor de soare si evitarea expunerii directe la soare poate preveni anumite afectiuni oculare. In plus, in cazul in care exista antecedente de strabism in familie, este recomandat ca persoanele sa fie supuse unor controale oftalmologice mai frecvente.

In concluzie, strabismul este o afectiune care, desi poate parea pur estetica, poate avea consecinte semnificative asupra calitatii vietii si a perceptiei vizuale. Este esential sa recunoastem simptomele, cauzele si tipurile de strabism pentru a putea interveni in timp util cu un tratament adecvat. Diagnosticarea precoce si corecta este cheia succesului in cazul strabismului. 

Disclaimer

Daca aveti intrebari sau nelamuriri medicale, va rugam sa discutati cu medicul dumneavoastra. Articolele noastre nu reprezinta un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medicul specialist.

Surse suplimentare de informare:

1. American Academy of Ophthalmology, „What is adult strabismus”:https://www.aao.org/eye-health/diseases/what-is-strabismus
2. American Association for Pediatric Ophthalmology and Strabismus, „Strabismus”: https://aapos.org/glossary/strabismus
3. Johns Hopkins Medicine, „What is strabismus”: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/strabismus#:~:text=Strabismus%20%E2%80%94%20also%20known%20as%20hypertropia,the%20other%20eye%20remains%20focused.
4. Cleveland Clinic, „Strabismus (Crossed eyes)”: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15065-strabismus-crossed-eyes