Testul IHC de instabilitate microsatelitara: in ce consta, cand este recomandat

Ce este instabilitatea microsatelitara (MSI)?

Instabilitatea microsatelitara (MSI) (1) reprezinta o forma de instabilitate genetica, aparuta ca urmare a defectelor in sistemul de reparare a erorilor de replicare a ADN-ului (sistemul de reparare a neconcordantelor ADN, cunoscut ca MMR - Mismatch Repair System). Aceasta afectiune apare atunci cand mecanismele care asigura corectitudinea replicarii ADN sunt compromise, ceea ce duce la acumularea de erori in regiunile microsatelitare ale genomului.

Ce sunt microsatelitii?

Microsatelitii (1) sunt secvente scurte si repetitive de ADN, formate din unitati de baza (de obicei 1-6 nucleotide) care se repeta de mai multe ori. Aceste secvente sunt distribuite in tot genomul si sunt susceptibile la erori de replicare din cauza lungimii si caracterului lor repetitiv.

In mod normal, sistemul MMR identifica si corecteaza erorile aparute in timpul replicarii ADN, prevenind acumularea de mutatii. Atunci cand acest sistem este defect, erorile in regiunile microsatelitare nu sunt reparate, ceea ce duce la instabilitate microsatelitara.

Cum apare MSI?

MSI este cauzata de defecte in genele care codifica proteinele implicate in sistemul MMR. Cele mai importante gene asociate cu acest proces sunt (1):

• MLH1 (MutL Homolog 1);
• MSH2 (MutS Homolog 2);
• MSH6 (MutS Homolog 6);
• PMS2 (Postmeiotic Segregation Increased 2).

Cand una sau mai multe dintre aceste gene sunt afectate (prin mutatii somatice, mutatii germinale sau epigenetice, cum ar fi metilarea promotorului MLH1), sistemul de reparare nu mai functioneaza corect, ceea ce duce la MSI.

Clasificarea statusului MSI

MSI poate fi clasificata in functie de gradul de instabilitate (1):

• MSI-H (High): instabilitate microsatelitara ridicata, se observa modificari semnificative in multiple loci microsatelitari;
• MSI-L (Low): instabilitate microsatelitara scazuta, modificarile sunt mai putin frecvente;
• MSS (Microsatellite Stable): stabilitate microsatelitara, nu se observa modificari in regiunile microsatelitare analizate.

In ce consta testul IHC pentru MSI?

Testul imunohistochimic (IHC) pentru instabilitatea microsatelitara (MSI) este o metoda (2) utilizata pentru a evalua indirect functionalitatea sistemului de reparare a erorilor de replicare a ADN-ului (repararea erorilor de replicare a ADN-ului). Aceasta analiza permite identificarea pierderii de expresie a proteinelor-cheie implicate in acest proces. Deficientele in sistemul MMR sunt asociate cu instabilitatea microsatelitara si pot indica prezenta unor tipuri de cancer (2). Etapele testului IHC pentru MSI sunt urmatoarele (2), (3):

Prelevarea tesutului tumoral

Se recolteaza probe de tesut tumoral in timpul unei biopsii sau interventii chirurgicale. Este important ca probele sa contina atat tesut tumoral, cat si tesut normal pentru comparatie.

Procesarea probei

Tesutul este fixat in formol si inclus in parafina pentru a fi pregatit in sectiuni subtiri. Sectiunile sunt apoi montate pe lame pentru analiza.

Aplicarea anticorpilor specifici

Se utilizeaza anticorpi monoclonali sau policlonali care recunosc proteinele-cheie ale sistemului MMR:

• MLH1;
• MSH2;
• MSH6;
• PMS2.

Anticorpii sunt aplicati pe sectiunile de tesut pentru a detecta prezenta sau absenta acestor proteine.

Colorarea si vizualizarea

Sectiunile sunt tratate cu reactivi chimici care evidentiaza prezenta anticorpilor legati de proteinele tinta. Rezultatul este o colorare vizibila sub microscop, care indica daca proteinele sunt exprimate sau absente.

Interpretarea rezultatelor testului IHC

• prezenta proteinei (colorare pozitiva): sistemul MMR functioneaza normal in tumora respectiva;
• absenta proteinei (colorare negativa): indica o deficienta in gena corespunzatoare proteinei absente.

Rezultatele posibile si interpretarea testului IHC (3)

Expresia normala a tuturor proteinelor MMR este o indicatie ca sistemul MMR functioneaza corespunzator. Tumora este considerata MSS (Microsatellite Stable) sau fara instabilitate microsatelitara.

Absenta unei sau mai multor proteine MMR rerpezinta o indicatie de deficienta in sistemul MMR. Tumora este suspecta de instabilitate microsatelitara (MSI-H - instabilitate microsatelitara ridicata).

Cand este recomandat testul IHC? 

Testul IHC (Imunohistochimic) este un test de laborator utilizat pentru a identifica anumite proteine, antigene sau markeri moleculari in tesuturi. Acesta este important in diagnosticul, prognosticul si tratamentul mai multor afectiuni, in special al cancerului (3). Testul IHC este recomandat in diverse situatii, dintre care cele mai frecvente sunt:

Diagnosticul cancerului

Testul IHC este utilizat pentru a determina originea tumorii, atunci cand tumora este metastatica sau cand originea nu este clara (tumori de origine necunoscuta).

Ajuta la diferentierea intre tipuri de tumori, de exemplu intre carcinom, sarcom, limfom sau melanom si la diferentierea tumorilor benigne de cele maligne (3).

Determinarea profilului molecular si a expresiei markerilor specifici

Testul IHC este recomandat pentru a evalua expresia anumitor markeri moleculari care pot avea implicatii in tratament. Cel mai frecvent sunt evaluati:

• receptori hormonali in cancerul de san: estrogen (ER) si progesteron (PR);
• HER2/neu: un marker utilizat in cancerul de san si alte tipuri de cancer (4);
• PD-L1 si alti markeri de imunoterapie: evaluarea candidaturii pacientului pentru imunoterapii;
• Ki-67: pentru a evalua rata de proliferare a celulelor tumorale (util in evaluarea agresivitatii tumorii).

Diagnosticul limfoamelor si al altor boli hematologice

Testul IHC este recomandat pentru a clasifica limfoamele (de exemplu, limfomul Hodgkin versus limfomul non-Hodgkin) si alte boli hematologice. Markerii specifici precum CD20, CD3, CD30, sau BCL-2 pot fi folositi pentru a diferentia subtipurile (4).

Evaluarea prognosticului

Markerii identificati prin IHC pot ajuta la determinarea prognosticului bolii. De exemplu, expresia HER2/neu sau Ki-67 poate oferi informatii despre agresivitatea bolii. Absenta sau prezenta anumitor markeri poate sugera o evolutie mai favorabila sau mai putin favorabila.

Ghidarea tratamentului personalizat

IHC ajuta medicii sa aleaga tratamente personalizate bazate pe expresia moleculara a tumorii. Poate fi prescris tratament hormonal in functie de receptorii hormonali in cancerul de san, imunoterapie in functie de PD-L1 sau alte molecule asociate.

Detectarea infectiilor sau a afectiunilor autoimune

IHC poate fi folosit pentru detectarea agentilor patogeni specifici (cum ar fi virusuri sau bacterii) in tesuturi, cum ar fi virusul Epstein-Barr sau Helicobacter pylori. De asemenea, IHC poate fi utilizat si pentru a diagnostica afectiuni autoimune prin identificarea unor markeri specifici.

Avantaje ale testului IHC pentru MSI

Testul IHC (Imunohistochimie) pentru MSI (Instabilitate Microsatelitara) prezinta mai multe avantaje importante, in special in diagnosticul si managementul cancerului, cum ar fi cancerul colorectal sau endometrial (4). Iata principalele avantaje ale utilizarii testului IHC pentru evaluarea MSI:

Testul IHC (Imunohistochimie) pentru MSI (Instabilitate Microsatelitara) prezinta mai multe avantaje importante, in special in diagnosticul si managementul cancerului, cum ar fi cancerul colorectal sau endometrial. Iata principalele avantaje ale utilizarii testului IHC pentru evaluarea MSI (3):

Metoda rapida si accesibila

Este o tehnica disponibila in majoritatea laboratoarelor de anatomie patologica. Rezultatele sunt obtinute relativ rapid, comparativ cu alte metode moleculare, cum ar fi PCR sau secventierea.

Cost redus in comparatie cu metodele genetice

Testul IHC este, in general, mai accesibil financiar decat tehnicile moleculare avansate pentru detectarea MSI.

Corelarea directa cu expresia proteica

IHC permite vizualizarea directa a expresiei proteinelor in tesutul tumoral. Poate fi utilizat pentru a determina care gena specifica din complexul MMR este afectata (de exemplu, MLH1, MSH2, etc.).

Utilitate clinica in selectarea pacientilor pentru imunoterapie

MSI-H sau deficienta MMR (dMMR) identificata prin IHC poate sugera eligibilitatea pacientului pentru tratamente cu inhibitori de puncte de control imun (de exemplu, inhibitori PD-1/PD-L1).

Aplicabilitate in mai multe tipuri de cancer

Testul IHC pentru MSI este utilizat in cancerul colorectal, cancerul endometrial si alte cancere asociate cu sindromul Lynch. Este important in identificarea pacientilor cu risc crescut pentru sindromul Lynch, permitand investigatii suplimentare pentru consilierea genetica.

Posibilitatea corelarii cu alte analize histopatologice

Deoarece testul IHC se bazeaza pe examinarea unei probe de tesut, acesta poate fi corelat cu alte caracteristici histopatologice observate la microscop.

Ghidarea deciziilor terapeutice personalizate

Detectarea unei deficiente MMR prin IHC poate influenta deciziile terapeutice, cum ar fi excluderea chimioterapiei in anumite cazuri de cancer colorectal in stadiul II.

Non-invaziv (in raport cu alte teste genetice)

Testul IHC necesita doar o proba de tesut tumoral recoltata prin biopsie sau rezectie chirurgicala, fara a fi necesara recoltarea de sange sau alte probe suplimentare.

Potrivit pentru screening familial

Identificarea unei deficiente MMR poate sugera sindromul Lynch, oferind o oportunitate pentru evaluarea membrilor familiei prin teste genetice suplimentare.

Prin urmare, testul IHC pentru MSI este o metoda valoroasa, accesibila si eficienta pentru diagnosticul si managementul pacientilor cu cancer, oferind informatii esentiale pentru tratament personalizat si evaluare genetica.

Acest articol are un rol strict informativ, iar informatiile prezentate nu inlocuiesc controlul si diagnosticul de specialitate. Daca te confrunti cu simptome neplacute, adreseaza-te cat mai curand unui medic. Numai specialistul este in masura sa iti evalueze starea de sanatate si sa recomande testele necesare sau masurile de tratament adecvate pentru ameliorarea simptomelor! 

Bibliografie: 

1. cancerci.biomedcentral.com „Microsatellite instability: a review of what the oncologist should know” https://cancerci.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12935-019-1091-8 (accesat la 15.11.2024)
2. nature.com „Comparison of microsatellite instability detection by immunohistochemistry and molecular techniques in colorectal and endometrial cancer” https://www.nature.com/articles/s41598-021-91974-x (accesat la 15.11.2024)
3. por-journal.com „Microsatellite instability and mismatch repair protein deficiency: equal predictive markers? https://www.por-journal.com/journals/pathology-and-oncology-research/articles/10.3389/pore.2024.1611719/full (accesat la 15.11.2024)
4. mdpi.com: „Microsatellite Instability Testing and Prognostic Implications in Colorectal Cancer” https://www.mdpi.com/2072-6694/16/11/2005 (accesat la 15.11.2024)